3,808 matches
-
Mai mult și în prezent există dincolo de Nistru pînă către Bug sate românești care nu sînt încă slavizate. Istroromânii, o comunitate de cîteva mii de oameni, emigrați din pămînturile Ardealului în Croația în secolul XlV, își păstrează și în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca. 200 persoane. Românii din Ardeal au stat sub ocupație ungară aproape 800 de ani dar nu și-au pierdut limba sau obiceiurile așa cum trebuia să se întîmple după dogma latinității. Rușii lipoveni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lipoveni au 300 de ani de cînd trăiesc în mijlocul românilor dar și-au păstrat cu sfințenie limba și obiceiurile, la fel este situația țiganilor cu care conviețuim de cca. 600 de ani în toriștea carpatină. Aromânii care, deși au un dialect foarte apropiat cu limba noastră, venind în nu-măr mare la nord de Dunăre după 1800, totuși nu și-au pierdut identitatea lingvisti- că și tradițiile. Prea ne cred unii proști sau grei de cap! Să facă excepție geții de la regula
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unul din ținuturile locuite de pelasgi. Eolii au fugit din calea dorienilor prin anii 900-700 î.e.n. pe țărmul Asiei. Cele două poeme - Iliada și Odyssea - atribuite de tradiția greacă tîrzie ionului Homer, au fost scrise în secolele Vlll î.e.n. în dialect ionic pe țărmurile Asiei și nu în lumea aheilor sau dorienilor, fiind remarcate numele negrești Achilleus, Odys-seus, Aias sau a unor divinități ca Apollon sau Athene. Ideile care susțin această constatare se desprind și din cercetarea limbii poemelor lui Homer
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
negrești Achilleus, Odys-seus, Aias sau a unor divinități ca Apollon sau Athene. Ideile care susțin această constatare se desprind și din cercetarea limbii poemelor lui Homer a cărei structură și a cărui vocabular se deosebesc foarte clar de ale oricărui dialect ,,grec” vor-bit în mileniul l î.e.n. Limba Iliadei și Odyssei este o limbă ,,artificială” în sensul că a fost influențată de condițiile în care ne-au fost transmise cele două poeme, contribuind la aspectul lor, ele fiind o prelucrare făcută
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și eleniștilor occidentali din secolul XlX al erei noastre, scriind că toată Ionia era locuită în vechime de pelasgi, și pe cale de consecință limba în care a fost scris poemul era limba geților de unde veniseră în Ionia pelasgii, și nu ,,dialect grec” cum mint cu nerușinare făcătorii de istorii și culturi. Chiar în poem, în cîntul ll avem luminarea la față a adevărului gol-goluț: ,,Că-ror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ Numai așa se explică existența celor aproape 1500 de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul fonico-acustic oral)39. Dintre lucrările mai vechi, TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba română: apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
plural" (haiducește "ca haiducii, în felul haiducilor", mișelește "ca mișeii, în felul mișeilor" etc.) și adverbele în -ește care au legătură cu numele unor popoare, al locuitorilor dintr-o anumită zonă etc. (ocurențele adverbelor cu valoare substantivală desemnând limba sau dialectul sunt, în general, mai multe decât cele care au legătură cu o trăsătură specifică, recunoscută, a unui grup de locuitori, a unui popor etc.). Multe adverbe terminate în -icește au valoare categorială 8 și reprezintă, de cele mai multe ori, variante marcate
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
sub tipar). 9 Multe dintre aceste forme se găsesc însă în texte postate pe internet într-un număr variabil de exemple, uneori într-unul singur, cu o utilizare personal-accidentală. 10 În cazul adverbelor de acest tip - care (1.) indică limba/dialectul/încadrarea regională etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
îndoială că manuscrisele străvechi găsite de Chatterton în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe și cele găsite în posesia mamei sale au constituit un tezaur neprețuit ce l-a stimulat profund pe băiatul-poet să își creeze "mitul poetic", exprimat în "rowleyeză", dialectul inventat de el în acest scop, un limbaj special, care potrivit lui Claude Rawson (1999: 28) constă în mare din 1800 de cuvinte ce pot fi găsite în surse posibile precum Nathan Bailey, Geoffrey Chaucer, Edmund Spenser, William Shakespeare, William Camden
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
medievale" demente ale musical-ului Guys and dolls" (Rawson 1999: 28). Acest musical a fost gîndit de producătorii săi din anii 1950, Cy Feuer și Ernest Martin, ca o adaptare după povestirile lui Damon Runyon (1979), scriitor american cunoscut pentru dialectul unic folosit în proza sa în care amesteca un limbaj din registrul înalt formal cu un limbaj din registrul inferior al argoului (cf. studiile lui Larry Stempel, Showtime: a history of the Broadway musical theater, 2010: 434). Cu toate acestea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
succesului lui Chatterton, așa cum a fost el, a fost existența unei stări deplorabile a cunoașterii filologice la data la care au apărut compozițiile sale. [...] [Î]n ochii lui Milles și Bryant, un talmeș-balmeș de cuvinte vechi din toate perioadele și dialectele astfel însăilate încît să aibă (în general) un sens excelent, era un produs neîndoielnic al secolului al XV-lea. (Skeat 1883: IX-X) Se știe din relatări confirmate că Chatterton a împrumutat de la William Barrett Etymologicon linguae Anglicanae de Stephen Skinner
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Walter Skeat a fost că engleza veche a lui Chatterton este atît de incorect folosită încît demonstrează limpede falsul: O analiză a Glosarului din ediția lui Milles arată că vocabulele din engleza veche autentice, și utilizate corect, ce apar în dialectul rowleyan, se ridică la un procent de circa șapte la sută dintre toate cuvintele vechi folosite. (Skeat 1883: XIX, n. 1) De asemenea, Skeat devoalează cîteva cazuri grave de plagiat aflate printre poemele lui Rowley: și anume, o mare parte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și Moderne", prin procese de amestec-împrumut și accidente lingvistice nenumărate, prin difuziune lingvistică între populații cuceritoare și cucerite, prin traficul comercial și prin emulație pentru valori cultural-istorice. Rezultatul în cazul Angliei a fost că engleza a primit două temelii majore, dialectul saxon englez (saxona engleză fiind un dialect al teutonicii vechi) și dialectul normand francez, dialectul inițial britanic fiind extirpat prin invaziile romane, daneze și saxone; în cele din urmă, engleza a ajuns un melanj de saxonă, teutonică, neerlandeză, daneză, normandă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
accidente lingvistice nenumărate, prin difuziune lingvistică între populații cuceritoare și cucerite, prin traficul comercial și prin emulație pentru valori cultural-istorice. Rezultatul în cazul Angliei a fost că engleza a primit două temelii majore, dialectul saxon englez (saxona engleză fiind un dialect al teutonicii vechi) și dialectul normand francez, dialectul inițial britanic fiind extirpat prin invaziile romane, daneze și saxone; în cele din urmă, engleza a ajuns un melanj de saxonă, teutonică, neerlandeză, daneză, normandă, franceză, greacă și latină. Bailey îl citează
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lingvistică între populații cuceritoare și cucerite, prin traficul comercial și prin emulație pentru valori cultural-istorice. Rezultatul în cazul Angliei a fost că engleza a primit două temelii majore, dialectul saxon englez (saxona engleză fiind un dialect al teutonicii vechi) și dialectul normand francez, dialectul inițial britanic fiind extirpat prin invaziile romane, daneze și saxone; în cele din urmă, engleza a ajuns un melanj de saxonă, teutonică, neerlandeză, daneză, normandă, franceză, greacă și latină. Bailey îl citează aici pe Camden care afirma
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cuceritoare și cucerite, prin traficul comercial și prin emulație pentru valori cultural-istorice. Rezultatul în cazul Angliei a fost că engleza a primit două temelii majore, dialectul saxon englez (saxona engleză fiind un dialect al teutonicii vechi) și dialectul normand francez, dialectul inițial britanic fiind extirpat prin invaziile romane, daneze și saxone; în cele din urmă, engleza a ajuns un melanj de saxonă, teutonică, neerlandeză, daneză, normandă, franceză, greacă și latină. Bailey îl citează aici pe Camden care afirma că deși engleza
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chatterton se pare că dispunea de ceea ce Keats avea să definească drept "capacitatea negativă" (negative capability). Poate nu este deloc întîmplător că la Chatterton, Keats a remarcat o "muzică nativă" (native music) ce era definitorie pentru limba sa "nordică", adică dialectul său englezesc "pur" (apud Hewlett 1970: 273), pe care îl putea modula după voie în nenumărate chipuri. Keats și-a făurit și cizelat propriul idiolect poetic tocmai aprofundînd engleza medie a lui Chaucer și "arhaismele fantastice" din opera lui Chatterton
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre Ispirescu, lirică în dialectul macedo-român, comunicată îndeosebi de Tașcu Iliescu. Pornind de la povestea fantastică despre Peter Schlemihl a lui Chamisso, Matei Costea publică o fantezie politică, Umbra lui Petre. N. D. Popescu e prezent cu nuvele, Ioan S. Nenițescu comentează piesa Fântâna Blanduziei de
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
adesea în zonele împădurite din vecinătatea marilor orașe: Răjagrha (păli: Răjagaha), Săvatthi, Benares, Vaiśălī (păli: Vesăli) și Kosambi. Ca mulți alți înțelepți ai Antichității, precum Socrate, Pyrrhon, Confucius și Iisus, Buddha și-a predicat învățătura oral, nescriind nimic. A folosit dialectul magădhī, limba comună a populațiilor din zonele în care a activat, și nu sanscrita, pe care o foloseau doar brahmanii și învățații. După convertirea celor cinci asceți, Buddha a petrecut un timp în Varanasi, capitala puternicului regat Kăśī, la nord-est
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în generație, textul și comentariul la cele trei Pițakas; dar când s-au dumirit că oamenii se îndepărtau de învățătura ortodoxă, călugării s-au reunit și, pentru ca doctrinele adevărate să poată dăinui, ei le-au scris în cărți”. Scrierile în dialectul păli care alcătuiesc canonul buddhismului timpuriu, Tipițaka, sunt împărțite în trei secțiuni: Vinaya-Pițaka („Coșul disciplinei” sau „Regula mănăstirească”), Sutta-Pițaka („Coșul învățăturii”) și Abhidhamma-Pițaka („Coșul doctrinei superioare” sau „Doctrina abstractă”). Ultima secțiune este alcătuită din învățături minuțioase asupra rânduielilor tuturor lucrurilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ne mai căutam de draci... Ce se Întâmplă? Odată, la poartă a intrat un sergent-major care nu era un băiat rău..., cum dracu’..., cum Dumnezeu Îl chema? Era un moldovean repezit așa, glonț, subțirel și mititel. Și avea și așa un dialect moldovenesc (Îl imită pe sergent - n.n.). Și eu cu un prieten din „lotul Matei Basarab”, Vlad Dinu, ne-am apucat și am Început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a aruncat ăsta ochiul. Băi, și ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian „Elephteron Vima”, redactor la „Viitorul” din București și director împreună cu Romulus P. Voinescu, la „Propilee literare” (1926-1929). Colaborează la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Convorbiri critice”, „Flacăra”, „Universul” ș.a.
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
System: Convergence Towards Moderate Diversity?”, În K.H. Goetz, S. Hix (ed.), Europeanized Politics? European Integration and National Political Systems, Frank Cass, Londra, pp. 94-120. Ferguson, K.E. (1984), The Feminist Case Against Bureaucracy, Temple University Press, Philadelphia. Firestone, S. (1970), The dialect of sex: The case for feminist revolution, Morrow, New York. Foucault, M. (2005), Biopolitică și medicină socială, Editura Ideea Design & Art, Cluj-Napoca. Gal, S.; Kligman, G. (2003), Politicile de gen În perioada postsocialistă, Polirom, Iasi. Geva-May, I.; Wildawsky, A. (1977), An
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se pune în evidență efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea de către colectivitățile
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
și ale folclorului: istoria limbii, romanistică, dialectologie, lingvistică comparată, semantică, etnografie, literatură populară. Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]