2,278 matches
-
extraordinare, dominate de eternul eros și de un fără istov spirit petrecăreț, se deslușește și o anume nostalgie pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București, 1987; Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, București, 1994. Ediții, antologii: G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1956; Bucureștii în literatură, pref. edit., București, 1962; Anton Pann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București, 1987; Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, București, 1994. Ediții, antologii: G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1956; Bucureștii în literatură, pref. edit., București, 1962; Anton Pann, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu I. Fischer). Traduceri: Dimitrie Cantemir, Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
pref. trad., București, 1971; Roland Dorgelès, Cruci de lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri dintr-un buzunar și povestiri din celălalt buzunar, București, 1973 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Radu Albala, „Desculțe”, LCF, 1984, 37; Nicolae Manolescu, „Desculțe”, RL, 1984, 38; Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri dintr-un buzunar și povestiri din celălalt buzunar, București, 1973 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Radu Albala, „Desculțe”, LCF, 1984, 37; Nicolae Manolescu, „Desculțe”, RL, 1984, 38; Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25; Z. Ornea, La despărțirea de Radu Albala, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
SIGNA, Rhetorica antiqua, în LEMMENS, Testimonia Minora, 92. 1. Frații minori pot fi socotiți, de bună seamă, discipolii Domnului, deoarece ei disprețuiesc dorințele lumești (cf. Tit 2,12), își înfrânează trupul cu umiliri și chinuri, și-l urmează pe Cristos desculți și purtând ciliciu. 2. Frații minori sunt în parte tineri și adolescenți. De aceea, nu este împotriva naturii dacă, din cauza vârstei lor fragede, se dovedesc a fi nestatornici și slabi; ei însă au atins deja culmea nebuniei pentru că umblă fără
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vieții apostolice a fraților minori și aprobarea lor de Inocențiu al III-lea. Fragment din Chronicon S. Martini Turonensis, in MGH, Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
așa cum spuneau, orice fel de proprietate, nu aveau locuințe stabile și umblau precum pelerinii prin orașe și sate. Însă, la acea audiență, domnul papă, i-a atenționat din cauza unor obiceiuri superstițioase: pentru că își destrămau încălțămintea astfel încât păreau că umblă aproape desculți; pentru că purtau glugă ca religioșii, însă își păstrau părul ca și laicii. Papei i s-a părut și mai gravă o altă obișnuință: umblau pe drumuri împreună, bărbați și femei, și de multe ori locuiau împreună sub același acoperiș, sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
după cum afirmau unii. Cu toate acestea, ei susțineau că aceste practici erau de origine apostolică. 3. În schimb, papa a aprobat alți religioși, care se numeau săracii minori. Aceștia din urmă respingeau toate aceste practici nesănătoase și superstițioase și umblau desculți, atât vara cât și iarna; nu primeau bani sau alte lucruri, cu excepția hranei și a îmbrăcămintei când aveau cu adevărat nevoie, dacă cineva era dispus să le ofere spontan. 4. Aceștia, însă, ulterior, conștienți că sub un nume atât de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
numerice rapide, sprijiniți de papa Inocențiu, au umplut pământul. Ei locuiesc în centre urbane, în grupuri de câte zece și de câte șapte, nu posedă absolut nimic, trăiesc după Evanghelie, trăiesc într-o sărăcie extremă în ce privește locuința și îmbrăcămintea, umblă desculți și dau tuturor un exemplu de umilință foarte mare. Duminica și în zilele de sărbătoare, ieșind afară din locuințele lor mici, predică Evanghelia Cuvântului în bisericile parohiale. Cu cât se arată mai profunzi în contemplarea lucrurilor cerești, cu atât rămân
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dormea îmbrăcat și avea drept saltea niște stuf, iar ca pernă, un sac; era bucuros să se învelească pe timpul nopții doar cu îmbrăcămintea pe care o purta ziua, rasa și ciliciul. 4. În acest fel, pentru a vesti Evanghelia, umblând desculț și îmbrățișând viața apostolică, predica în zilele de duminică și de sărbătoare în bisericile parohiale și în alte adunări ale credincioșilor. Cu cât ținea mai la distanță orice poftă trupească și unealtă a lăcomiei (cf. 1Pt 2,11; cf. Lc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-au înmulțit atât de mult, sprijiniți fiind de papa Inocențiu, încât au umplut pământul. Ei locuiesc în centre urbane, nu posedă nimic, trăiesc din Evanghelie și dau exemplu de cea mai profundă umilință în ceea ce privește mâncarea și îmbrăcămintea. Ei umblă desculți, încinși la brâu cu o funie și poartă rase de culoare gri, lungi până la gleznă și peticite, cu o glugă prinsă de ea. Duminica și în zilele de sărbătoare, ieșind din micile lor locuințe, predică în bisericile parohiale și în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a retras într-o încăpere și s-a dezbrăcat de toate hainele sale, apoi, îmbrăcându-se cu o tunică din stofă foarte ieftină, la care a pus și o glugă, s-a încins cu o funie cu noduri. Și, astfel, desculț și cu părul tuns, s-a prezentat în fața tatălui și, luându-și rămas bun de la el, i-a spus că dorea să-i slujească mai degrabă lui Dumnezeu decât mamonei (cf. Mt 6,24). 3. Pe când cutreiera acele locuri, mulți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt prezentate începuturile eroice, pe vremea când frații provinciei engleze beau o bere ce avea gust și aspect oribil, mâncau uneori mămăligă de orz din lipsă de pâine, nu aveau adăposturi și erau găzduiți de frații predicatori; parcurgeau mulți kilometri desculți pentru a participa la lecții (prin urmare, studiul nu reprezenta o problemă pentru primii frați englezi, deși erau foarte săraci). Iar frații din provincia germană, după ce umblau foarte mult, își umpleau stomacul doar cu apă dintr-un râu, iar a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
particular: «Fratele Solomon să fie admis în Ordinul apostolilor». Mi-am amintit de acest fapt pentru ca să se știe câtă venerație aveau persoanele înțelepte pentru simplitatea inițială a primilor frați. După ce a mâncat la masa arhiepiscopului, s-au întors la Canterbury desculți, deși era o zăpadă foarte mare ce te speria doar când o vedeai. Apoi a fost lovit de gută la un picior, din cauza căreia a zăcut bolnav timp de doi ani la Londra, astfel că nu se mai putea mișca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în toate cea mai mare simplitate și puritatea conștiinței. Însă, cu toate acestea, erau plini de zel în studiul Sfintei Scripturi și a disciplinelor scolastice, astfel încât frecventau în fiecare zi școlile de teologie, oricât de departe ar fi fost; mergeau desculți chiar și în ciuda frigului iernii sau prin noroiul adânc. Printre aceștia, cu ajutorul harului Duhului Sfânt, mai mulți au fost promovați în scurt timp la oficiul predicării. Printre aceștia, primul a fost fratele Henry de Baldock, de fericită amintire, apoi fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Foarte înspăimântat, fratele Walter s-a apărat spunând că era un frate minor. Dar ei i-au răspuns: „Minți, fiindcă ești încălțat”. Fratele, gândindu-se că este fără sandale, ca de obicei, le-a spus: „Dar nu vedeți că merg desculț?” Și întinzând un picior înainte a văzut că, într-adevăr, purta încălțăminte; trezindu-se dintr-o dată din cauza fricii, și-a aruncat sandalele în mijlocul curții. 43. În Custodia de Cambridge, condusă de fratele Richard de Ingworth, a înflorit atitudinea de renunțare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în mai multe privințe de mare ajutor pentru Ordinul nostru, și uneori ne-au învățat cum trebuie să ne ferim de viitoarele pericole. 100. Fratele Albert a spus că trei lucruri oferiseră splendoare într-un mod special Ordinului: «a umbla desculț, sărăcia hainelor și disprețul banilor». 101. Fratele Walter de Reygate a spus că unui frate din provincia Sfântul Francisc i-a fost revelat că demonii țin în fiecare an un conciliu de-al lor împotriva Ordinului și au găsit trei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-ncepe să colinde./ Aprind înc-o țigară și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă ține și mă bea.” Muzica versului folcloric este persistentă, ca în Vânzătoarea de iluzii: „Sta desculță arcuind/ Șolduri dulci ca un colind / Pe sub șarpele din ochi / Bun de boală și deochi.” Omul de lut, din familia Nopților lui Macedonski, i-a cerut lui C. două decenii de cizelare, dar și încercarea resurselor sale vizionare într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
există, este al bărbatului care, după cum fericit zice același G. Călinescu, suferă de „suficiență virilă”. Discursul erotic vorbește În exclusivitate despre suferințele bărbatului. Rareori este sugerat și chinul femeii Îndrăgostite. Conachi, Într-un loc (Amoriul prin prieteșug), prezintă pe Zulnia desculță și despletită, fugind ca o deznădăjduită: „Zăludă, ca vai de dînsa, pe pămînt și la cer cată, Vra să strige, dar și glasul i se taie deodată. Se povărnește și cade peste dînsul, leșinată, De năcazul ei ucisă, de năcazul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca noi. Ia închipuți-vă,de exemplu,că vă plimbați liniștiți într-o pădure de brazi după o ușoară ploaie de vară, când rășina curge ca mierea pe trunchiurile bătrâne răspândind mireasmă de tămâie; sau, mai simplu, imaginați-vă că mergeți desculți prin iarba verde și mătăsoasă ce se întinde cât vezi cu ochii, că stați întinși pe un braț de iarbă abia cosită și priviți cerul limpede și albastru... albastru... Soarele și păsările întregesc tabloul.Oare e nevoie de mai mult
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public și a organizat Academia R.P.R., care pe tărâmul literaturii Înregistrează apariția unor romane ca: Desculț de Zahariâ Stancu, Interogatoriul și Evadarea de Alexandru Jar, Lumina primăverii de Ion Călugăru, Negura de Eusebiu Camilar, a unor nuvele ca ale lui Sergiu Fărcășan, Petre Dragoș, Nagy Istvan, Petre Vintilă, V.Em. Galan, a poemelor lui Eugen Jebeleanu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul problemelor ei, așa cum sunt ele sesizate și Înfățișate de critica literară, Începutul de an este dominat de vâlva În jurul romanului Desculț de Zaharia Stancu, apărut la sfârșitul anului precedent, comentat prompt, tot atunci, de Ovid S. Crohmălniceanu În Contemporanul. Se pronunță asupra cărții Întreaga presă, culturală și neculturală; din prima categorie excelează Viața românească, cu două ample comentarii, din a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al lui Petru Comarnescu. Acesta Își Începe panegiricul În februarie, după ce În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În februarie, după ce În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]