5,982 matches
-
au făcut încercări succesive pentru a reforma funcția judecătorească și executivă. Împotriva fiecărei asemenea încercări s-a reafirmat caracterul descentralizat al dreptului internațional. În aceste condiții, descentralizarea pare a ține de esența dreptului internațional. Iar principiul de bază care face descentralizarea inevitabilă se regăsește în principiul suveranității. 19. Suveranitateatc "19. Suveranitatea" Natura generală a suveranitățiitc "Natura generală a suveranității" Condamnarea principiului suveranității de către cei care realizează legătura strânsă dintre acel principiu și slăbiciunea unui sistem descentralizat de drept internațional se întâlnește
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
suveranitatea este incompatibilă doar cu un sistem de drept internațional puternic și eficace, deoarece acesta este centralizat. Nu este deloc incompatibilă cu o ordine juridică internațională descentralizată și, de aceea, slabă și ineficace, întrucât suveranitatea națională este chiar sursa acelei descentralizări, slăbiciuni și ineficiențe. Dreptul internațional este o ordine juridică descentralizată într-un dublu sens. În primul rând, regulile sale sunt, ca o chestiune de principiu, obligatorii doar pentru acele națiuni care au consimțit la ele. În al doilea rând, multe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de vagi și ambigue și atât de limitate de condiții și clauze, încât permit națiunilor un grad foarte mare de libertate de acțiune ori de câte ori li se cere oficial să se conformeze unei reguli de drept internațional. În timp ce ultimul tip de descentralizare își lasă urma asupra funcțiilor judiciare și executive ale dreptului internațional, primul are o importanță majoră în domeniul legislației. Doar un număr relativ mic de reguli de drept internațional nu-și datorează existența consimțământului membrilor comunității internaționale. Ele sunt fie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internațional nu o obligă în afara celor pe care le-a creat pentru sine prin consimțământ. Nu există nici o autoritate deasupra sa care să dea legi, întrucât nu există nici un stat sau grup de state care să poată legifera pentru ea. Descentralizarea funcției legislative în dreptul internațional este, prin urmare, nimic altceva decât principiul de suveranitate așa cum este aplicat în problema legislației. Ceea ce rămâne adevărat despre funcția legislativă, cu singura condiție anterior menționată, se aplică în mod categoric funcțiilor judiciare și executive. Națiunea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu o poate chema în fața unui tribunal internațional fără consimțământul ei. Atunci când un asemenea consimțământ este dat într-o formă generală, clauzele fac posibilă de obicei sustragerea de la jurisdicția unui tribunal internațional, fără a încălca dreptul internațional. Aici, din nou, descentralizarea adjudecării internaționale nu este decât un alt termen pentru suveranitatea națională în ceea ce privește funcția judiciară. Discutând suveranitatea în domeniul aplicării legii, trebuie distinse două situații. Suveranitatea națiunii ca instituție de aplicare a legii este identică cu suveranitatea din domeniul judiciar; adică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
excepție de la acea regulă, întrucât ține de însăși natura războiului să pătrunzi pe teritoriul inamicului în timp ce ocrotești „impenetrabilitatea” propriului teritoriu, iar dreptul internațional permite ca națiunea ocupantă să exercite drepturi suverane în teritoriul străin ocupat prin forța sa militară. Întrucât descentralizarea completă a funcțiilor legislative, judiciare și executive nu reprezintă decât o serie de manifestări ale suveranității, acest lucru este valabil și pentru alte trei principii de drept internațional sinonime cu conceptul de suveranitate și, într-adevăr, rezultat al acelui concept
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor săi”, limbajul său redundant accentuează importanța pe care o atribuie principiului suveranității și corolarului său logic, principiul egalității. Din principiul egalității este derivată o regulă fundamentală de drept internațional care este responsabilă pentru descentralizarea funcției legislative și, într-o oarecare măsură, a celei de impunere a legii: regula unanimității. Înseamnă că, referitor la funcția legislativă, toate națiunile sunt egale, indiferent de mărimea, populația și puterea lor. În orice conferință internațională care creează legi pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei activități și instituționalizarea ei în mai multe compartimente, în timp ce alta cu resurse limitate va proceda exact invers: va reuni mai multe activități într-un singur compartiment); rezultatele analizelor întreprinse în organizație (dacă aceste analize vor evidenția necesitatea flexibilizării și descentralizării activităților, atunci acestea vor fi subîmpărțite și încredințate unor compartimente cu autoritate proprie). Principalele categorii de compartimente dintr-o organizație sunt următoarele. Compartimentele de conducere cuprind persoanele care asigură conducerea globală și la fiecare nivel ierarhic al organizației. De exemplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
luate de aceștia; se asigură condiții optime față de celelalte structuri pentru luarea mai ușoară a hotărârilor, deoarece acestea vor fi luate în comun, cu participarea treptelor inferioare ale piramidei; în această structură este inclusă, în germene, și ideea realizării unei descentralizări, tocmai prin fluxul continuu de comunicare și influență, ceea ce va face ca organizația să fie eficientă în întregul ei; indivizii din aceste structuri organizaționale vor avea un mai mare grad de conștiință asupra propriului eu, a importanței lor în organizație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a calificărilor și normelor de muncă. Printre parametrii de concepție se enumeră: specializarea verticală și orizontală a muncii, formalizarea birocratică sau organică a comportamentelor, programe de formare, îndoctrinarea, regruparea unităților, mărimea unităților, sistemul de planificare și control, mecanismele de legătură, descentralizarea verticală, orizontală, selectivă, paralelă. Alegerea unora sau altora dintre acești parametri este influențată de o serie de factori de contingență sau de context care aduc un plus de specificitate structurilor organizatorice. Aceștia sunt: vârsta și mărimea organizației, sistemul tehnic, mediul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cu atât mai birocratice structurile nucleului operațional; 7. cu cât sistemul tehnic este mai sofisticat (mai greu de înțeles), cu atât mai elaborate vor fi structurile non-operaționale, în special mai larg și mai profesionist stafful de suport, mai mare descentralizarea lui selectivă, mai extinse legăturile dintre dispozitivele folosite; 8. automatizarea nucleului operațional transformă o structură birocratică administrativă în una organică. Ipoteze pentru factorul mediu: 9. cu cât mediul este mai dinamic, cu atât mai dinamică va fi structura; 10. cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipuri de organizații, implicit de structuri sau de configurații structurale. Corpul operațional exercită o presiune puternică spre profesionalizare, care va duce în timp la apariția organizației profesionale și a configurațiilor structurale profesionale. Acestea se caracterizează prin: standardizarea comportamentelor profesionale, completa descentralizare verticală și orizontală a puterii, minima tehnostructură și linie ierarhică; în schimb, va avea o importantă funcție de suport logistic. Sunt specifice contextelor complexe și stabile, sistemelor tehnice simple. Vârful strategic exercită o forță în favoarea centralizării conducerii. Dacă organizația cedează în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
structurală simplă caracterizată prin: supraveghere directă, controlul deciziilor, efecte minime asupra ierarhiei, tehnostructurii și suportului logistic. Este întâlnită în organizații cu vechime mică, cu sisteme tehnice simple, medii simple, dinamice, conducerea fiind charismatică sau autoritară. Managementul mediu generează tendința de descentralizare, care va produce în timp apariția organizațiilor și configurațiilor structurale divizionalizate. Acestea se caracterizează prin tendința managerilor de a concentra puterea în propriile lor unități, printr-o descentralizare verticală limitată și paralelă, prin descentralizări administrative, geografice, sectoriale, prin standardizarea rezultatelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
simple, dinamice, conducerea fiind charismatică sau autoritară. Managementul mediu generează tendința de descentralizare, care va produce în timp apariția organizațiilor și configurațiilor structurale divizionalizate. Acestea se caracterizează prin tendința managerilor de a concentra puterea în propriile lor unități, printr-o descentralizare verticală limitată și paralelă, prin descentralizări administrative, geografice, sectoriale, prin standardizarea rezultatelor, gruparea pe unități, controlul performanțelor. Apar în organizațiile cu vechime și dimensiune mare, cu piețe diversificate și manageri de nivel mediu cu putere. Tehnostructura exercită o forță în favoarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autoritară. Managementul mediu generează tendința de descentralizare, care va produce în timp apariția organizațiilor și configurațiilor structurale divizionalizate. Acestea se caracterizează prin tendința managerilor de a concentra puterea în propriile lor unități, printr-o descentralizare verticală limitată și paralelă, prin descentralizări administrative, geografice, sectoriale, prin standardizarea rezultatelor, gruparea pe unități, controlul performanțelor. Apar în organizațiile cu vechime și dimensiune mare, cu piețe diversificate și manageri de nivel mediu cu putere. Tehnostructura exercită o forță în favoarea raționalizării și standardizării, fapt care va
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațiile cu vechime redusă, mediu complex, dinamic, ce presupune schimbarea frecventă a produselor. Ideologia îi face pe oameni să lucreze împreună în vederea realizării unei misiuni, fapt care generează organizațiile și configurațiile structurale misionare. Acestea realizează stadiul cel mai pur al descentralizării, deoarece fiecare dintre membri este considerat ca putînd decide sau acționa cu toată încrederea pentru binele organizației în totalitatea sa. Procesele de individualizare a misiunilor (astfel încât fiecare membru să se identifice cu ele), precum și cele de îndoctrinare (adică de promovare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
direcții diferite. De asemenea, ea domină în acele situații in care nici o parte a organizației sau nici un mecanism de coordonare nu domină. Organizația ia în acest caz forma unei configurații politizate, marcată de lipsa oricărei forme stabile de centralizare sau descentralizare. Nici una dintre aceste configurații structurale nu este perfectă, fiecare având atât puncte tari, cât și puncte nevralgice. În tabelul 11.2 prezentăm, într-o manieră sintetică, avantajele și dezavantajele acestora. Tabelul 11. SEQ Tabelul 11. \* ARABIC 2 Tipul structurii Avantaje Dezavantaje
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
raportează”); diviziunea muncii (împărțirea muncii pe sarcini specializate); gradul de control (numărul persoanelor subordonate unui conducător: în structurile piramidale, numărul este mic, pe când în structurile plate numărul acestora este mare); formularea și luarea deciziilor (cine prepară și cine ia decizia); descentralizarea și opusul ei, centralizarea (delegarea autorității sau exercitarea ei de către conducător). Organigramele pot fi de mai multe feluri, clasificându-se după o varietate de criterii. Cel mai semnificativ criteriu este cel al legăturilor formale explicit și oficial postulate, adică legăturile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
el trebuie să desfășoare o mare creativitate, motivându‑și subordonații, încărcându‑i cu energie și orientându‑i spre inovare. Într‑o fază de selecție a priorităților, el trebuie să dea dovadă de rigoare în alegerea obiectivelor. Într‑o fază de descentralizare, trebuie să‑și împartă, să‑și delege puterea. Liderul modern nu este un lider de autoritate și de putere sau bazat uneori pe o charismă abuzivă, ci un lider „de inimă”, care respectă mai mult oamenii și demnitatea lor, emoțiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
piramidei organizaționale. Apoi, în locul abordării segmentate, doar în raport cu anumite probleme (proiectarea muncii, negocierea colectivă, stimulările salariale etc.), s-a trecut la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare, care multă vreme au fost considerate ca fiind separate între ele. Iată câteva constatări care au condus la schimbarea opticii de interpretare a participării: participarea funcționează slab dacă este limitată doar la un singur nivel ierarhic; programele de participare de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de supervizor. Din cele de mai sus rezultă că echipele de lucru se caracterizează prin: libertate de organizare, autonomie crescută, supraveghere extrem de lejeră, eliminarea unor niveluri de conducere, managerii rămași fiind transformați în instructori, antrenori, consultanți; flexibilitate organizațională bazată pe descentralizare; valorizarea inițiativelor personale. Numai că eficiența ridicată a unor asemenea echipe de lucru este asigurată nu doar de modul de organizare a lor după alte principii decât cele ale autorității tradiționale, ci și de calitățile personale ale membrilor componenți. Astfel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
superior. Cu prilejul discuțiilor purtate în aceste grupuri se puteau evidenția punctele de vedere divergente, grupurile erau informate și asupra felului cum aceleași chestiuni apăreau în interpretarea altor grupuri, pe baza acestor date putându-se lua o serie de decizii. Descentralizarea și delegarea autorității Are la bază ideea dispersării autorității în întreaga organizație. În loc să se concentreze puterea la nivelurile superioare, se propune trecerea ei în grija eșaloanelor inferioare. Această necesitate este mai presantă în organizațiile mari, cu un mare grad de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întreaga organizație. În loc să se concentreze puterea la nivelurile superioare, se propune trecerea ei în grija eșaloanelor inferioare. Această necesitate este mai presantă în organizațiile mari, cu un mare grad de ierarhizare și centralizare. Arnold Tannenbaum arată că diferite forme de descentralizare permit marilor organizații să-și conserve avantajele dimensionării fără a suferi de inconveniențele ei psihosociologice. El se referă la două modalități de descentralizare practicate într-o mare companie din SUA: una constă în delegarea formală a autorității directorilor regionali ai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațiile mari, cu un mare grad de ierarhizare și centralizare. Arnold Tannenbaum arată că diferite forme de descentralizare permit marilor organizații să-și conserve avantajele dimensionării fără a suferi de inconveniențele ei psihosociologice. El se referă la două modalități de descentralizare practicate într-o mare companie din SUA: una constă în delegarea formală a autorității directorilor regionali ai unor magazine, iar alta vizează acordarea dreptului personalului de execuție de a lua o serie de decizii curente fără a se mai consulta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
SUA: una constă în delegarea formală a autorității directorilor regionali ai unor magazine, iar alta vizează acordarea dreptului personalului de execuție de a lua o serie de decizii curente fără a se mai consulta cu comitetul de la sediul central. Dacă descentralizarea puterii se asociază și cu diminuarea numărului de verigi ierarhice (cu aplatizarea structurilor), efectele vor fi cu atât mai benefice (Tannenbaum, 1967, pp. 102-103). Este de la sine înțeles că, în măsura în care participanții cunosc mai bine formele participaționale cu avantajele și dezavantajele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]