4,884 matches
-
sistemul său nervos. Percepu vag prezența unor oameni care se întorceau spre el pe când alerga. Zări, răsucindu-și capul, o aglomerație de clădiri, clopotnițe și turnuri, mase de piatră și de marmură, ferestre de sticlă colorată. Această imagine a "refugiului" Discipolului îi rămase în minte și când stătea pândind sursele de energie ale castelului. Era tot timpul pregătit să se similarizeze dinainte înapoi pentru a scăpa de suflori și armele de energie. Dar nu se producea nici o variație în fluxul dinamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
făcu un pas alături și o transportă pe Leej. După aceea se retransportă pe spațiul exterior al ferestrei celulei și alergă la prima ușă care ducea la refugiu. Își dorea să aibă arme pe măsura celor pe care le concepuse Discipolul pentru a preîntâmpina fuga lui și era hotărât să le obțină. Se afla într-un culoar larg, iar primul lucru pe care-l văzu fu un lung șir de lămpi magnetice. O memoriză pe cea mai apropiată și numaidecât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
trece aerulota mea. - Ce va trece? zise Gosseyn. Dar ea plecase deja, părând să nu-l audă. Gosseyn o urmă alergând și se gândi: M-a păcălit? Știa că va fugi acum? Dar în aceste condiții de ce nu știa și Discipolul? Și de ce așteaptă?" Nu putea să nu se gândească la faptul că se găsea prins în "capcana cea mai complexă care a fost vreodată inventată de un individ". Trebuia să se gândească și dacă evadarea era în realitate o reușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
întâmpla niciodată. În drum spre fereastră, Gosseyn se opri auzind aceste cuvinte. Se răsuci pe jumătate spre ea pentru a întreba pe ce își fonda această convingere, dar nu formulă întrebarea. Ea își recunoscuse deja incapacitatea de a prezice acțiunile Discipolului și mai mult nu avea nevoie să știe. În rest, era o fată frumoasă, emotivă, la vreo treizeci de ani, lipsită de vreo dispoziție specială pentru a se feri de pericol. După ce el va putea face tot ce-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
aștepta să se prăbușească. Și, oricât de infantil ar fi cu femeile, pe plan politic și militar, dictatorul avea geniu. În clipa în care se dezlipea de la fereastră, Gosseyn își aminti că Jurig, condamnat la moarte, suporta, poate, acum furia Discipolului. Repede, îl similariză pe Jurig în pădurea de lângă grilaj. Dacă se speriase, se va ascunde și va rămâne disponibil pentru mai târziu. Și cu asta, se întoarse la vreme pentru a o auzi pe femeie zicând liniștită: - Regret, Yanar, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
o rază de vreo zece kilometri în jurul navei. Gosseyn strecură instrumentul în buzunar și încercă să-și imagineze efectul celor petrecute asupra lui Yanar. Fotografiind aparatul, similarizase unul din vârfurile de descărcare pe zona cunoscută din celula sa din refugiul Discipolului. Distanța parcursă evita revenirea curentului în navă; astfel arma, cu energia deturnată, nu operase. Efectul psihologic produs trebuia să fi fost cât de cât înfricoșător. Figura omului era tot ca varul, dar strângea din dinți, hotărât. - Va trebui să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai face Yanar? - Conduce nava. Gosseyn îi făcu semn lui Yanar. - Te urmez, zise scurt. Discuțiile ulterioare cu Leej puteau să mai aștepte. În timp ce examina nava, Gosseyn se duse cu gândul la ceea ce spunea Leej când alergau prin hățișurile insulei Discipolului: "Rulotă", spusese. O aerulotă. Își reprezentă viața ușoară dusă de acești prezicători de atâția ani pe această lume de insule și mări. Să plutești alene prin aer, să aterizezi când ai chef, unde dorești; să îmbarci pe oricare dintre ființele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
înaintea spirite-lor puțin critice. În plus, generațiile recente au crescut într-un mediu în care nu se punea problema sclaviei pentru clasa prezicătorilor. Această atitudine făcea parte din "constantele'" sistemului lor nervos. Deși nu păreau să-și dea seama, apariția Discipolului în mijlocul acestui tablou idilic distrugea pentru totdeauna modul lor simplu de viață. Acum, sosirea navei de război și prezența lui Gilbert Gosseyn confirmau schimbările viitoare ale condiției lor. Ori se adaptau, ori dispăreau. Camera de control se găsea în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
să nu facă zgomot. Prezicătorul își ridică ochii și-l văzu că se apropia. Se foia, încurcat, în fotoliu, dar rămase la locul lui. Părea nefericit. Gosseyn consideră că era semn bun. Cu excepția celor care se aflaseră în contact cu Discipolul, nici unul dintre acești prezicători, nu cunoștea tensiunea penibilă născută din imposibilitatea de a scruta viitorul în fiecare moment. Va fi interesant de observat efectul asupra lui Yanar. În plus. avea o nevoie urgentă de informații. Gosseyn începu cu întrebări simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și alte mijloace pentru control. De altfel, nu avea ce face decât să continue, socotind că Yanar era incapabil să prevadă întrebările. Dialogul continua. Gosseyn nu știa exact ce urmărea. Un fir conducător, poate. Sentimentul că nu ieșise din capcana Discipolului se preciza și mai mult. În acest caz, nu făcea decât să se lupte cu timpul, în sensul literal al termenului. Dar natura acestei capcane? Află că prezicătorii se nășteau în mod normal, de obicei la bordul aerulotelor. După câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
dădu înapoi, teribil de vexat. Incredibil, cât timp îi trebuise să înțeleagă adevărul. Îl privi pe prezicător și zise, în sfârșit cu o voce calmă, dar tranșantă: - Și acum, ai vrea să-mi explici cum ai intrat în contact cu Discipolul? N-a fost vreodată om mai surprins ca Yanar. Acuză o reacție emotivă de neprevizibil, absolut totală. Se înverzi. Fluxul emanat de sistemul său nervos se blocă, o luă iar din loc, se blocă și porni iarăși. - Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
o repetă pe a lui. Îl fulgeră pe prezicător din priviri. - Repede! Sau te lichidez! zise. Yanar se prăbuși în fotoliu și-și schimbă din nou culoarea. Roși. - E fals..., îngăimă. De ce-aș risca eu să-l chem pe Discipol și să-i zic unde ești? Nu sunt capabil să fac așa ceva. Se scutură. - N-ai putea să dovedești, adăugă. Gosseyn nu mai avea nevoie de probe. Fusese mult prea imprudent nesupraveghindu-l pe Yanar. Astfel, mesajul pornise, răul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
sărea în ochi. Gosseyn înghețase. Dar făcuse tot ca să se protejeze, așa că nu-i rămânea decât să se străduie să obțină toate amănuntele. Spuse tăios: - Ai face bine să răspunzi cât mai iute și sincer. Dumneata l-ai contactat pe Discipol? Yanar, morocănos, dădu din umeri și urmă încă o frână. - Evident, zise. - Vrei să spui că aștepta un apel? Gosseyn voia să pună lucrurile la punct. - Ești agentul lui? Omul clătină din cap. - Eu sunt un Prezicător, zise. Era orgoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cunoscu faptele, se similariză în compania lui Yanar în sala de control și nu-l scăpă o clipă, în vreme ce acesta tremurând, scotea hărți și îi arăta cercul mare cu o rază de 50 de kilometri descris de navă în jurul insulei Discipolului. Gosseyn modifică direcția spre insula Crest, la câteva sute de kilometri la nord vest. Apoi se răsuci pentru a-l privi pe prezicător. - Acum, zise amenințător, se pune următoarea problemă: Ce facem cu trădătorii? Celălalt îngălbeni, dar puțin din spaimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
facă? Nu era ușor să ia o hotărâre precisă. Reveni în studio. Când intră, Leej apăru, venind din cameră. Se duse spre ea Era ușor contractată. Câteva întrebări, doamnă, se gândi el. Cum a putut Yanar să-l avertizeze pe Discipol, fără ca acest lucru să fie previzibil? Ia explică-mi chestia asta!" Femeia se opri și-l așteptă surâzătoare. Dar surâsul îi dispăru. Privirea ținti îndărătul lui Gosseyn, puțin lateral Gosseyn se răsuci și privi. Nu simți nimic, nu auzi nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
nici măcar nu îi percepu prezența acum când o vedea, dar forma se materializa, la trei metri de el, în dreapta. Se întuneca, dar el tot mai vedea peretele de dincolo de ea. Se îngroșa, dar nu avea substanță. Venise momentul întâlnirii cu Discipolul. 9 Non-axiome Semantica se ocupă cu semnificația semnificațiilor, sau de semnificația cuvintelor. Semantica generală se ocupă ca ra porturile sistemului nervos omenesc cu lumea exterioară și în consecință înglobează semantica. Ea constituie o metodă de integrare pentru orice gândire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
semnificația semnificațiilor, sau de semnificația cuvintelor. Semantica generală se ocupă ca ra porturile sistemului nervos omenesc cu lumea exterioară și în consecință înglobează semantica. Ea constituie o metodă de integrare pentru orice gândire și orice experiiență umană. Urmă o tăcere. Discipolul parcă-i privea, fiindcă acum masa de umbră era nemișcată. Angoasa de scurtă durată, dar intensă, pierea. Își privea dușmanul cu ochi pătrunzători și, rapid, atitudinea lui se modifică. De fapt, ce putea Discipolul împotriva lui? Cu prudență, Gosseyn își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
orice experiiență umană. Urmă o tăcere. Discipolul parcă-i privea, fiindcă acum masa de umbră era nemișcată. Angoasa de scurtă durată, dar intensă, pierea. Își privea dușmanul cu ochi pătrunzători și, rapid, atitudinea lui se modifică. De fapt, ce putea Discipolul împotriva lui? Cu prudență, Gosseyn își luă ochii de la el o clipă pentru a înregistra restul tabloului. Dacă urma să aibă loc o luptă, dorea să se găsească în poziția cea mai favorabilă. Leej era țintuită locului, cu corpul rigid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ei era prea strâns legat de al lui Gosseyn. Elimină orice posibilitate de pericol din acea parte. Ochii lui se orientară spre ușa culoarului care ducea la sala de control Atunci, o fracțiune de secundă nu-l mai văzu pe Discipol. Își reluă poziția inițială, dar știa ce voia să știe. Ușa era prea departe și asta-l obliga să se întoarcă prea mult pentru a o vedea, Gosseyn începu să dea înapoi spre perete. Se mișca încet. Îi treceau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Dar nu era nimic acolo. După scurtul răgaz obișnuit, necesar fotografierii unui obiectiv, tot nimic. Nici o imagine. Nici o imagine normală, adică. Creierul secund înregistra prezența aerului. Dar nici umbra însăși nu dădea nimic. Își aminti vorbele lui Leej. cum că Discipolul era un individ defazat. După cele spuse, el presupunea că omul știa mijlocul de a se defaza în timp. Nu în acest timp. Era prezent, dar nu în prezent. Deodată, realiză că postulatul său se baza pe ceva mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
a se defaza în timp. Nu în acest timp. Era prezent, dar nu în prezent. Deodată, realiză că postulatul său se baza pe ceva mult mai hazardat. Socotise că Leej știa ce spunea. Și de unde-i venise ei ideea că Discipolul nu ar fi în fază? Păi chiar din propaganda Discipolului! Nici ea și nici Prezicătorii nu posedau nici cel mai mic simț critic, cel puțin din punct de vedere științific. Prezicătorii își fondau știința pe insulele lor. Așadar, în naivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
prezent, dar nu în prezent. Deodată, realiză că postulatul său se baza pe ceva mult mai hazardat. Socotise că Leej știa ce spunea. Și de unde-i venise ei ideea că Discipolul nu ar fi în fază? Păi chiar din propaganda Discipolului! Nici ea și nici Prezicătorii nu posedau nici cel mai mic simț critic, cel puțin din punct de vedere științific. Prezicătorii își fondau știința pe insulele lor. Așadar, în naivitatea lor, admiteau chiar afirmațiile Discipolului. - Leej! Gosseyn vorbi fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fază? Păi chiar din propaganda Discipolului! Nici ea și nici Prezicătorii nu posedau nici cel mai mic simț critic, cel puțin din punct de vedere științific. Prezicătorii își fondau știința pe insulele lor. Așadar, în naivitatea lor, admiteau chiar afirmațiile Discipolului. - Leej! Gosseyn vorbi fără să se uite la ea. - Da, zise ea, tremurând. - L-ai văzut vreodată pe Discipol ca om. și fără machiaj? întrebă el sarcastic. - Nu. - Știi pe cineva care l-a văzut? - O, da! Yanar, și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cel puțin din punct de vedere științific. Prezicătorii își fondau știința pe insulele lor. Așadar, în naivitatea lor, admiteau chiar afirmațiile Discipolului. - Leej! Gosseyn vorbi fără să se uite la ea. - Da, zise ea, tremurând. - L-ai văzut vreodată pe Discipol ca om. și fără machiaj? întrebă el sarcastic. - Nu. - Știi pe cineva care l-a văzut? - O, da! Yanar, și încă mulți alții. El a mai crescut de când era copil, să știi. Îi trecu prin cap ideea că Yanar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
era copil, să știi. Îi trecu prin cap ideea că Yanar și umbra ar fi același lucru. Yanar, din sala de control, își manipulă manechinul sumbru. Dar respinse această idee. Reacțiile omului, atât interne cât și externe, rămâneau fără anvergură. Discipolul era altceva. Cum opera Discipolul, era imposibil de judecat după aparență. Dar nu aveau rost supozițiile celor care ignorau adevărul cu totul. Gosseyn aștepta. Un arătător mental ezita pe trăgaciul nervos care va arunca cele patruzeci de mii de kilowați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]