43,048 matches
-
inși însetați de putere, ce se voiau considerați drept exponenți ai clasei muncitoare, aflate, chipurile, la conducerea societății. Antitradiția avangardei se asocia astfel și cu o separare tăioasă de prezentul cenușiu, conformist, dureros și lipsit de orizont al totalitarismului. Explozia discursului sugera o explozie morală vizînd orice ordine falsă. Pulverizarea universului formelor literare conținea și o propunere a distrugerii formelor social-morale oneroase, subversiunea extinzîndu-se asupra ansamblului existențial viciat. Repulsia violentă față de tot ce era învechit, fixat în formule tabuizate sau în
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
I Novissimi în Italia etc.) constituie expresia unei disperări totale, cu miză metafizică, fiind puse la îndoială înseși principiile care guvernează lumea, cu atît mai de efect era rezonanța negării într-un mediu al mistificării prin excelență, stăpînit de un discurs demagogic. Printr-un soi de defensivă instinctivă, Sebastian Reichmann (care avea să emigreze în 1972) cultivă o intemporalizare și o irealizare a viziunii sale, simultan pe plan istoric, cultural, estetic, lingvistic. Parcă spre a sfida în modul cel mai deschis
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
pleacă la Paris în căutarea lui Solange și se întoarce satisfăcut din această aventură ca și cum locul lui în lume ar fi dinainte și pentru eternitate stabilit. Parodiate, aventurile eșuate ca și cererile în căsătorie ale personajelor nu umbresc spațiul de discurs al cărții, aceasta rămîne totdeauna "în picioare" într-un echilibru de neclintit. Toată această lume absurdă stigmatizată de propria-i sărăcie interioară alternează cu scene de prosperitate masculină, îmbinare al cărei simbol devine Margherita Ciconi supranumită "Îngerul venețian". Văduva misterioasă
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
mai mult sau mai puțin de o frîntură de sens. Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică unei tematizări succinte o pluralitate de semnificații a căror unitate constă nu atît în discurs cît în imagine. Ion V. Strătescu, Îngerul venețian, Casa Editorială Odeon, București, 2000, 368 pag., f. preț.
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
neamului românesc, îmi iau angajamentul să fiu și un Voievod al Culturii Românești". Și a fost, într-adevăr, un excelent voievod al culturii, depunînd energie pentru propășirea ei. În mai 1931, cînd Academia îl alege președintele ei de onoare, în discursul de recepție pe care îl rostește, declară din nou: "Oricît de mare ar fi bogăția materială a unei țări și oricît de puternică ar fi puterea ei armată, în fața istoriei omenirii acea țară nu va avea nici o însemnătate, dacă nu
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
omenirii, o națiune poate rămîne înscrisă, pentru totdeauna, în istoria civilizației". După atîtea declarații de principiu, încep, relativ curînd, să se vadă înfăptuirile. În mai 1933 se inaugurează "Ziua cărții", la care ține să participe și chiar să rostească un discurs. Era cel dintîi omagiu public adus cărții, căreia i se dedica - cu fast și căldură sufletească - o zi închinată numai ei. Cînd văd că la Tîrgul de carte din incinta Teatrului Național, organizat anual, președintele țării, neparticipînd, deleagă abia un
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
unor mari valori ca Arghezi, Blaga, Rebreanu. Nu putea, desigur, interveni în polemică. Dar a căutat un prilej favorabil pentru a-și rosti cuvîntul. Și l-a găsit, în iunie 1937, cînd Blaga, ales membru al Academiei, și-a rostit discursul de recepție. Regele fusese gripat și ședința a fost amînată cu o săptămînă pentru că dorea, numaidecît, să participe și chiar să vorbească. Protocolul cerea ca asistența academică să asculte cuvîntul regal nu șezînd, ci în picioare. N. Iorga, care făcuse
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Protocolul cerea ca asistența academică să asculte cuvîntul regal nu șezînd, ci în picioare. N. Iorga, care făcuse tot ce putuse pentru a împiedica alegerea marelui poet și cugetător în înaltul for, a fost, deci, nevoit să asculte, în picioare, discursul suveranului. Fusese o umilire efectivă, mai ales că regele îl omagia pe noul academician și, se va vedea, anunța apusul iremediabil al sămănătorismului, pe care Iorga îl reanimase de curând, subintitulînd revista Cuget clar, Noul Sămănător. Și suveranul vestea academicienii
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
însemnătate. Academia primește în sînul ei pe primul reprezentant al unei noi școli românești, pe primul reprezentant al talentelor literare românești de după război. Recepția lui Lucian Blaga la Academia Română este consacrarea oficială și definitivă a literaturii actuale românești". Și cum discursul de recepție al lui Blaga fusese Elogiul satului românesc, suveranul s-a referit la literatură avînd filonul în sat, amintind Sămănătorul și Viața Românească de la începutul veacului. "Dar azi, stăruia suveranul polemic, cînd literatura se zbate să-și găsească o
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
-o și că dreptatea - se putea altfel? - era de partea lui. Dar pentru Blaga, căruia ani de zile opera îi fusese - datorită lui N. Iorga și obtuzului Bogdan-Duică - obstrucționată și respins de la intrarea, ca profesor, în Universitatea clujeană, acum, după discursul suveranului, a venit triumful. Nu e vorba, cărțile începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
într-un volum, cele două editate în epocă, și le-a publicat, într-o ediție deschisă cu o utilă prefață redactată de dl. Emil Manu la Editura Universal Dalsi. E o inițiativă care merită mulțumiri. Regele Carol al II-lea, Discursuri culturale. 1930-1940. Ediție îngrijită de Lis Karian. Prefață de Emil Manu. Editura Universal Dalsi, 2000.
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
suprem, momentul surprizei și al mirării, al fascinației și răvășirii. În fine, cu această poveste avem povestirea paradigmatică care arată bine că ospitalitatea este nu numai un spațiu de interacțiune umană și socială foarte puternică, dar și un spațiu de discurs: timpul ospitalității este timpul istoriilor care se povestesc, al informațiilor care sînt schimbate. Cuvîntul poveștii în sine, definit ca o formă de plăcere, este luat ca o formă de ospitalitate și povestea D-nei d'Aulnoy este primită în miezul formei
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
fizică sau publică a elitei intelectuale a fost reăsplătită cu Academia R.P.R. ori cu "nemuriri" în manuale școlare, ediții definitive și "opere alese". Uitarea s-a plătit cu "o mărire de 110 lei a alocațiilor, tovarăși" (mai țineți minte esența discursului dictatorului dinaintea sfîrșitului - stați la locurile voastre - și mituirea!), uitarea s-a plătit cu luarea poverii libertății, a poverii gîndirii libere de pe umerii tuturor și delegarea conștiinței prin mecanismele terorii. România a devenit o țară a înlocuitorilor - democrația devenise democrație
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
muzici (Deep Purple, Pink Floyd, Creedence, voga anilor '80) cu băieții de la bloc Bodi, Răz, Luci; intră în conflict cu Oase și Canțone... totul într-o relatare obturată de digresiuni care viciază uneori coerența narativă. Crizele sentimentale devin pretext al discursului introspectiv adolescentin: "Ooof, ce situație tîmpită! Mă rog, poate cu Ina era ceva, dar nu era momentu' acum, nenică! Înseamnă că îmi dăduse oracolul așa, să se afle-n treabă. Adică dă-l dracu' de oracol, dar bricheta aia chiar
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
India, Basarabia, și nu întotdeauna privind ortodoxia, ci și bisericile catolică ori romano-catolică. În cele aproape 50 de contribuții științifice și a celor cinci cărți tipărite de către Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu, se simte pulsul de ordine, de organizare a discursului, a demonstrației pro domo, încât totul pare logic și coerent. De altfel, un expozeu teologic, oricât ar fi de împănat cu vocabule de profil, care pot înmiresma stilul, fiind atrăgătoare, în finalitatea lor, nu conving. Și nu conving pe durată
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
diminețile aprindeu istoviri/ albastre pe la adevărații arnoteni.// și - din chiar acel moment - fiii telegrafului/ s-au preacurvit în vreo două-trei limbi/ moarte" (pulpenisula șvorba lui pirguț). E o zbenguială dizgrațioasă de verbe și atît. Dar ceea ce dă gust picant acestui discurs este forma aparte a sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Breban Ziua și noaptea: " Romanul acesta al lui Nicolae Breban este, dintre toate ale sale, cel mai lipsit de materie epică, de "întâmplări", mizând până la riscul destrămări construcției pe tensiunea ideatică, pe suflul vizionar ce ar fi să-i susțină discursul intelectual de nimic stăvilit. Nimbat de aura poetică brebaniană acest discurs este și minat de ariditate, în multe porțiuni, de repetări și de stângăciile stilistice niciodată plivite." Cu aceeași fermitate politicoasă scrie Gabriel Dimisianu despre Cornel Regman și Eugen Simion
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
dintre toate ale sale, cel mai lipsit de materie epică, de "întâmplări", mizând până la riscul destrămări construcției pe tensiunea ideatică, pe suflul vizionar ce ar fi să-i susțină discursul intelectual de nimic stăvilit. Nimbat de aura poetică brebaniană acest discurs este și minat de ariditate, în multe porțiuni, de repetări și de stângăciile stilistice niciodată plivite." Cu aceeași fermitate politicoasă scrie Gabriel Dimisianu despre Cornel Regman și Eugen Simion, despre Alexandru Paleologu și Lucian Raicu, despre Gabriela Melinescu și Ilie
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
invizibil, cu arme sau droguri și mentalitatea aberantă de sectă, ucigașă și sinucigașă. În sfârșit, ispitele născute chiar în interiorul democrației prin alterarea valorilor ei autentice, face să apară ersatz-uri facile, dar nocive, substitutive comode, dar degradante. În acțiunile și în discursurile politice, în loc de argumente convingătoare, se recurge la imagini, în loc de idei, se strigă slogane rimate. Un singur exemplu, din cele multe. E mai ușor să repeți I like Ike decât să dovedești superioritatea unui președinte general și necesitatea unui program conservator
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul scriitorilor români (ed. F.C.R., 1995). Avem astfel în carte o minipanoramă a discursului critic românesc de azi, de la Eugenia Tudor Anton, Dumitru Micu, Eugen Simion, N. Steinhardt la Romul Munteanu, I. Negoițescu, C. Regman, Monica Lovinescu, S. Damian, Alex. Ștefănescu ș.a. Unele judecăți ale acestora își mențin valabilitatea, altele n-au fost confirmate
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
de prescriere a monologurilor rostite de personajele-muncitori). Laconic: Pentru că n-am fost niciodată adeptul distincției clasice "ficțiune/documentar". Pentru că - îmi permit să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil. Rezultă din
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
scroafele urcate în copacii numiți Caritas, Safi, FNI, BIR, Dacia Felix, Bancorex sau altele? Unui ministru care, în trei luni de la numire, n-a reformat ministerul și n-a simplificat administrația, Arghezi îi recomandă să demisioneze, după ce va ține un discurs inspirat din următoarea sentință:"Sînt un dobitoc și n-ați vrut să credeți". Cine are urechi de auzit... Iată și o tot așa de valabilă constatare cu privire la economia subterană: "Altă pîine cumpără banul muncii și altă pîine fură banul șiret
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
a exercitat o astfel de presiune asupra ideologiei și a culturii (literaturii) epocii. Cei doi factori, cu rol de spiritus rector, au fost T. Maiorescu, pentru spațiul cultural, estetic și ideologic, și P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
tabula rasa din trecutul nostru cultural, postulînd că începutul României moderne este anul 1866, nu 1848 sau 1859, ceea ce a produs reacția negativă a lui Xenopol și Eminescu, neacceptată de cercul conducător. E dreaptă precizarea că faza a doua a discursului politic junimist începe după 1881, cînd Carp devine inspiratorul și capul mișcării, Maiorescu îl secondează, "iar Eminescu desfășoară o activitate paralelă, neoficială, întreruptă în 1883 de boala sa". Cum dreaptă este opinia că toți trei sî Danemarca." Înainte de a merge
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]