71,108 matches
-
Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin ineditul lor. Fie c? descrie o natur? de o frumuse?e magic? ale ??rei adânci rezonan?e mitice amintesc de spa?iul românesc arhaic, ori peisaje fantastice spa?îi siderale, cosmice, peisaje uraniene, selenare, subacvatice sau, dimpotriv?, situate În inima p?mântului unde fantezia creatorului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit. Prezen?a dimensiunii infinite percepute că ?i „constituire a finit??îi Inse?i, ca deschidere spre infinit" (Rosario Assunto) a preocupat dintotdeauna gândirea creatorilor. Poet al „z? rilor dep?rtate", ca ?i Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unor imagini deta?ațe de orice contingen?? real? („Dar stând aici ?i preajma contemplând o, / creeaz? mintea-mi..."). Spa?iul poetic, devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli?te ciudat?, Cum nimeni n-a putut vedea, În diminea?a asta, iat?, Vr?je?te Inc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fruntea-i, cufundat?-n În???ime, Abia marginile-arat? În albastrantunecime: Munte jum?tate-n lume — jum?tate-n infinit". („Memento mori") Dou? tipuri de spiritualitate se configureaz? În opera eminescian? una Închis?, În care cunoa?terea e imposibil? (spa? iile descrise Întruchipând simboluri ale regresiunii) ?i o altă deschis? -cea dacic?, În care limitele dintre cele dou? lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între cer ?i p?mânt fiind posibile oricând: „ Dezgustat de lumea ??runt?, care-i cere s? «lustruiasc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ceruri", culmile stâncilor, „ Doina str?luce?te-n noapte că din marmur? zidit?, / Prin o mreaj? argintoas? că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins de bra?ele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condi?ia efemer?, atingând eternitatea prin integrarea În iner?ia polar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje, ci adev?rate „paradisuri terestre" , „...În descrip?ia c?rora Eminescu a pus mult din fantezia liric?, din sensibilitatea lui organizat? În a?a chip, Încât Înregistreaz? iriz?rile de culori ?i melodiile ascunse
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsate În crea? ie", sau „peisaje expresioniste" care exprim? tragismul existen?ei umane (că În „Melancolie" spre exemplu). De asemenea, Edgar Papu remarc? ineditul unei pagini din crea?ia eminescian? În care este descris „unul din rarele peisaje de iarn?" În care eul liric comunic? sensibilit??îi noastre „cea mai complet?? ?i cea mai exact? und? de impresii" pe care ne-o transmite atmosferă acestui peisaj hibernal (descris la Începutul poemului „Ursitorile"). Vigoarea detaliului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crea?ia eminescian? În care este descris „unul din rarele peisaje de iarn?" În care eul liric comunic? sensibilit??îi noastre „cea mai complet?? ?i cea mai exact? und? de impresii" pe care ne-o transmite atmosferă acestui peisaj hibernal (descris la Începutul poemului „Ursitorile"). Vigoarea detaliului, perspectiva cosmic?, planurile Îndep?rtate sau apropiate În care sunt proiectate toposurile poetice care alc?tuiesc aceste peisaje sunt câteva din atributele expresivit??îi artistice a operelor. Un alt Eminescu „poet al departelui", al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
perspectivei lunare " . (Zoe D.-Bu?ulenga) Stelele Motto: «... Oriunde am sta, cerul ne pare o bolț? deasupra, o jum?țațe dinl?untrul unui glob, dar bolta pare a se Învârți Împrejurul p? mântului de la r???riț spre apus; unele stele descriu Împrejurul lui cercuri mari, altele cercuri mici; numai dou? locuri ale cerului par a sta În nemi?care, dou? puncte cele dou? poluri ale globului sideral". (EminescuOpere) Exist?, În poezia lui Eminescu, dup? cum observ? G. C?linescu o adev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
înjunghiat? Spune! Vorbește! JENI: Spuneți! Vorbiți! PATROANA: Nu mai pot... să vorbesc... MINISTRUL: Spune! Grăiește! JENI: Exprimați-vă! MINISTRUL: Cred că nu poate să se mai exprime. Ți-am spus eu: cafeaua asta are ceva inefabil. Nu poți s-o descrii în cuvinte, nici măcar cu aproximație. JENI: Cred că femeia asta nu se mai poate exprima în nici un fel. MINlSTRUL: Oare? Dar ce stă așa ca moarta-n păpușoi. JENI: Ce păpușoi? S-a enervat ca proasta și i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
inedit discurs asupra totalitarismului. Reversibilitatea rolurilor de victimă și călău, demagogia placată infatigabil ;,sur du vivant", tirania formelor ce provoacă fonduri aberante (vezi sărbătorirea "Zilei Europei" în Rigor Mortis) ori dulcea și imbecila ipocrizie a bărbatului politic se regăsesc aici descrise cu un spor semnificativ de detalii, tinzînd la epuizarea temelor. Evident, se păstrează atmosfera tipică a pieselor lui Gârbea, în care replica declanșează mici resorturi hermeneutice parodiind citatele celebre sau situațiile standard din literatură & viață socială. Regramaticalizarea limbajului de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un album fotografic cu femei În fustă de stofă gri, care ar fi putut arunca În extaz universul bigotelor, femei necesare apocalipsei și activiștilor care colcăiau prin comunism ca pe corabia nebunilor. Era ca și cum lumea Începea după 1984 cu lumea descrisă În acel roman al oamenilor spânzurând În gol. Ochii lui albaștri Însă nu vedeau Buzăul purtându și „alendeloanele“ ca pe fracuri, și nu auzea oamenii murmurând simfonia confuziei de dinainte de a fi om, prin cârciumi, În fabrici sau la cozi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ei sunt închiși la minte cu un voal de întuneric, care nu se sparge altfel decât izbindu-le păcatele în obraz.” (Părintele Arsenie Boca - Lupta duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton - 2009, pg. 27). Aș fi vrut să descriu societatea românească cu alte cuvinte, mai pline de liniște și căldură. De fapt, aș fi vrut să TRĂIESC împreună cu copiii mei în altă societate. Dar cum să descrii mizeria cu cuvinte frumoase? Părintele Paisie Aghioritul, cu durere și dragoste în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
trupul și diavolul - Ed. Agaton - 2009, pg. 27). Aș fi vrut să descriu societatea românească cu alte cuvinte, mai pline de liniște și căldură. De fapt, aș fi vrut să TRĂIESC împreună cu copiii mei în altă societate. Dar cum să descrii mizeria cu cuvinte frumoase? Părintele Paisie Aghioritul, cu durere și dragoste în Hristos, scria în 1987 în chilia sa din Sfântul Munte Athos: “Apa primește sfințire și se face aghiasmă. Însă urina nu primește sfințire. Piatra se poate face pâine
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
eliberării sale din robia Egiptului, are și astăzi, ca zi de odihnă, sâmbăta. Biserica Ortodoxă, respectând rânduielile instituite de Mântuitor, are ca zi de odihnă, duminică, deoarece, în această zi, au avut loc trei evenimente de referință pentru dreapta credință, descrise în detaliu de Sfânta Scriptură: a) Învierea Mântuitorului: “Iar în ziua întâia a săptămânii (duminică), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață, fiind încă întuneric, și a văzut piatra ridicată de pe mormânt.” (Ioan 20, 1); După ce a trecut sâmbăta, când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
afirmație decât o între bare. N-a ridicat din sprâncene. A pus punct la finalul scurtei fraze pe care a reușit să o emită. Sophia vede tot și înțelege tot. Sophia e o femeie prea frumoasă ca să ți-o pot descrie eu, cu ale mele cuvinte sărace. Sincer, mie mi s-a cam tăiat respirația. Cred că o să mă îndrăgostesc de personajul meu. Și de-abia l-am inventat. Asta e, n-am ce să fac, trebuie să merg mai departe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Stau în picioare, lângă Sophia cea culcată în așter nutul curat și moale. Mă uit la spatele ei perfect. Privi rea mea coboară spre fundul ei. Amforă. E singurul cuvânt care îmi vine în minte. Nimic altceva nu îl poate descrie mai bine. Trec câteva secunde și fiecare dintre ele e legată la ochi cu o eșarfă de mătase neagră. Ușa camerei se deschide fără zgomot. Îmi ridic privirea. Mă uit la Cavanosa, care a intrat în cameră. Se apropie de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Băsescu etc., de la mitinguri UNIȚI SALVĂM, ministrul Barbu cu lunetă să, Nastase însoțit la închisoare, Bivolaru condus la DNA și prins că fură benzină etc. PROLOG EL: Sunt dezamăgit și mânios, căci nu e țară pe care bunicul mi-o descria că ar fi fost. E adevărat, nu mai sunt comuniștii, securiștii, partidul unic, dar e mârlănia, incultura, neamprostia, furtul, șpagă. Unde e țară pe care bunicul (Dumnezeu să îl ierte) mi-o descria că un ținut de basm, al demnității
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
e țară pe care bunicul mi-o descria că ar fi fost. E adevărat, nu mai sunt comuniștii, securiștii, partidul unic, dar e mârlănia, incultura, neamprostia, furtul, șpagă. Unde e țară pe care bunicul (Dumnezeu să îl ierte) mi-o descria că un ținut de basm, al demnității, al muncii, al educației? Unde? Chiar 50 de ani să fi distrus tot sau, de fapt, era descrierea unui ținut, a unei vieți pentru care el luptase la Mărășești, el urmase pe mareșalul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
le spun doamne, pe celelalte, restul, madam, dar tu trebuie să spui așa cum te învăț eu, ca esti bărbat și trebuie să respecți fetele, femeia, ca pe mine și sora ta. Și dacă tot rememorez scenă, vă amintiți că am descris o scenă cu tata în bucătărie. O să descriu revelionul 1990 la mătușa soției, secretara de partid de direcție descentralizata a unui ministru alungata de cei de acolo, soțul ei tot alungat că fusese din grupa CSP a județenei de partid
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
tu trebuie să spui așa cum te învăț eu, ca esti bărbat și trebuie să respecți fetele, femeia, ca pe mine și sora ta. Și dacă tot rememorez scenă, vă amintiți că am descris o scenă cu tata în bucătărie. O să descriu revelionul 1990 la mătușa soției, secretara de partid de direcție descentralizata a unui ministru alungata de cei de acolo, soțul ei tot alungat că fusese din grupa CSP a județenei de partid, eu, soția mea, nepoata de frate a ei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Puțin e om bun, hotărât, KGB-ist, așa că tot la voi sunt din DSS, securiștii la putere ne înțelegem noi ca pe vremuri, că doar a spus Sadoveanu că lumina vine de la răsărit și tot el în Frații Jderi îl descrie pe Ionuț, fiul lui Ștefan cel Mare și Sfânt cu Elisafta, cu acordul lui Manole că domnului trebuie să îi dai, așa că davai ceas, palton, nevasta, fata casă pașol la Siberia la muncă că ați mai fost acolo și o
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
nu se stricase treaba. EL: din punctul tău de vedere, așa e. Încă mergea. Se fură din fabrica, se mergea la Istambul, acolo se vindea, se cumpărau blugi, zăngănele și se vindeau pe valută sau lei. Asta a fost circuitul descris de Cataramă, dar la nivel înalt se devaliza Bancorex, se confiscă valută, se făcea CARITAS, SAFI, GERALD, privatizări cu asociația salariaților, se punea baza acumulării primitive a capitalului. EA: Ce bați câmpii, cu acumulare primitivă, ce i aia? EL: Dragă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]