5,238 matches
-
lucru, delict de opinie. R.T. Sunteți recidivist, ca să spun așa. V.S. În 1992, am criticat strategia pe care o avea partidul atunci, strategie care, în final, s-a dovedit perdantă pentru că PNL nu a intrat în Parlament în ’92. Astăzi, delictul este același, delict de opinie. Critic absența unei strategii a partidului și critic situația, critic conducerea actuală a partidului pentru că nu e în măsură să imprime o strategie pentru viitorul partidului. R.T. Dați-ne câteva amănunte de la ședința de excludere
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
opinie. R.T. Sunteți recidivist, ca să spun așa. V.S. În 1992, am criticat strategia pe care o avea partidul atunci, strategie care, în final, s-a dovedit perdantă pentru că PNL nu a intrat în Parlament în ’92. Astăzi, delictul este același, delict de opinie. Critic absența unei strategii a partidului și critic situația, critic conducerea actuală a partidului pentru că nu e în măsură să imprime o strategie pentru viitorul partidului. R.T. Dați-ne câteva amănunte de la ședința de excludere de astăzi. Cum
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
astăzi la ședința Sectorului 5, da? D.-R.R. Da. R.T. Ați votat acolo? D.-R.R. Nu, nu am votat, nu am drept de vot. R.T. Dar am o curiozitate, pentru că domnul Stoica spune că a fost exclus pentru delict de opinie, practic, în această seară. Dar așa, ca un mic test, dacă vreți, pentru dumneavoastră, ca liberal, da? Credeți că în acești doi ani de zile Călin Popescu-Tăriceanu a făcut vreo greșeală în poziția de președinte al Partidului Național
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
limbajele superioare, fiind aplicată pentru a înlocui temporar sintagma, dar este percepută ca singura formă corectă atunci când trece în uzul curent, întrucât vine de la autoritatea competentă: flagrant este folosit în limbajul judiciar și polițienesc ca variantă scurtată a lui flagrant delict, dar este perceput ca formă unică în limbajul cotidian. Juristul, când îl întrebuințează, are în minte și substantivul omis (delict), pe când acest lucru nu se mai întâmplă în cazul vorbitorului obișnuit. Ne-am referit în cele de mai sus exclusiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
curent, întrucât vine de la autoritatea competentă: flagrant este folosit în limbajul judiciar și polițienesc ca variantă scurtată a lui flagrant delict, dar este perceput ca formă unică în limbajul cotidian. Juristul, când îl întrebuințează, are în minte și substantivul omis (delict), pe când acest lucru nu se mai întâmplă în cazul vorbitorului obișnuit. Ne-am referit în cele de mai sus exclusiv la condensările petrecute pe terenul unei anumite limbi. Cât privește exemplele de condensare realizate în "momentul" împrumutării dintr-o altă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
smochine" (jecur "ficat", ficatum "(îngrășat) cu smochine, de smochine" [der. de la ficus "smochină"]); rom. flagrant "infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei" (mai ales în locuțiunea a prinde pe cineva în flagrant "a prinde asupra faptului, în momentul săvârșirii infracțiunii") < flagrant [delict] "idem"; tc. înv. funduklı "monedă otomană de aur imprimată cu imaginea unor alune" < funduklı [altın] "idem" (funduklı, mod. fındıklı "cu alune", altın "monedă de aur"); rom. hard "structura fizică a unui calculator" < hard[ware] "idem", preluat astfel din engl. (hard
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și dublu-decalitru" < dublu[-decalitru]; Externe "Ministerul de Externe; Afacerile Externe" < [Ministerul de] Externe, respectiv [Afacerile] Externe; flagrant " infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei" (mai ales în locuțiunea a prinde în flagrant "a prinde asupra faptului, în momentul săvârșirii infracțiunii") < flagrant [delict] (calc după fr. flagrant délit, dar flagrant nu este decât adjectiv în franceză); hard "structura fizică a unui computer" < hard[ware] "idem" (< engl. hardware); înghețată ~ (înv.) ghețată "cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare" < [cremă] (în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lat. prima [vera], rom. roșie < [pătlăgică] roșie, it. terza < terza [nota], lat. torta ~ *turta < torta [panis]; tot neutru în rom. accelerat < [tren] accelerat, rom. circular < [ferăstrău] circular, lat. cuprum < [aes] Cypr(i)um, lat. ficatum < [jecur] ficatum, rom. flagrant < flagrant [delict]; tot plural în rom. Externe < [Afaceri] Externe, fr. frites "cartofi prăjiți" < [pommes] frites < pommes [de terre] frites, rom. consumabile < [materiale] consumabile, rom. mixte "produse miniere..." < [minerale sau zăcăminte] mixte etc. Unele cuvinte condensate din sintagme cu determinant adjectival constituie perechi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ce-ai mai făcut acolo, pe delușor, și la linia ferată?”, am făcut imprudența să-l întreb. Precizez că mă aflam singur cu el, într-o încăpere total improprie pentru anchetă, mai exact, în camera în care erau depozitate corpurile delicte. Omul s-a ridicat de pe scaun, orb de furie, și, privind parcă hăituit prin încăpere, a bolborosit: „Cu ce să-ți dau în cap?!”. Și, slavă Domnului, avea destule în jur. Nici acum nu-mi pot da seama cum de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în stare să-și rezolve singur problemele, pe de o parte, iar pe de altă parte că directorul nu cunoaște în amănunțime situația din clasa respectivă, deci nu poate lua întotdeauna o decizie corectă. De aceea, doar elevii care comit delicte majore trebuie să fie trimiși la director. Kasambira notează: Uneori, directorul simpatizează cu elevul; mai mult, trimiterea elevului în biroul acestuia poate fi percepută de elevi ca un semn de slăbiciune din partea profesorului, ceea ce va avea ca efect scăderea prestigiului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp delict al ofensei” (Evelyne Larguèche, L’effet injure. De la pragmatique à la psychanalyse, PUF, Paris, 1989). Violența de limbaj nu există în sine, ci doar întrucât ea presupune doi parteneri (indiferent de sfera din care aceștia fac parte), două baricade ce
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de ani au fost emise 18 legi sau ordonanțe generale asupra presei: iat( dovada că problema libertății presei a constituit o preocupare importantă a vieții politice. A) Presa în timpul Restaurației (1815-1830) Regimul autoritar instituit prin legea din 1814 (autorizare prealabilă, delicte multiple judecate de tribunale corecționale, cenzura aplicată sistematic, timbrul) a fost liberalizat prin legile lui Serre din martie-iunie 1819, ca prim( încercare în Franța de a legifera regimul presei: acestea suprimau autorizarea prealabilă și încredințau unui juriu judecarea principalelor delicte
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
delicte multiple judecate de tribunale corecționale, cenzura aplicată sistematic, timbrul) a fost liberalizat prin legile lui Serre din martie-iunie 1819, ca prim( încercare în Franța de a legifera regimul presei: acestea suprimau autorizarea prealabilă și încredințau unui juriu judecarea principalelor delicte politice, stabilind (ns( o cauțiune. Începînd cu martie 1820 se revine , sub Villèle, la o politică, mai severă, de constrîngeri necontenite: tribunalele corecționale cap(t( din nou competențe jurisdicționale iar guvernul încearc( să cîștige ziarele prin corupție. În timpul lui Martignac
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ca un strigăt de furie, (n ultimul număr al ziarului său, din august 1848: " Este nevoie de aur, mult aur pentru a profita de dreptul de a vorbi. Noi nu sîntem bogați. Tăcere pentru săraci." În iulie 1849, pedepsele pentru delictele politice și supravegherea difuzării se intensifică. Ales președinte al republicii, în decembrie 1848, grație sprijinului unui număr important de ziare de orientare conservatoare, atît din provincie, cît și din Paris, Louis-Napoléon Bonaparte a dat o lovitură fatală libertății presei după
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
stat din 2 decembrie 1851. Imitîndu-și unchiul, după 18 brumar, el nu mai autorizeaz( decît 11 cotidiene la Paris iar prefecții săi provoac( în provincie un masacru al foilor "roșii". La 31 decembrie 1851, tribunalul corecțional redevine jurisdicție normală pentru delictele de presă, iar prin decretul din 17 februarie 1852 se stabile(te un sistem de represiune foarte original, imitat în străinătate în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Era restabilită astfel autorizarea prealabilă, autoritățile av(nd posibilitatea ca
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
riturile, tipografia, presa, colportajul și afișajul. Sub rezerva cîtorva formalități legislative (declarație, depozit...), ea garanta libertatea publicării și difuzării și lua practic autorităților toate mijloacele de acțiune asupra ziarelor. Principalele puncte care s-au luat în discuție au fost definițiile delictelor de presă. Curtea Corecțională avea cuno(tint( doar de cîteva delicte, printre care defăimarea față de particulari; toate celelalte reveneau Curții cu juri. Delictele politice erau puțin numeroase (provocarea directă la crime și delicte sau nesupunerea militarilor la ordin; ofensă adusă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
declarație, depozit...), ea garanta libertatea publicării și difuzării și lua practic autorităților toate mijloacele de acțiune asupra ziarelor. Principalele puncte care s-au luat în discuție au fost definițiile delictelor de presă. Curtea Corecțională avea cuno(tint( doar de cîteva delicte, printre care defăimarea față de particulari; toate celelalte reveneau Curții cu juri. Delictele politice erau puțin numeroase (provocarea directă la crime și delicte sau nesupunerea militarilor la ordin; ofensă adusă Președintelui Republicii, defăimarea corpurilor constituite și a suveranilor străini), atacurile contra
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
toate mijloacele de acțiune asupra ziarelor. Principalele puncte care s-au luat în discuție au fost definițiile delictelor de presă. Curtea Corecțională avea cuno(tint( doar de cîteva delicte, printre care defăimarea față de particulari; toate celelalte reveneau Curții cu juri. Delictele politice erau puțin numeroase (provocarea directă la crime și delicte sau nesupunerea militarilor la ordin; ofensă adusă Președintelui Republicii, defăimarea corpurilor constituite și a suveranilor străini), atacurile contra regimului republican, apelurile la nerespectarea legilor erau (ns( tolerate. Legea, (n (ncercarea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au luat în discuție au fost definițiile delictelor de presă. Curtea Corecțională avea cuno(tint( doar de cîteva delicte, printre care defăimarea față de particulari; toate celelalte reveneau Curții cu juri. Delictele politice erau puțin numeroase (provocarea directă la crime și delicte sau nesupunerea militarilor la ordin; ofensă adusă Președintelui Republicii, defăimarea corpurilor constituite și a suveranilor străini), atacurile contra regimului republican, apelurile la nerespectarea legilor erau (ns( tolerate. Legea, (n (ncercarea de a ridica autorității toate mijloacele de control și de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
defăimare contra lui Salengro, ministru de Interne al guvernului Frontului Popular, dusă de Gringoire și L'Action française, a condus la sinuciderea acestuia pe 17 noiembrie 1936. Guvernul Blum a depus atunci un proiect de lege care (n(sprea pedepsirea delictelor de presă, în numeroase cazuri ajung(ndu-se chiar la cazuri penale; acesta a prevăzut și un statut original rudimentar pentru instituțiile de presă și în special substituirea girantului responsabil cu șeful instituției, legal însărcinat cu funcția de director al publicației
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
legăturilor din Consortium. C) Repunerea în discuție a legii din 1881. Insuficiențele legii din 1881 au fost adesea subliniate dar nici un proiect de reformă nu a condus la o lege de asemenea natură. Încercarea de multiplicare și de pedepsire a delictelor de presă nu a fost în final decît foarte puțin evidentă în efectele sale imediate. În 1936, o tentativă, cea a guvernului Blum, de stabilire a unui statut specific al instituției de presă, a eșuat în cele din urmă un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mai puțin importante, pentru că victimele acestui viciu tulbură familia și mediul social în care trăiește. Individul devine un delicvent cu potențial crescut de infracționalitate și, în cele din urmă, ajunge să constituie o problemă socială sub toate aspectele: de la inadaptare, delicte, la consum de resurse prin morbiditatea pe care o dezvoltă în timp. Sigur, față de gravitatea problemei pe care Paulescu o subliniază de pe poziția medicului, cercetătorului și sociologului, care ajunsese să îngrijoreze societatea timpului său, astăzi aceste aspecte nu numai că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
revoluția franceză, legislația civilă adoptă principiile liberalismului și se structurează în trei părți; constituția care delimitează proprietatea teritorială, forma de organizare și structura statului, codul civil care reglementează organizarea familiei și proprietății private și codul penal care se ocupă cu delictele și crimele împotriva statului, persoanelor și proprietății. Instinctul de dominație în familie se reduce prin micșorarea autorității tatălui și reducerea importanței testamentului pentru urmași. Se legiferează divorțul, prostituția și abandonul, aspecte ce lovesc puternic familia și reprezintă de fapt începutul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă, ci ca pe însuși Dumnezeu’’. Acesta este spiritul care trebuie să se regăsească în spital. Din nefericire nici în timpul său, nici mai apoi - când trăirea creștină putea fi un delict de conștiință (perioada comunistă) - și nici chiar astăzi când libertatea de conștiință este garantată, acest spirit nu se regăsește în toată splendoarea lui de la începuturi. „Lipsa unei educații creștinespunea Paulescu - a dus la atrofierea idealului creștin pe care l-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că se revarsă peste țară. Adepții săi vorbesc despre creșterea economică constantă, de admiterea în NATO și încheierea negocierilor cu UE. Contestatarii îi reproșează aroganța, cultul personalității, sufocarea presei, racolarea primarilor opoziției, obsesia distrugerii PD, arestarea lui Mugur Ciuvică pentru delict de opinie și revenirea la partidul-stat, ce-i drept, fără ideologie. Stânga desuetă, imprimată PSD-ului de fondatorul Iliescu, a fost diluată până la dispariție. În locul ei, politica s-a împletit veros cu afacerile, iar clientela a înlocuit vechiul activ de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]