540,079 matches
-
capul aplecat spre radio și trăiam forță rostirii actoricești. Nici un alt mijloc decît vocea. Și cuvîntul. Volumul editat de Editură Casă Radio pe care l-am trecut în revistă înaintea acestei seri poate fi considerat, în mare doar, si un document. O istorie a dramaturgiei românești și universale, a regiei, a actoriei. Consultînd acest tom, îți dai seama că dincolo de încărcătură afectiva se află o instituție de cultură. Volumul strînge toate înregistrările din perioada 1973 - 1993, ordonate într-un catalog - literatura
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
preveni inhibarea interlocutorului. În realitate, memoria acestuia devine obiectul unui asalt sistematic. Dorin Tudoran nu renunță nici o clipă la intenția de a obține, prin anamneza, informații prețioase, unele de negăsit în altă parte, despre diferite momente din istoria literaturii noastre. Document de istorie literară AȘA se face că volumul de interviuri poate fi citit că un document de istorie literară. Dorin Tudoran îl determină, de pildă, pe Mihail Cruceanu, nonagenar în momentul realizării interviului, să-l evoce pe Titu Maiorescu vorbind
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
nici o clipă la intenția de a obține, prin anamneza, informații prețioase, unele de negăsit în altă parte, despre diferite momente din istoria literaturii noastre. Document de istorie literară AȘA se face că volumul de interviuri poate fi citit că un document de istorie literară. Dorin Tudoran îl determină, de pildă, pe Mihail Cruceanu, nonagenar în momentul realizării interviului, să-l evoce pe Titu Maiorescu vorbind în parlament, la începutul secolului. Și, odată cu figură primului nostru critic de direcție, să însuflețească o
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
seara aceasta sfârtecata de fructe/ tu scrii la o masă aplecata puțin spre infern/ salța vulpea albastră din ochii tăi/ spre desișuri abrupte/ unde pletele-mi lungi că o moarte/ pentru dragoste ți le aștern." (Vulpea albastră) Descoperirea suferinței Ca document sufletesc, poezia Denisei Comănescu înregistrează momentul trecerii de la ingenuitatea unei fete care încă se joacă cu păpușile la luciditatea unei femei mature. Este o trecere bruscă și într-o oarecare măsură dureroasă. Noaptea magică a copilăriei se subțiază, devine albăstruie
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
devenit idilic și imaginar, se recomandă aflarea unuia real și prezent, care să i se poata părea la fel de preferabil că și obiectul fanteziilor sale îndurerate. Dar oare era această substituție posibilă? Mai curînd negativ ar fi răspunsul, ținînd cont că documentele epocii nu înregistrează decît pierderi în rîndul nostalgicilor, fără a celebra vreo vindecare. Dar cu atît mai puțin s-ar fi străduit să îi caute vindecarea medicii timpului dacă ar fi privit nostalgia din perspectiva lui Jankélévitch: nu că provocată
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
fermă, nu îmi garantează că Parisul continuă să existe pe mapamond chiar și cînd eu absentez din el, aflîndu-mă la Londra. Faptul că mizez pe existența lui ține exclusiv de bună mea credință, ajutată de apelul la martori, ori la documentele care imi atestă "supraviețuirea" lui, scrisori, telefoane, etc. Acestea prezentifică într-o măsură absența, dar într-o măsură imperfecta și limitată. Ca să îmi ameliorez sau probez suspiciunile nu-mi rămîne decît să oscilez, într-un du-te-vino cît mai rapid și
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
Alianță Civică e hotărîtă să facă lumină deplină. Ce e dubios sau păgubitor în aceasă înverșunare? Tot din cultul pentru dreptate, poeta s-a dedicat memoriei celor căzuți în tragediile veacului ("Memorialul Sighet"), dînd viața unui mecanism de valorificare a documentelor și a relicvelor, de celebrare a victimelor, de identificare a celor vinovați de genocid. Îmi dau seama că un ins, captiv încă al zvonurilor și spuselor în doi peri, decepționat că nu se urnește carul economiei din loc, furios pe
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
României. Și, treptat, pentru informare, începe să studieze sistematic cărți de istorie. De aici pînă la elaborarea unor studii de istoriografie nu e decît un pas. Dl. Sorin Alexandrescu l-a făcut. Desigur, aceasta nu o face prin examinarea unor documente de sursa primară sau a lecturii presei timpului, ci prin lectură unor cărți bizuite pe o bună documentație. Rezultă, de aici, studii de "joc secund", în care interesul cade pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
s-ar fi petrecut dictatul de la Viena. Nu idealizez deloc personalitatea regelui (dimpotrivă, o socot năpasta țării din anii treizeci). Dar în acest caz, cred că regele și demnitarii din Consiliul de Coroană n-au avut alternativă, decît supunerea. Sînt documente și informații care atestă că sovieticii erau înțeleși cu ungurii și bulgarii pentru a ne atacă simultan pe trei fronturi, în cazul cînd România ar fi refuzat ultimatumul. Și un război pe trei fronturi România nu avea mijloace să ducă
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
corespondență purtată de soția lui B. Fundoianu, Geneviève, cu prietenul lor Jacques Maritain, si anume scrisorile schimbate între aprilie și noiembrie 1945, cînd cei doi, în lipsa unor informații certe, încă mai sperau că Benjamin Fondane ar putea fi în viață. Document uman cutremurător despre iubire, suferință și credința, aceasta corespondență, poate mai mult decît vastă literatura și cinematografie a Holocaustului, ghidate de reguli artistice, nu poate lăsa pe nimeni netulburat. v La sfîrșitul lui aprilie 1945, listele supraviețuitorilor din lagăre încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
gândire, că n-am avut nici dreptul să-i facem vreun reproș lui Ion Iliescu! Or, lucrurile stau exact... viceversa! Nu s-a petrecut, din punct de vedere legislativ său politic, nici un act care să știrbească prerogativele constituționale ale președinției. Documentul iorgovan e intact, intangibil și la fel de aservit oricărei porniri autoritariste. Firește, există un "autoritarism" care poate imprimă deplasarea țării în direcția bună, după cum există "autoritarismul" ignobil al celor care ne visează sclavi pentru eternitate. Din complexul de factori care i-
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
enervează că Z. Ornea "scrie cu înverșunare de maniac, de zeci de ori, că N. Iorga sau G. Duca au fost asasinați de legionari", că nu se topește de admirație pentru Nae Ionescu sau Ion Antonescu și că, bazîndu-se pe documente incontestabile, condamnă ideologia și practicile extremei drepte din anii '30. S-ar părea că Mircea Platon e un fan al acelei ideologii. De aceea cărțile lui Zigu Ornea i se par "profund necinstite": Spre finalul opului său [Glose despre altădată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu se declară, ăn 1944, admirator al politicii lui Hitler față de străini ("Hitler, pe care de altfel al detest, continuă
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
publicat o altă carte despre grevă regală, moment important an acțiunea - inutilă, din păcate - de stăvilire a instalării comunismului an țara noastră. De data aceasta nu stăm ănaintea unei monografii, ci a unei ediții cuprinzând un stoc masiv de 113 documente (dintre care 95 inedite), culese din arhivele din Washington, precedate de un ăntins, dens și convingător studiu introductiv. Toată zbaterea acelor peste șase luni (iulie 1945-ianuarie 1946) când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din PSDR) s-a străduit să revoce guvernul Groza, instaurând an România un regim politic democratic este surprinsă, ăn această ediție, cu acuitate și ăntr-un crescendo aproape gâfâitor. Documentele, conținând rapoartele misiunii SUA an România către Departamentul de Stat, foarte atente și la obiect, demonstrează că autoritățile americane au fost perfect informate despre evenimentele de la noi, ăn aceste luni cruciale, dar că, din păcate, nu au făcut (sau n-
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
mai mult decat sigur, la care as adaugă ăntelegerea secretă Stalin-Churchill din 9 octombrie 1944 prin care România era cedata, ăn proporție de 90% URSS, ăn schimbul aceleiași proporții a Greciei cedata Angliei. Nimic, azi o știm după publicarea acelor documente, nu se putea face aici, la noi, pentru despovărarea de această ocupație constrângătoare. Dar, atunci, lucrurile nu erau limpezi, cele două puteri aliate occidentale ăntretinănd iluzia că nimic nu este hotărât și că, prin acțiuni decise, jugul poate fi zvârlit
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
al miniștrilor de Externe pentru discutarea problemelor importante ale Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
ianuarie 1945 ăncetează, astfel, greva regală. Marile puteri respectau ăntelegerile lor de la Teheran și Yalta, cedând România Rusiei sovietice. Aș adaugă că ediția această a d-lui Dinu C. Giurescu se citește ăntr-o stare de puternică indignare. Imposibilă ăncercare. , 1945. Documente diplomatice. Selecție, traducere, note și studiu introductiv de Dinu C. Giurescu. Editură Enciclopedica, 1999.
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
am fi așteptat să semene cu un discurs auster, înrobit unui anumit protocol de adresare și abordare a problemei aflate în discuție, s-a dovedit, în cele mai multe cazuri, expresia unui inteligent joc al alternării registrelor stilistice. Astfel, tonalitatea echilibrată a documentului istoric, stridentele cu caracter didactic și notația ironic-detasată conviețuiesc în paginile antologiei, revendicîndu-se de la autori la fel de diferiți. Moderniști sau tradiționaliști, criterionisti cosmopoliți sau gîndiriști dogmatici, conferențiarii abordează în textele lor o problematică pe cît de interesantă, pe atît de variată
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
ăncredintată de prozator, excelentă narațiune Proprietatea și posesiunea, desprinsa de asemeni din Biografii. Semnalam doar, fără a insista, fiindcă nu era locul unei discuții mai aplicate și, apoi, contam pe oarecare credit din partea oricărui lector. Ceea ce afirmăm se baza pe documente certe, proiecte așternute de Petru Dumitriu, manu propriae, la diverse stadii de elaborare a uriașei sale compoziții. ăntrucât s-au ivit unele ăndoieli, mă văd ăndemnat să revin asupra chestiunii, ceva mai amănunțit. ăntâiul neăncrezător este ănsusi Ion Vartic: "Deocamdată
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
mulți pe care Conta i-a trăit ca prim conducător. Era o imagine limpede a naturii lui energice, voluntare, impetuoase, active, capabilă de efort. O estetică a comunicativității directe a dominat interpretările lui Iosif Conta. Este revelatoare o răsfoire a documentelor de evidentă ale Redacției Muzicale din Radio pentru a ăntelege cât de mult a lucrat Iosif Conta. Astfel că, o urâre de prosperitate trebuie să ăncheie aceste gânduri. Așa cum au făcut-o soliștii săi la Simfonia a IX-a, Felicia
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
o carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
Singurul fapt regretabil este că autoarea le tratează într-un stil gazetăresc, sugerând mereu că ele duc la concluzii senzaționale. Concluziile nu sunt senzaționale - sunt cam aceleași la care se ajunsese și pe cale intuitivă. Cu adevarat senzațională este existența acestor documente, care conferă o concretețe dramatică reprezentării noastre despre sfârșitul scriitorului. Întrebarea obsedanta - a fost o moarte naturală sau un asasinat? - rămâne fără un răspuns clar. În concluziile raportului medico-legal se precizează: "1. Moartea lui MARIN PREDA a fost violență. 2
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]