9,342 matches
-
comportamentele agresive și violente rezultă din aplicarea „corectă” a regulilor normale de funcționare a societății și din urmărirea obișnuită de către o administrație a scopurilor sale. Acest reflex mental a fost numit „argumentul lui Eichmann”, pentru că, În timpul procesului său din Israel, demnitarul nazist de tristă celebritate avansase ideea că el nu ar fi fost decât un bun slujitor al Reich-ului și că nu se considera „responsabil” pentru ordinele pe care „trebuise” și știuse să le dea În cursul programării Soluției finale. Mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referință: Foundations of the Theory of Signs, University of Chicago Press, Chicago, 1938; Signs, Language and Behavior, Prentice-Hall, New York, 1946; Signification and Significance, M.I.T. Press, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1964. Thomas MORUS (1478-1535), filozof umanist, erudit englez, scriitor și demnitar catolic. Principala sa contribuție la dezvoltarea umanismului european a fost Utopia, apărută în 1515, al cărei titlu (un nume propriu inventat de Morus) va face carieră și ca nume comun (utopii, "categorii de discursuri despre lumi (im)posibile"). Charles MULLER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exista locul fizic, în MCC, care e un minister minuscul, de a recepționa 10.000 de colete. Nu se puteau recepționa decât în Sala Palatului și în Sala Sporturilor. Dar nu s-a recepționat niciodată nimic“, afirmă Șolea. „Ministerul groazei, demnitarii crimei“ Faptul că până acum pare că a luptat în zadar îl macină pe Marius Marian Șolea. Nu vrea să recunoască. Faptul că unii îl consideră nebun îl deranjează. Dar e convins că e crucea lui. „Eu nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
îndeplinesc un lucru banal. Pare anormal ce fac eu pentru că nu face nimeni. Dar e banal, ar trebui să facă toți. De aia pare anormal, pare o chestiune absurdă“, îmi spune. În 2007 a scos și o carte: Ministerul groazei, demnitarii crimei. (Singur în mijlocul haitei). Jurnal de serviciu. Cu o prefață de Florin Chilian. Povestește acolo ce-a pățit în ultimii trei ani. Cartea e în librării, dar varianta sa electronică, din calculatorul poetului și funcționarului Marius Marian Șolea, e adusă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
reprezentarea discursului literar și non- literar, folosind din abundență materiale și metode variate. Ei au și atras atenția asupra faptului că, mai ales în ziare, un discurs scris demn de știri (de exemplu, o scrisoare deschisă de demisie a unui demnitar) ar putea fi ușor - sau chiar semnificativ - raportată diferit cu alte ocazii, chiar și atunci cînd s-ar pretinde „cuvînt cu cuvînt”. De exemplu, scrisoarea de demisie ar putea fi citată, pe prima pagină, ca: „Simt acum, sub influența acestei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ochii cenzurii. Spre deosebire de spațiul public modern și liberal unde se poate imagina coexistența notorietății și ignoranței, pentru că autonomia observatorului este acceptată, spațiul public comunist nu permitea nimănui să treacă neobservat. O anecdotă culeasă în Germania de Est72 atribuia unui înalt demnitar al partidului constatarea potrivit căreia scriitorii ar fi trebuit să aprecieze faptul de a scrie într-o țară socialistă unde literatura era luată în serios și unde fiecare rând scris era citit de către cei mai înalți responsabili ai statului cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Articolul 1 Articolul 5 (3) va avea următorul cuprins: "Numărul maxim de posturi este de 403, exclusiv demnitarii" Articolul 2 Articolul 9 (1) va avea următorul cuprins: "Personalul încadrat la Ministerul Învățămîntului poate fi trecut la Ministerul Învățămîntului și Științei pe bază de concurs, fiind considerat transferat în interesul serviciului." PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN
HOTĂRÎRE nr. 1319 din 21 decembrie 1990 pentru modificarea unor dispoziţii din Hotărîrea Guvernului nr. 940/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107428_a_108757]
-
32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Capitolul 10 Dispoziții finale Articolul 69 Membrii consiliilor de administrație ale Fondurilor Proprietății Private și ai Fondului Proprietății de Stat, angajații acestora, precum și cei ai Agenției Naționale pentru Privatizare, cît și membrii Guvernului, demnitarii și parlamentarii țării, implicați în aplicarea prezenței legi, au obligația să-și declare averea la începutul și la încheierea mandatului său a funcției lor. Articolul 70 Fondurile Proprietății Private și Fondul Proprietății de Stat pot constitui, în condițiile prevăzute de
LEGE Nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107581_a_108910]
-
de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, și Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora. ... (2) Organele de stat prevăzute în alin. (1) se organizează și funcționează potrivit legii și se finanțează de la bugetul administrației
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, și Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora. ... (2) Organele de stat prevăzute în alin. (1) se organizează și funcționează potrivit legii și se finanțează de la bugetul administrației centrale de stat. ... (3
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
ne-am reluat apoi jocurile, definitiv. Acest scurt dialog al meu cu unul dintre ștabii securității Bucureștiului - trebuie spus că, la acest Tenis Club, unde eu nu eram membru ci doar invitat de unul sau de altul, jucau nu rareori demnitari Înalți, membri ai guvernului etc., ca și unele personalități artistice precum actorul Ion Caramitru - a dat apoi naștere unor colportaje pe care unul sau altul dintre simpaticii mei colegi, vrând să zugrăvească un portret al unui Breban cu două fețe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
siguranță, cu atribuții la nivel național, cuprinse în Inspectoratul Brigăzilor Centrale, care se ocupau, în ordine, de: mișcările politice de dreapta și extrema dreaptă; mișcările politice de stânga și extrema stângă; domeniile sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și protecția demnitarilor. Trei birouri independente - al informațiilor, al traducerilor și al copiștilor - încheiau structura centrală a D.P.S.G. Cu alte cuvinte, această instituție se ocupa de întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al traducerilor și al copiștilor - încheiau structura centrală a D.P.S.G. Cu alte cuvinte, această instituție se ocupa de întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței Generale avea în subordine Serviciul Siguranței, Serviciul Controlul Străinilor și brigăzile de siguranță înființate în majoritatea capitalelor de județ și în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au accentuat problemele guvernelor de la București. Abia în a doua parte a anilor ’20, pe fondul unei relansări economice mondiale, România a putut să niveleze o parte a asperităților și inechităților din societatea internă. A.3. Amenințările teroriste și protecția demnitarilor Terorismul a apărut în Franța revoluționară a anului 1789, cu scopul de a instaura, prin teroare, dominația asupra societății. Ulterior, termenul de teroare/ terorism a fost utilizat pentru toate actele violente petrecute din cele mai îndepărtate vremuri și până în prezent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
set de instrucțiuni privind organizarea măsurilor de pază ce trebuiau luate de unitățile militare, mișcarea companiilor de poliție și instrucțiuni speciale pentru companiile de gardă și onoare pe timpul serviciului de noapte la Cartierul General. Un alt moment important pentru protecția demnitarilor a fost căsătoria prințului moștenitor Carol cu prințesa Elena a Greciei, manifestare întinsă pe durata a cinci zile (26-30 martie 1921). Pentru evitarea problemelor de ordine publică și siguranță, măsurile au fost luate în comun de D.P.S.G., Prefectura Poliției Capitalei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
suspecte ale acestora. Un al doilea tabel a cuprins doar numele comuniștilor români aflați în străinătate - în număr de 46 -, „posibil să fi venit în țară”, dar despre care nu se cunoșteau datele de identificare. Extinderea și întărirea protecției asupra demnitarilor români și a celor străini aflați în România a evoluat prin cooptarea unor atribuții și la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale. Astfel, la 11 iunie 1923, a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 215, privind sarcinile care revin jandarmilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor atribuții și la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale. Astfel, la 11 iunie 1923, a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 215, privind sarcinile care revin jandarmilor în combaterea unor acțiuni anarhice îndreptate împotriva familiei regale, membrilor guvernului și demnitarilor străini aflați în vizită în România. O nouă reorganizare a măsurilor preventive antiteroriste a avut loc în 1929, atunci când au fost întărite, atât din punct de vedere informativ dar și al măsurilor de protecție fizică, reședințele familiei regale. Cu acest
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice, acțiunea străinilor, legații: - Echipa 1 Informații: țări amice; țări nesigure; țări inamice; - Echipa 2 Filaj; - Echipa 3 Cercetări. 4. Grupa IV-a - paza și protecția demnitarilor, informații de la autorități și instituții publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a avut sarcina de a preveni, a urmări și a finaliza informativ cazurile de încălcare a legilor în domeniul ordinii publice și siguranței statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pozitive, dar și cu sincope datorate unor orgolii personale. Începând din 1938, în noul context politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sincope datorate unor orgolii personale. Începând din 1938, în noul context politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul prevenirii unui atentat premeditat la adresa unui demnitar. 2. O acțiune de pază și protecție a obiectivelor umane, care a avut în vedere „zădărnicirea” unor atacuri izolate împotriva demnitarilor. După Restaurația din 1930, regele Carol al II-lea l-a numit prefect al Poliției Capitalei pe colonelul Gabriel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul prevenirii unui atentat premeditat la adresa unui demnitar. 2. O acțiune de pază și protecție a obiectivelor umane, care a avut în vedere „zădărnicirea” unor atacuri izolate împotriva demnitarilor. După Restaurația din 1930, regele Carol al II-lea l-a numit prefect al Poliției Capitalei pe colonelul Gabriel (Gavrilă) Marinescu, membru marcant al camarilei, căruia i-a acordat puteri sporite în toate dimensiunile siguranței statului. Pe acest fond, Prefectura
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
români, la 26 mai 1936, semnalmente, fotografii și alte date de identificare cunoscute ale unor teroriști capabili de a comite acte de violență. Prefectura Poliției din Belgrad a remis Corpului Detectivilor un material - Măsuri care trebuie luate cu ocazia vizitelor demnitarilor străini - structurat pe capitole, cu acțiunile informative, de pază și protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de timp cât rămân în țară, precum și instrucțiuni amănunțite cu sarcinile care revin organelor desemnate cu siguranța demnitarilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
demnitarilor străini - structurat pe capitole, cu acțiunile informative, de pază și protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de timp cât rămân în țară, precum și instrucțiuni amănunțite cu sarcinile care revin organelor desemnate cu siguranța demnitarilor. Corpul Detectivilor a trimis acest material, în copie, atât la Prefectura Poliției Capitalei cât și la Direcția Poliției de Siguranță, pentru informare și armonizarea măsurilor întreprinse în comun. La sfârșitul lunii mai 1936 inspectorul Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Carol al II-lea și cei doi invitați ai săi participau la serbare venind de la Palatul Regal, astfel că pentru public au fost create trei căi de acces - Galben, Roșu și Albastru -, iar din punct de vedere al siguranței traseul demnitarilor a fost împărțit în 11 sectoare și 20 de subsectoare. Pentru evitarea incidentelor s-au luat următoarele măsuri informative/contrainformative: controlul „riguros” al imobilelor de pe traseele stabilite; verificarea clădirilor aflate în construcție, în stare incertă și a locurilor favorabile lunetiștilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]