2,296 matches
-
În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care americanii continuă să aibă o atitudine antiautoritară. Nu ne plac șefii de nici un fel și refuzăm să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune, cât și apariția rețelelor comerciale globale și a spațiilor politice transnaționale precum Uniunea Europeană. Faptul de a regândi lumea dincolo de piețele capitaliste și de statele-națiune va fi probabil la fel de discutabil și aprig contestat, precum a fost lupta care a dus la căderea lumii creștine și a societății feudale și la ascensiunea economiei de piață și a statului-națiune. O Înțelegere a ceea ce istoricul Karl Polanyi a numit Marea Transformare, schimbările de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului și progresului material. În noua lume, ce va să vină, drepturile umane devin norma indivizibilă pentru a promova conștiință planetară și a Încuraja o administrare sustenabilă a Terrei. Fragilitatea și vulnerabilitatea sunt, discutabil, o condiție universală. Dar asta nu Înseamnă că toată lumea va adopta În mod automat drepturile universale ale omului. Pentru ca acest lucru să se Întâmple, ființele umane vor trebui să interiorizeze un sentiment al empatiei cu același angajament pasionat pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și supravegherea activităților științifice și tehnologice În toată lumea. În timp ce Statele Unite ale Americii au integrat aspecte ale principiului precauției În unele dintre reglementările de mediu, În mare măsură abordările și standardele americane sunt mult mai relaxate decât cele din Uniunea Europeană, chiar dacă discutabil mai bune decât cele din alte țări. În ultimii ani, Guvernul Statele Unite ale Americii, În tandem cu industria americană, a profitat de orice ocazie pentru a contesta abordarea mai riguroasă a principiului precauției de către Uniunea Europeană. Statele Unite ale Americii văd regimul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărui rol de asistență publică nu este discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni din mănăstiri pare a fi avut și ea rostul ei căci, pe lângă mănăstirile mari, către care afluența era mare, au fost utilizate ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tranzitiv, iar intranzitivul cu formă nereflexivă este bază pentru derivarea tranzitivului), însă nu face precizări despre relația dintre cele două ipostaze (aceeași intrare lexicală sau intrări diferite). Și considerarea verbelor psihologice și a celor de percepție ca fiind ergative este discutabilă (vezi infra, 3.3.1.1.). 2.7. În discuția despre mijloacele de exprimare a posesiei în limba română, Niculescu (2008: 232−269) ajunge și la problema statutului verbelor a fi și a avea, pe care le consideră, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cele două abordări au motivații diferite: Rozwadowska urmărește relația dintre structura argumentală și morfologia derivațională, iar Reinhart, explicarea posibilităților de exprimare a argumentelor unui verb (în special a verbelor psihologice) și tiparele cauzativizării (lexicale). Și acest tip de abordare este discutabil: chiar dacă numărul de trăsături e mic, numărul combinațiilor de trăsături atestate e mai mic decât numărul combinațiilor posibile; există deci o discrepanță între rolurile posibile și cele existente. Alți cercetători − arată Levin și Rappaport Hovav (2005: 47) − renunță la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a numeroase studii de orientări diferite, unele dintre acestea chiar în afara sferei lingvisticii. În cele ce urmează, voi prezenta o istorie paralelă (și fragmentară) a interpretării celor două verbe, pentru a ajunge la problema pusă mai recent a statutului lor (discutabil) de verbe inacuzative/ergative. Paralelismul dintre a fi și a avea a constituit un subiect de interes pentru gramatica istorică (Meillet, Benveniste etc.) și continuă să stea și astăzi în centrul studiilor de sintaxă și de semantică, studii care pornesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin clitice este dependent de structura morfologică a verbului. Marcare morfologică și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de o serie de efecte pozitive (eficacitatea):plăcerea petrecerilor și a întâlnirilor, la care toba reprezintă instrumentul muzical principal, creșterea solidarității sociale ca rezultat al respectivelor festivități, creșterea abilității de a coopera în muncă. Cele mai complexe, dar și mai discutabile analize de eficiență le găsim însă sub denumirea de analiză cost/beneficiu, dezvoltată pentru analiza comparativă a diverselor programe sociale alternative. Câteva exemple de acest gen ni le oferă Elisabeth B. Drew (1969). Pe scurt, două dintre ele. Primul se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțională. Diviziunea este un instrument de creștere a fericirii colectivității și este adoptat de către aceasta din acest motiv. Punctul de vedere al lui Durkheim este tipic pentru individualismul metodologic. Două obiecții sunt formulate de către sociologul francez. În primul rând, este discutabil că fericirea colectivității a crescut ca urmare a dezvoltării sistemului industrial, a promovării diviziunii muncii. Mai degrabă, avem motive să credem contrariul. În al doilea rând, o asemenea motivație - creșterea fericirii colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu după finalitățile globale, ci după cele proprii. În al doilea rând, ideea că individul este complet subordonat, modelat și modificat de societate, că finalitățile globale ale colectivității sunt prioritare în mod absolut în raport cu finalitățile membrilor săi este, de asemenea, discutabilă. Modelele sociale în care individul devine o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica acestuia, apar mai mult drept caricaturi, cazuri de evoluție socială patologică, decât aproximări rezonabile ale stării reale și normale al societății actuale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finalul fiecărei secvențe decizionale, decidentul poate afirma: aceasta este în mod cert decizia cea mai bună pe care o puteam lua la nivelul cunoștințelor de care dispun. Or, așa cum se va argumenta în continuare, tocmai o asemenea presupoziție este înalt discutabilă. În fine, presupozițiile mai particulare ale modelului analitic cu privire la fazele procesului de decizie apar, la o analiză mai atentă, nerealiste. Problema de soluționat prin decizie nu este dată, ci este ea însăși incertă. Teoria deciziei certe presupunea ca neproblematică atât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
probabilități diferitelor efecte posibile. În modelul deciziei certe, accentul cade pe calculul riguros, cu probabilități deja fixate, modul în care acestea sunt obținute fiind considerat neproblematic. În practică, un asemenea mod nu există, probabilitățile fiind atribuite intuitiv și deci înalt discutabil. Putem spune în concluzie că, pentru ca decizia să fie certă, fiecare fază a procesului decizional - formularea problemei, identificarea soluțiilor alternative, evaluarea și ierarhizarea lor - trebuie să se finalizeze într-un produs cert. În faza propriu-zisă a luării deciziei, incertitudinea inițială
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
absolut -, nici în sens subiectiv - cea mai bună soluție formulabilă la nivelul cunoștințelor existente. Metodele analitice aplicate în aceste condiții asigură doar o optimalitate tendențială, nu efectivă. Ele sunt orientate spre identificarea soluției optime, dar rezultatele rămân mereu incerte, înalt discutabile, nu datorită calculului rațional propriu-zis, ci din cauza presupozițiilor pe care se întemeiază acesta. d) Se menține, din cauza incertitudinii asumate, caracterul deschis, revizuibilaldeciziei luate. Noile informații și cunoștințe acumulate ulterior, cât și presupozițiile făcute, dar confruntate cu realitatea acțiunii, sunt utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cvasicompletă a incertitudinii, ci, prin presupozițiile pe care le face, poate fi chiar un producător de incertitudine. Din acest motiv, ea prezintă o ridicată vulnerabilitate la incertitudine. Caracterul explicit al presupozițiilor ridicat incerte pe care se fundează o face mereu discutabilă, rezultatele sale fiind incerte și deschise discuției. Strategia satisfăcătorului reprezintă o alternativă la strategia optimalității tendențiale. PROPOZIȚIA 2.3.: Strategia satisfăcătorului constă în adoptarea primei soluții satisfăcătoare pe care decidentul a reușit să o identifice. Pornind de la problema pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințele disponibile sunt mai reduse, cu atât criteriile de alegere de tip cognitiv au mai multe șanse să nu fie mai bune decât oricare alt criteriu aleatoriu. Fie că dau cu banul, fie că folosesc un procedeu sofisticat, dar înalt discutabil, rezultatul pentru alegerea în cauză poate fi echivalent din punctul de vedere al probabilității de a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii utilizate la jocurile de noroc și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajării forței de muncă și al prețurilor”56. Minimizarea impactului profund al investițiilor asupra mărimii venitului național, considerat un element de forță al politicii financiare de tip keynesian, ca și contestarea rolului potențial pozitiv al politicii bugetare expansioniste, rămân, Însă, discutabile. Față de preocupările pentru rezolvarea problemei șomajului, cu prețul creșterii inflației, În viziunea keynesiană, monetarismul a lansat ca posibilă soluție salvatoare stimularea ofertei prin decorsetarea ei de barierele etatiste și, În principal, prin reducerea impozitelor. Această nouă „coloratură” a monetarismului, denumită
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aferente impozitelor. Astfel, dintr-o viață profesională de n ore prestate, numărul de ore de muncă necesare acoperirii diverselor forme ale impozitului suportate diferă În funcție de categoria socio-profesională, dar și de situația socială, personală, mai ales prin prisma impozitelor indirecte. Deși discutabilă ca modalitate de abordare, unele calcule privind această „confiscare a vieții profesionale” prin impozite arată că aceasta este de 20 de ani pentru managerul de nivel Înalt și de 17 ani și 2 luni pentru contribuabilul cu salariul mediu pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
230 utilizată În China și permite ca impozitul rambursat să fie reinvestit fie În Întreprinderea originală care a obținut profitul, fie În altă Întreprindere autorizată. Pe de altă parte, sunt exprimate și rezerve față de stimulentele pentru reinvestiții, eficiența acestora fiind discutabilă, dacă avem În vedere că, de regulă, imediat ce o Întreprindere a făcut o investiție inițială, următoarele hotărâri legate de investiții vor fi luate În funcție de alte nevoi devenite actuale, așa Încât stimulentul va răsplăti Întreprinderea pentru ceea ce ar fi făcut oricum și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Reforma sistemului fiscal În România, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999, p. 86 233 4,76% În 1991 la 3,74% În 1993 și 3,82% În 1994171. Aceasta, În condițiile proliferării scutirilor de impozite pe profit, Într-o manieră discutabilă, dar și a lipsei unui sistem de ajustare neutră, În raport cu evoluția inflației, a activelor și pasivelor societăților comerciale ( În scopuri fiscale), ceea ce a avut drept consecință erodarea bazei de impunere, iar unul dintre rezultatele concrete nedorite pentru stat a fost
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care are caracteristici comune tuturor impozitelor, iar acestea nu corespund sensului mai restrictiv acordat termenului de „taxă”, folosit, mai ales, pentru plăți legate de prestarea anumitor servicii publice. Al doilea se referă strict la sintagma „pe valoarea adăugată”, care este discutabilă, prin prisma neconcordanței cu procedura tehnică a stabilirii sumei de plată a acestui impozit, și anume prin diferență Între taxa calculată asupra prețului de vânzare aferentă livrărilor și denumită „colectată”, și cea deductibilă aferentă prețului achizițiilor efectuate În stadiul anterior
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În prim plan parametrul fiscal are incidență, atât asupra profitului, cât și asupra amortizării, În calitatea lor de componente ale autofinanțării. Este interesantă și aprecierea după care se poate admite că incidența variabilei fiscale asupra autofinanțării evidențiază și o relație discutabilă, de tipul fiscalitate mare → autofinanțare ridicată și invers. Se 317 invocă ideea că, o politică de impozite apăsătoare incită Întreprinderea să procedeze la capitalizarea unei părți din profit cât mai mare cu putință, găsind În această destinație condiții mai lejere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de tipul celor ce antrenează reducerea bazei de impunere, iar reperul devine pragul „M” care asigură, În condițiile unui nivel de fiscalitate ce poate fi considerat optim, cunatumul maxim al Încasărilor de impozite, deși suma optimă a prelevărilor fiscale rămâne discutabilă și Însuși nivelul acestui prag este greu de evaluat. Sub cel din urmă aspect, se impune atenției și faptul că stabilirea unei rate optime a fiscalității care să permită un volum suficient de venituri din impozite pentru acoperirea cheltuielilor publice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
diminuare egală a impozitelor și a cheltuielilor publice, venitul global se va reduce În aceeași măsură. În raport cu aspectele la care ne-am referit, considerăm că, deși prezintă un interes major, utilitatea curbei Laffer În aprecierea nivelului optim al fiscalității, este discutabilă și datorită neglijării cheltuielilor publice ca variabilă cu cel mai mare impact. Din această perspectivă este de remarcat că monetaristul M. Friedman, În lucrarea sa „The limitation of the Tax limitation” publicată În revista Policy Review, Încă În anul 1978
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]