28,239 matches
-
negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în timp ce Scheler nu e prea interesat de ea. De asemenea, informațiile despre platonism provin din altă sursă, ca să nu mai pomenim despre partea finală asupra creștinismului ortodox, care nu intra în atenția filozofului german. Textul lui Nae Ionescu e mai degrabă o replică la Liebe und Erkenntnis. Deși nu-l pomenește, el polemizează cu Scheler, care afirmase că, în buddhism, iubirea este nu origine, ci consecință a cunoașterii. În antiteză, el consideră că iubirea buddhistă „trebuie neapărat concepută ca tot așa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cursului. În prelegerea a XII-a, Nae Ionescu afirmă: „Înaintez foarte încet și foarte greu în domeniul acesta al metafizicei; și constatarea aceasta, în loc să mă facă să grăbesc ritmul problemelor pe care trebuie să vi le înfățișez, mă îndeamnă mai degrabă să întârziez încă. Am impresia că - în domeniul acesta așa de arid, așa de spinos, în care nu mergem decât pe muchie de cuțit, în care nu trecem decât printre subtilități, unde riscăm foarte adesea să rămânem agățați - este nevoie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
epistemologiei kantiene din Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în schimbare. Într-un articol din 1921 el susține că „împrumuturile“ în filozofie sunt o imposibilitate: „Cine poate împrumuta n-a fost niciodată filozof; și nici
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cel puțin din punct de vedere al științei economice și juridice ca un domeniu relativ nou, apar și se dezvoltă către sfârșitul secolului al XX-lea. Cu toate că există mai multe teorii cu privire la investițiile străine, acestea nu sunt divergente ci mai degrabă complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în orice societate, la baza oricărei inițiative economice stă interesul. Toate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
-l dă?! Nu este adevărat : haina vă dă dreptul să nu lăsați pe nimeni să plece fără să primească ceva de la Domnul. În nici un caz, însă, nu vă dă dreptul să alungați oamenii din biserica voastră (eu aș zice mai degrabă că este a Domnului) pentru că nu vi s-au spovedit vouă sau numai pentru că au altă religie, chiar dacă, sau cu atât mai mult, vor să treacă prin ritualul nostru. Nu vă dați seama, oameni buni, că numai acceptând ritualul nostru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fi umblând prietena mea? Pierzându-mă în universul copilăriei ei, nu mi-am dat seama că n-o văzusem un timp. Aruncându-mi privirea încă o dată peste rafturile pline de cărți, zăresc ceea ce pare a fi un caiet sau mai degrabă un album, nu știu bine. Coperta albastră face notă discordantă cu tot restul. Îl scot din raft și constat că peste copertă trece o panglică de catifea. - Te rog să nu-l deschizi! Am promis. Din prag, Maria mă privea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
resurse, în sensul numărului mic de tipuri de resurse folosite, coroborat cu numărul redus, comparativ cu cel de azi, de apropriatori, sistemele de resurse erau sustenabile, iar resursele regenerabile. Această afirmație va fi nuanțată pe parcursul analizei. b) Resursele sunt mai degrabă rare decât abundente. În analiza de față există două perioade - una de abundență și una de raritate. Eticheta de raritate aplicată celei de a doua perioade este însă discutabilă. Prin comparație cu prima perioadă, putem afirma că resursele sunt caracterizate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea cu statul, și nu de constatarea unor nevoi locale. Astfel, stimulentele create la nivel constituțional au modelat forma și modul de funcționare a nivelului alegerii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe contribuția lor în muncă încă din copilărie. Ca urmare, tatăl are obligația să păstreze întreg terenul care revine gospodăriei și să-l vândă doar cu acordul copiilor. Și în acest caz, al trecerii terenului în folosința copiilor, funcționa mai degrabă „sistemul juridic” obștesc, bazat pe un capital social destul de dezvoltat, în sensul în care nu se întocmeau acte oficiale conform Codului civil, ci se apela la simpla înțelegere. Actele oficiale se realizau în cazurile în care copilul era fie înfiat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate afirma că principiul nu este respectat, întrucât, atunci când vorbim de libertatea deplină a localnicilor de a se autoorganiza, avem de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Și dacă așa stau lucrurile, atunci trebuie risipită din capul locului o neînțelegere: cele „trei sute douăzeci și două de vorbe memorabile“ nu sunt simple vorbe de spirit, aforisme sau formulări paradoxale, care stau laolaltă într-o vecinătate indiferentă, ci mai degrabă așchiile țâșnite din coerența unui trunchi invizibil. Ele poartă, toate, marca sursei unice a țâșnirii lor și, strânse laolaltă, recompun sunetul inconfundabil al lemnului originar. Pe scurt, fragmentele trimit la sistem și, în îmbinarea lor, ele sunt sistem. Am putea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
totdeauna sentimentul exact al propriei valori. Linia severă a profilului, gura făcută parcă să pronunțe sentințe definitive, nu pare să cunoască destinderea unui surâs. Un chip al cărui destin se citește ca într-o oglindă. Feminitatea la ea e mai degrabă de natură interioară, în orice caz controlată de o rațiune mereu trează. La Femeia în fața oglinzii prioritatea părea a reveni problemelor individuale, la maturitate introspecția are în vedere, nu fără un gust amar, probleme ale destinului în sens larg. Nici o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
oricine și orice devine involuntar un pretext pentru a se simți rănită. Îi place să se lase rănită, să-și manifeste sentimentul de persecuție, se joacă ușor cu obsesia morții pe care însă no trăiește cu plenitudine, ea este mai degrabă un spectator destul de indiferent, calculat regizoral, față de scena morții în care vede “demonul care închide sub nasul nostru obloanele vieții”. Ideea morții este o cochetarie feminină, este lipsită de consistența unei trăiri, ar părea mai degrabă asemeni unui parfum de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
plenitudine, ea este mai degrabă un spectator destul de indiferent, calculat regizoral, față de scena morții în care vede “demonul care închide sub nasul nostru obloanele vieții”. Ideea morții este o cochetarie feminină, este lipsită de consistența unei trăiri, ar părea mai degrabă asemeni unui parfum de esență tare, turnat peste un trup sănătos și încă plin de viață. Totul este relatat la stadiul de părere; prezența verbelor “păru”, “putea”, “vru”, “i se păru”, “crezu”,”fără să pară”etc, anulează consistența epică. Viața
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru societatea în care mai mult supraviețuiește decât trăiește. Ea alternează stările de blazare cu cele de exaltare, o apăsătoare labilitate sufletească o face într-o zi să afirme că a fi calm nu e a fi bolnav, e mai degrabă o vindecare de rostul inegal și tulbure al vieții, ca o convalescență perpetuă sau un tratament radical și inuman. Alternanța stărilor sufletești demonstrează discontinuitatea afectivă a acesteia. În funcție de fenomenul natural Manuela pulsează, dacă plouă se relaxează, dacă e iarnă își
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
idealul) Făptura lui de instincte și hotărâri cinstite purta indelebil un ser blestemat căruia îi suprapuse cultul idealului. Cum va fi fost dezgustul lui de înseși gusturile lui, refuzul lui de el singur?” Această descriere a idealului masculin pare mai degrabă o viziune a sinelui decât a unei alte persoane. Bărbatul apare în ipostaza dedublată a manifestării ego-ului, varianta masculină a trăirii sinelui, decât ca bărbat în toată puterea cuvântului. Partenerul este o necesitate, o extindere spre ea a lui, o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
lor analitică, puternic psihologizată, îndreptându-se, în cazul Hortensiei Papadat Bengescu, către introspecția riguroasă, iar în cel al lui Katherine Mansfield, spre reconstituirea amănunțită a universului interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor nu sunt deloc întîmplătoare, ci mai degrabă determinate de o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu soțul său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
subiectivitatea introspectivă pe care o aborda Hortensia PapadatBengescu în primele sale scrieri? Sau, mai bine spus, care este diferența dintre obiectivitate și subiectivitate și care dintre cele două atitudini narative fac apanajul scriiturii Hortensiei Papadat-Bengescu? Proza modernă europeană uzează mai degrabă de investigația amplă a universului interior și prea puțin de o atitudine auctorială obiectivă, dând uitării epicul pur pe care îl valorizează atît Lovinescu). Autoarea interbelică are o viziune mai mult decât clară asupra 43 trăsăturilor modernității în literatură, dezicându
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
să pară o susținătoare a omului simplu, din popor, o persoană care a avut nenorocul de a se fi născut într-o familie burgheză și de a fi trăit într-o societate superficială, de "snobi". Alese astfel, citatele sunt mai degrabă dezamăgitoare. Se întrevede în acest jurnal o mare singurătate, cîteva tristeți vechi și o enormă preocupare pentru scris. Ca episoade rotunde, Camil Baltazar decupează din jurnalul scriitoarei două: cel al îngrijirii soldaților bolnavi, în primul război mondial, în gara Focșani
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în genere servicii destinate cetățenilor, utilizând resurse alocate potrivit unei anumite strategii de progres social, a cărei implementare satisface obiective majore ale națiunii. Subiectul politic al regimului comunist nu a fost, însă, nici măcar dintr-o perspectivă teoretică, cetățeanul, ci mai degrabă „clasa muncitoare” sau, în cazul comunismului național românesc, „poporul”. Mai mult, în virtutea principiului ideologic că partidul este forța conducătoare a întregii societăți comuniste, elaborarea politicilor sociale este apanajul exclusiv al instituțiilor statului-partid, spre deosebire de regimurile democratice, unde cetățenii au posibilitatea de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
au dat ajutoare sau băutără pentru a le suci mințile, și mai sunt și acei care au votat pentru schimbare, pentru speranță. Eu sigur nu fac parte din categoria cu neamurile, nici din aceea cu sucirea minților cu alcool. Mai degrabă fac parte din acei oameni disperați care așteaptă schimbarea, căci noi suntem acea generație care o să trăiască cu ceea ce fac actualii oameni de la guvern. Nu știm ce ne așteaptă în viitor, dar ceea ce putem face e să sperăm. Am intrat
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
fii un bun creștin, o bună mamă, o bună gospodină, să-ți ajuți aproapele tău, ca pe tine însuți. Dar, cu ce să-l ajuți, dacă tu singur trăiești de la salariu la salariu, nici nu se poate numi trai, mai degrabă, este o luptă pentru existență. Poți să ajuți pe cineva, așa cum sunt și eu ajutată astăzi de către trei oameni deosebiți de buni, care știu cum să-și prețuiască munca și timpul. Voi învăța de la ei, deoarece doresc să realizez ceva
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
vîntului copaci piperniciți. Undeva, pe la mijlocul părții superioare a colosului, se puteau distinge niște bolți, cioplite parcă de mînă omenească, aidoma unor uși deschise spre tainica lume a umbrelor. Pe vîrful stîncii făceau popas soliile albe ale norilor. Nefirească, ori mai degrabă părînd răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și arătîndu-le tuturor o priveliște de basm. Piatra Domniței Î ntr-adevăr, o priveliște mai frumoasă ca aceea nici că se putea imagina. Piatra Domniței răsărea nu numai din visul fiecăruia ca o împlinire meritată, dar în acele clipe părea mai degrabă un strigăt al pămîntului, o chemare spre albastru și veșnicie... Rămaseră cu toții încremeniți, nemaiștiind cum să se manifeste. Se temeau ca nu cumva, strigînd sau rîzînd, minunea din fața lor să dispară. Razele soarelui cuprindeau întregul perete într-un joc feeric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]