2,821 matches
-
filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești. Astfel, într-un studiu despre semnificațiile Eonului dogmatic, Teodor Dima distinge o direcție pe care se înscrie spiritualitatea românească în secolul al XX-lea, legată de tematizarea contradicției 439. La rândul său, într-un studiu centrat tot pe filosofia lui Blaga, Petru Ioan semnalează că tema contradicției, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii Animat de impulsul construirii unui nou model ontologic, "care să răspundă marilor semne de întrebare ale științei secolului nostru", Mihai Drăgănescu 599 elaborează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște mai târziu acest lucru, într-o autoprezentare filosofică, spunând că a văzut în aceste situații din știința timpului o reactualizare a gândirii dogmatice, fapt ce l-a determinat o dată în plus să urmărească sensul epistemologic și metodologic al acesteia și să încerce să acrediteze ideea unei cunoașteri cu sens minus, în care un mister nu este atenuat, ci e potențat, radicalizat și formulat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, un tip de soluție a acestora și o formă de resemnificare a lor. Prin aceste deschideri, ideea lui Blaga vine în întâmpinarea mai multor situații din gândirea ultimului secol. Una dintre acestea e chiar cea pe care autorul Eonului dogmatic o invocă la final, în chip de justificare a demersului său metodologic. Este vorba de o anumită criză de tip elenistic în care se afla cultura epocii, un alexandrinism cultural care solicita în opinia sa o metodă de tip dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmatic o invocă la final, în chip de justificare a demersului său metodologic. Este vorba de o anumită criză de tip elenistic în care se afla cultura epocii, un alexandrinism cultural care solicita în opinia sa o metodă de tip dogmatic, asemănătoare celei propusă de Philon din Alexandria la sfârșitul epocii elenistice. Esențializând, putem spune că era acolo o situație de puternică ciocnire între idei și teorii divergente, de amestec de curente și doctrine, care punea rațiunea în dificultate în efortul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750, sau chiar invers, adică principiul complementarității ca formulare echivalentă a metodei antinomiei transfigurate 751. Chiar și în prefața la traducerea franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și în prefața la traducerea franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este în joc o gândire favorabilă contradicției, în sensul integrării acesteia în structuri discursive care nu cad în non-sens. Teoreticienii paraconsistenței urmăresc să salveze logic teoriile ce cuprind contradicții și totuși nu sunt triviale. Teoriile care se construiesc pe formule dogmatice ar putea, probabil, să fie interpretate ca teorii paraconsistente. Ideea lui Blaga cu privire la un alt mod de a le înțelege, funcționând eventual după o altă logică, consonează cu ideea teoreticienilor paraconsistenței. Metoda lui Blaga preconizează o nouă formă de cunoaștere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare", pe care Wunenburger le identifică în istoria ideilor. Inventarul blagian al paradoxiilor gândirii ar fi fost, probabil, primit cu bucurie de către acesta. Bibliografie *** Dicționar de filozofie, Editura Politică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990. *** Istoria filosofiei moderne, Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996. *** Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. *** Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Abiteboul, Olivier, Le paradoxe apprivoisé, Flammarion, Paris, 1998. Afloroaei, Ștefan, "Antinomii ale intelectului ecstatic", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Afloroaei, Ștefan, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2 Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș Ioan, "Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Blaga, Lucian, Corespondența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XL-XLII, 1994-1996. Dima, Teodor, "Émile Meyerson și raționalizarea existenței", în Teodor Dima, Ioan S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inclus", în Petru Ioan (coord.), Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Underhill, Evelyn, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995. Veihinger, Hans, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115. 54 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115. 54 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, pp. 298-303. 55 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 114-115. 56 Alexandru Tănase, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p. 17
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, pp. 298-303. 55 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 114-115. 56 Alexandru Tănase, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p. 17. 57 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 203. 58 Ibidem. 59 Ibidem, p. 204. 60 Ibidem, p. 206. 61 Ibidem. 62 Ibidem, p. 297. 63 Ibidem, p. 206. 64 Blaga chiar vede în aceasta explicația succesului creștinismului. După el, doctrina creștină se zidește dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmatic", în op. cit., p. 203. 58 Ibidem. 59 Ibidem, p. 204. 60 Ibidem, p. 206. 61 Ibidem. 62 Ibidem, p. 297. 63 Ibidem, p. 206. 64 Blaga chiar vede în aceasta explicația succesului creștinismului. După el, doctrina creștină se zidește dogmatic, printr-o amalgamizare între învățătura evanghelică, concepția cristologică a lui Pavel și ideile lumii păgâne (Ibidem, p. 208). 65 Ibidem, pp. 208-209. 66 Întreaga gândire creștină se va construi pe acest fundament. În acest sens, un exeget contemporan afirmă: "cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]