3,128 matches
-
malurile Dunării de Jos ar fi soluțiunea cea mai favorabilă țării, deci nedîndu-se nimic nici unuia nici altuia, totuși soluțiunea aceasta ar fi favorabilă, vederilor aceluia dintre puternicii vecini care nu are interese comerciale pe Dunăre. Dar domnii de la "Romînul" sunt deprinși a da totul și nu-și pot esplica că ceea ce e defavorabil adversarului meu e favorabil vederilor mele, chiar daca n-aș avea un folos direct de acolo. [22 - 23 mai 1881] ["ESTE ÎNTR-ADEVĂR ÎNTRISTĂTOARE... ] Este într-adevăr întristătoare priveliștea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoștința lumii și cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri și mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam. [9 - 10 iunie 1881] ["ÎN NUMĂRUL TRECUT AM PUBLICAT... "] În numărul trecut am publicat un articol
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu care trădă grupul politic ce-l ridicase la guvern. Iată în adevăr creșterea ce o dă partidul roșu tinerimii. Vreți s-ajungeți unde a ajuns un C. A. Rosetti, un Brătianu? Nu vă trebuie nici merit, nici valoare. Dar deprindeți-vă a precupeți pentr-un portofoliu mandatul ce vi l-au dat alegătorii, a trăda pe sub mână pe cei ce v-au pus candidatura și v-au ridicat - și viitorul vă este asigurat. Astfel prozeliții partidului roșu, înainte de a intra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astăzi marele și eroicul rege. Toate acestea adaogat-au "stima reciprocă și necesară oricării uniri"? Scriptura zice: "Vedereți bârna din ochiul vostru, nu așchia din ochiul aproapelui". [12 august 1881] ["ÎN "GRENZBOTEN ", REVISTĂ... "] În "Grenzboten ", revistă în care ne-am deprins a întîlni de multe ori articole inspirate de sferele guvernamentale ale Germaniei ori ale Austriei, aflăm articolul de mai la vale pe care-l reproducem fără a-l comenta, de vreme ce intenția noastră este mai mult de-a face cunoscut ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a înlăturat sute de piedici din calea carului cu grâu, i-au ieftenit transportul, l-au făcut mai capabil de concurență, i-au dat o mai mare siguranță că munca cuprinsă în el va fi răsplătită. Un agronom care ar deprinde pe un țăran cum, cu aceeași cheltuială de forță musculară, să producă de două, de trei, de zece ori mai mult, cum cu aceeași cheltuială de forță musculară să-și satisfacă de zece ori pe atâtea trebuințe i-a făcut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naturale îndeosebi. Oare supărarea bolnavului pentru că-i constatăm boala o modifică? Acum venim la forma în care scriem. Se zice că ea ar fi exagerată, c-ar cuprinde înjurături surugiești etc. În realitate stilul nostru nu este eufemistic. Ne-am deprins a căta pentru orice idee espresia cea mai exactă posibilă. Dac - am voi să glumim, daca nu ne-ar păsa de adevărul ce-l zicem am putea să spunem lucrurile mai cu încunjur. Dar lucrurile la noi nu se petrec
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
magistraturii, propusă de d. C. A. Rosetti și respinsă atât de înalta Curte de Casație cât și de adunarea corpului advocaților, va forma poate și de acum înainte un obiect de discuție pentru presă și Parlament, ba, precum ne-am deprins cu surprinderile în rău ale demagogiei, ne putem pomeni că se votează de cătră mamelucii d-lui C. A. Rosetti, fără nici un fel de considerație pentru opinia publică, care pîn' acum se rostește în mod constant în contra ei. Noi am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țări n-au mai fost românul, cum l-au făcut Dumnezeu și împrejurările, ci omul in abstracto, din câteșipatru marginile lumii, homo Platonis. Și într-o asemenea stare de lucruri, când legile noastre sunt obiectul unei științe străine, ce trebuie deprinsă prin ani de studiu pentru a se aclimatiza și a trece de acum înainte în datinele noastre, garda alegătoare, comandată de onor. Serurie va decide cine știe în adevăr dreptul, cine nu? Exemplele citate de d. Mîrzescu sunt față. Întrebăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a se schimba cu timpul și de a se adapta actualității; multe pot fi de tot moderne. Bogăția consonantică și vocalică a limbii îi dă înlesnire românului de-a imita cu ușurința pronunția altor popoare, pe când celelalte cu greu deprind fonologia limbii noastre. Reproducând aceste anecdote nădăjduim că autorul lor [î]și va continua lucrarea, în care arată talent, și se va sili să dezgroape mai târziu poveștile lui Pepelea, cari sunt fără contestare mai vechi decât aceste ce scăpară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
niște aprigi apărători înaintea unei justiții amovibile, intimidate, compuse adesea din tineri cu puțină esperiență; află într-o administrație incultă, venală, plină de vicii și necesități, un sprijin activ întru esploatarea claselor noastre producătoare, a țăranului, a meseriașului, a muncitorului. Deprinși a se organiza repede și lesne, ca orice popor vechi, ținut la un loc prin solidaritate de rasă, de interese și de religie, ei dau în sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin; ordine de zi cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
consista în exprimarea unei simple păreri de rău sau altfel...? Forma e indiferentă. Când vedem pe unul proclamând azi căderea monarhiei și instituirea republicei, iar mâne solicitând o funcție de încredere de la acelaș monarh, cată să admitem că suveranul s-a deprins a desprețui oamenii din țara aceasta. Căci, în adevăr, ce opinie își poate forma cineva despre un individ care, pentru o pensie ori o funcție, își renegă tot trecutul, își {EminescuOpXII 418} abjură credințele? "Man muss es in diesem Lande
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
simțea deja mirosul de grăsime, carne și oase arse. Prin camere zăceau 36 de rămășițe arse ale acelor persoane prinse de mâna morței la un loc unde căutaseră plăceri. În vestibul, de ambele părți ale peretelui, zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe rege cu soarta lui Ludovic XVI, ba că d. Carp a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere, și că, noi l-am susținut și că în fine, din austro maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am batjocorit pe "Pesther Lloyd". De ce? "Pentru că din momentul în care guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărata plăcere și bucurie, adică fericirea sfinților. Sfântul Teofan Zăvorâtul, rezumând cuvintele Sfântului Maxim Mărturisitorul 14, consemnează succint și scrie că „pentru cinci pricini Îngăduie Dumnezeu necazurile, smin‑ telile și ispitele : 1. ca, fiind luptați și luptându‑ne, să ne deprindem În a deosebi binele de rău ; 2. ca, prin osteneala dobândită În luptă, fapta bună să fie mai statornică și mai neclintită ; 3. ca, sporind În virtute, să nu ne Înălțăm, ci să ne Întărim În smerenie ; 4. ca, pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
culturii universale și a cărui viață a fost Împodobită Îndeosebi cu două dintre cele mai frumoase virtuți : smerenia și dragostea, virtuți care au caracterizat și pe Fiul lui Dumnezeu Întrupat, dorind să‑i Înflăcăreze pe ascultătorii săi și să‑i deprindă a fi cultivatori desăvârșiți ai dragostei de semeni, lansează următoarea exortație : „Prețul grâului sunt banii tăi, prețul pământurilor e argintul tău, prețul perlei e aurul tău, prețul dragostei ești tu Însuți (...) Dacă vrei să ai dragoste, caută‑te și descopere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
necontenită, până În ceasul slujbei de Înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie 98 ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s‑a așezat În muntele Nitriei, neputând Învăța nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani În munte, a avut această nevoință. Din banii și din ostenelile sale cumpăra din Alexandria tot felul de leacuri și de lucruri trebuincioase și le dădea tuturor fraților bolnavi. El putea fi văzut de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
reacționat corect, văzând ce primejdie aduc literele. Scrierea e contrară vieții. În această postură, poetul se cuvine a fi alungat din cetate. Răspunsul lui Thamus e fără echivoc: "scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte". Dar scrisul este, simultan, și leac, căci mistuind memoria stimulează rememorarea, înțelepciunea părelnică (doxan), nu pe cea vie, adevărată (alétheian). Regele Thamus e tatăl vorbirii, al civilizațiilor de tip oral, precum cea a geto-dacilor, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
primit Legea pe Sinai și i-a dat-o lui Iosua, care a dat-o celor mai b]trâni, care au transmis-o profeților, care au transmis-o oamenilor din Adunare”.) S-ar putea susține și c] nonteiștii morali au deprins cunoașterea moral] de la o societate informat] moral de c]tre teiști. Problemă cu un asemenea curent (că și cu unele dintre atitudinile menționate mai sus) este c] ofer] cel mult o explicație cauzal] a cunoașterii morale a nonteiștilor. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul să distingă binele de rău. De fapt, el este astfel inițiat în acțiuni elementare de autoevaluare. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul să distingă binele de rău. De fapt, el este astfel inițiat în acțiuni elementare de autoevaluare. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Încă voiajul inițiatic la Alba Iulia), și l-a Înscris la o școală confesională românească... Uneori, În câte-o excursie, hăuleam numai de-al dracului, În ciuda ungurilor („barbarii de turani”) - o semnificație a respectivei cântări pe care nici nu știu cum am deprins-o, Încă din școala primară. De ce trebuia să le fac În ciudă și de ce trebuia să le fie lor ciudă? - o Întrebare care nu mi-a trecut niciodată prin minte, la vremea aceea. Așa Învățasem la școală, pe stradă, din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
identitatea În termeni naționali. Excepție fac doar unele comunități africane, eschimoșii (politically correct: inuiții, adică, pe limba lor, „oamenii”), băștinașii din jungla amazoniană sau nativii nord-americani. Începând cu secolul al XIX-lea, la Întrebarea, „ce ești?”, majoritatea indivizilor s-au deprins să răspundă, fără să se gândească prea mult: „francez” sau „englez”, sau „german”, sau „român”. Dar istoria ne arată că această manieră de identificare este una recentă și a apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după Războiul de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de funie În casa spânzuratului”, deoarece și eu am produs, cu sârg, cărți și articole despre „istoria românilor din Transilvania”. Așa am apucat, așa am fost Învățat, acestea au fost subiectele care mi-au atras atenția, ca istoric, de când am deprins această meserie. Asta este situația... Pot să Îl Înțeleg pe oricare coleg aflat Într-o postură similară. Dar nu cred că o asemenea obsesie pentru tematica respectivă, ca și tendință generală, este corectă și aducătoare de beneficii științifice. Pe de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
teoriile cele mai diverse ne călăuzesc cercetarea, Învățându-ne cum să căutăm cele o mie de fețe ale adevărului. Poate că această plajă prea largă de opțiuni ascunde anumite capcane și, fără Îndoială, are darul să-i neliniștească pe istoricii deprinși cu venerabilele lor certitudini, atât de comode. Dar este dinclo de orice Îndoială faptul că pluralismul și relativismul metodologic oferă cel puțin o satisfacție majoră: aceea a libertății neîngrădite, a plăcerii de a experimenta și de a naviga fără opreliști
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-o iaie ursul. Două surori trăiesc În pădure; Într-o noapte ursul prinde pe una din ele În brațe și o duce În vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul Îi aduce acolo gâște, miei; s-a deprins să mănânce carne crudă. Ursul a dezbrăcat-o de haine și a Îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, jumătate urs și cu păr pe el. Dacă vede ursul că ea nu Încearcă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]