14,427 matches
-
de ea metaforic: mesaje transmise ,,prin vânt'' [7] Mircea Eliade insistă în a explica această capacitate telepatica prin exercițiul conștient susținut în canalizarea gândului practicat de samanii vechilor triburi sau de călugării budiști. Puternică lor concentrare mentală putea influența deciziile dușmanilor în război. Un caz tipic de telepatie din cultura românească, după cum îl considera Nichita Stănescu[8] , dar și biografi ai lui Mihai Eminescu, este puternică să legătură afectiva cu Veronica Micle, cea care scria o poezie atât de funesta chiar
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
tălpii, pe ulița. Fuge peste dealuri azi copilăria Și pe sub alunii cei pletoși, o văd, Dar când deschid ochii e numai prăpăd, Vreme de durere peste România. Asculta copile, o poveste sfântă, De la gură sobei, cu cărbuni încinși, Oricât vor dușmanii, nu vom fi învinși, Doina românească și în ceruri cântă. Firule de iarbă, nu vești sfârșitul, Nu primi amarul nostru lăcrimat, Au curs multe lacrimi, dar am învățat Că suntem mai veșnici decât infinitul! Referință Bibliografica: Firule de iarbă / Emilia
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
se înviorează Când pe drepte căi îl duce Cu blândețe de la Domnul Peste noapte să se culce. Chiar de trec prin valea morții Nu mai am de ce mă teme Dumnezeu este cu mine A venit să mă rezeme. El pe dușmani îi iubește Și le pregătește cină El pe cap mi-a pus coroană Cu aură de lumină. Plin potirul se revarsă De prea sfanțul hâr al Lui Și-n tot timpul e cu mine Domnul meu și-al cerului. Fericit
PSALMUL 23 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383901_a_385230]
-
buni, cănd răi, lăsăm aburii indiferentei și ai regretelor tardive. Într-o ordine - personală, divină?- aleatorie, descoperim tăișul cuvântului care rânește în loc să vindece, simțim că firul de iarbă cu care ne lovește prietenul doare mai tare decât sabia cu care dușmanul ne face bucăți, plătim cu aceeași monedă iubirea și dezamăgirea, cântărim cu o singură balanța viață și moartea. Cu toate acestea, căutăm răspunsuri...în reluare... (Fragment din volumul Labirintul de cristal, 2014) Referință Bibliografica: TAINĂ DIN LABIRINT / Gabriela Ana Bălan
TAINA DIN LABIRINT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383918_a_385247]
-
să aibe leafă mare. • Faptul că se nasc mai mulți copii nu este meritul maternităților. • Prostia se plătește numai dacă o folosești. • Din puțin nu se moare... Dar din puțină cianură? • Cine nu-i iubește pe proști are foarte mulți dușmani. • E nevoie de obstacol ca să fie și ecou... • Îți vine să crezi că orice soacră a fost cândva noră? • Numai un prost nu-și schimbă părerile. Eu mi le schimb săptămânal.. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 21 februarie 2016 Tel Aviv
ZICERI (223/224) – MINUS CU MINUS & DOUĂ POSIBILITĂŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383967_a_385296]
-
se răspândi ca fulgerul și în curând avea o mică armată. Se știe doar că pofta de jaf și omoruri este una care fascinează oamenii. Porni să facă dreptate și în triburile învecinate unele care sprijiniseră venirea la putere a dușmanilor săi. Succesul a fost pe măsura bunelor sale intenții ceea ce a sporit semnificativ numărul soldaților care voiau să-l însoțească mai departe în această mare operă de binefacere. Numai că, acum îi trebuia un obiectiv măreț, ceva care să merite
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
a popoarelor, să le aflu obiceiurile, să rețin numele vestiților conducători de stat sau de oști, să aflu tainele afacerilor de la diversele curți regale, să-i urmăresc, cu inima palpitând, pe vitejii care-și apărau tara cu prețul vieții, în fața dușmanilor care o devastau și o jefuiau. Într-un cuvânt, arătam un interes deosebit pentru acea istorie, care cu un an sau doi în urmă îmi fusese aproape indiferentă. Mă pasionau mai ales istoria Franței, a Angliei, a Germaniei și a
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
o cumpere pe a altuia. • Păcat că weekend-ul e numai la sfârșit de săptămână. • Bârfa trebuie întărită cu dovezi palpabile (Andrei Bacalu). • Doamne, paneta noastră nu-i în mâini bune ! • Cine nu-i iubește pe proști are foarte mulți dușmani. • La egală distanță între polul nord și polul sud se află Interpolul. • Situație: te urâște pentru că te admiră. • Vinovate nu sunt credințele, ci oamenii care le interpretează (Vlad Nicolau). • Inflația de cuvinte maschează sărăcia de idei. M-au lăsat fără
ZICERI (233/234) – CUIB DE VULTUR & UN LOC CIUDAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383328_a_384657]
-
Răzoare, aceștia rămânând singurii locuitori când a început lupta. Bătălia cu germanii le-a transformat livada în sediul soldaților români, nucul cel mai înalt fiind folosit pe post de turn de observație. În cele din urmă ostașul este lovit de dușmani, pentru ca Măriuca să își dea viața în încercarea reușită de a-l înlocui și de a furniza informațiile necesare înfrângerii invadatorilor. Această fetiță a înfruntat frica, descurajarea, și-a întrecut limitele și a lăsat în urmă amintirea unui comportament exemplar
MĂRIUCA ZAHARIA-COPILUL CU SUFLETUL UNUI SOLDAT de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383404_a_384733]
-
26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Lumea întreagă e un simplu loc Unde unii-și fac mereu al lor joc, La marea masă își împart cărțile Cu tăceri în priviri, trasând hărțile! Hotare din vechimi au strămutat, Din vecini, în dușmani au transformat, Iar popoare secole au dezbinat, Și la ură și război au îndemnat... Oameni reci, cu inima de gheață, Care-au primit putere mareață, Au devenit brusc, din simpli trecători, Imenși demoni, tirani și răufăcători... Lupta eternă dintre rău
JOCURILE LUMII de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383405_a_384734]
-
blestem... Alta-i dor și mângâiere.. Cum să faci să înțelegi, Tot ce-n lume se întâmplă? Azi ce pare de-nțeles, Mâine iarăși te frământă... Cum să-l înțelegi pe-acela, Care astăzi te iubește, Iară mâine ți-e dușman Și din suflet te urăște? Cum să faci să fie bine, Să alungi din praf furtuna, Dintr-un suflet trist uitarea, Dintr-o vorbă rea, minciuna? Lumea noastră-i încurcată, Albă, neagră, chiar și gri, E salvată de pieire Doar
LUMEA ASTA-I ÎNCURCATĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383420_a_384749]
-
se frământă, Hărțile se schimbă, Ai grijă și de țară, Ai grijă și de limbă. De-i scumpa moștenire Lăsată din părinți Cu-o proastă îngrijire, Pe ei nu poți să-i minți. Ți-e greu, o știu, în luptă, Dușmanul e mișel. Te-nalță și-l înfruntă! Și lor le-a fost la fel. Când obosit te clatini Și simți că te doboară, Tu caută-adânc în datini, Din limbă fă-ți vioară, Pe coarda-i fermecată, Descântec vechi să zici
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
ultima clipă, pe scenă: Cristina Stamate. Mândră, frumoasă, elegantă doamnă a teatrului! Se lipește la inima omului, făcându-l să nu mai greșească, pentru că cine o iubește pe Cristina Stamate, nu greșete; făcându-l să nu mai aibă spaimă de dușmani, pentru că cine o iubește pe Cristina Stamate are prietenă o lume; făcându-l să înțeleagă ce sfântă e sinceritatea pentru că cine mărturisește iubirea pentru Cristina Stamate își înflorește sufletul; făcându-l să perceapă ce mare e pasiunea pentru teatru, pentru că
CRISTINA STAMATE. PREIA ŞI DĂ CARATELE TEATRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383457_a_384786]
-
hrană a alteia iar dereglarea lanțului trofic poate duce și a adus în timp la apariția unor noi specii, iar dacă este gravă poate distruge în parte sau total viața pe Terra. Cine intervine necontrolat în lanțul trofic este un dușman al lui Dumnezeu chiar dacă este ateu sau habotnic drept-credincios. La gonirea din rai Dumnezeu a dispus omului: „Mergeți și vă înmulțiți. Vă puteți îndestula din toate creațiile mele.” Nu rețin ca vreo carte sfântă, vreo Evanghelie, să includă noțiunea de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșii În luptele de sânge, murind pentru trăire Acum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșii Ce poartă țara mamă spre pururea ... Citește mai mult NU POT DORMI ÎN PACENu pot dormi în pace, mă macină durereaCă am pierdut o țară în mâini de putregai,Ași vrea să lupt cu hoții, dar nu
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
am pierdut hotarul ce trebuia lăsat...Către păstrare sfântă, urmașilor avereaSă-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat.Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșiiîn luptele de sânge, murind pentru trăireAcum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșiiCe poartă țara mamă spre pururea ... II. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Fustel de Coulanges”. El a fost entuziast: „Cum de ai citit cartea asta?!” Alt profesor bun a fost Deznai care a devenit mai târziu profesor universitar la Cluj. Ne-a predat germană în anii în care limba germană era limba dușmanului și a știut să o predea astfel încât să înțelegem frumusețea limbii și a literaturii germane. N-a fost o treabă ușoară, normal, nu? Germana era limba dușmanului. Când vedeai soldatul german pe stradă, simțeai repulsie. Când vedeai revistele germane, aveai
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
Cluj. Ne-a predat germană în anii în care limba germană era limba dușmanului și a știut să o predea astfel încât să înțelegem frumusețea limbii și a literaturii germane. N-a fost o treabă ușoară, normal, nu? Germana era limba dușmanului. Când vedeai soldatul german pe stradă, simțeai repulsie. Când vedeai revistele germane, aveai repulsie. Era normal, pentru că s-au purtat așa de urât! Unul dintre profesori era un tânăr subțire și simpatic, proaspăt absolvent al seminarului rabinic din Budapesta. A
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
lacătul inimii cu atâta smerenie și luare aminte ca si cum ne-am afla lângă tronul eternei judecați. Să ne rugăm pentru toți și pentru toate greșelile și neputințele noastre, dar să învățăm să ne rugăm mai întâi pentru semenii și chiar dușmanii noștri. După aceea ne va fi mult mai ușor să ne rugăm și pentru noi înșine. Un om care nu se roaga este ca o pasăre fără de aripi. Nu poate să zboare în libertate mai departe de precară siguranță a
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
mireasă În ziua nunții-sfântă bucurie! Și încet-încet, adună-ne acasă, În Casa mirosind a veșnicie! Slăvit să fii și tu, o Neam al meu! E cea dintâi Duminică din An, Mă rog smerit la bunul Dumnezeu Să-ți îmblânzească ultimul dușman! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: E cea dintâi duminică din an... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
E CEA DINTÂI DUMINICĂ DIN AN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382866_a_384195]
-
Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > OF, ȚARĂ! Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Of, țară, multe-ai mai răbdat în vremuri de restriște Străbunii toți te-au apărat, dușmanul să nu miște Nici granița, nici graiul sfânt să nu-l înstrăineze; S-ar învârti toți în mormânt de ce-a fost să urmeze. Ai încăput pe rele mâini, samsari de neam și țară Cu inimi aspre ca de câini
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
ostil răzbate apoi și din prima sa acțiune din exil. Cea dintâi grijă a lui Cain după ce Dumnezeu îl alungă, este aceea de a construi o cetate, dovadă a spaimei sale care îi transforma pe vecinii săi necunoscuți în potențiali dușmani. Cel de-al doilea exemplu provine din zorii creștinismului, localizat în timp în vremea regelui Iudeei, Irod cel Mare, care a domnit între anii 34 î.Hr. - 4 î.Hr. Imediat după urcarea sa pe tron, acesta a ordonat uciderea tuturor nou
INSTINCTUL DE CONSERVARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382910_a_384239]
-
lifta cea avară Netrasă de urechi... Ne e furată glia Bucată cu bucată, Pierdută-i bătălia Și țara-nsângerată... Deșteaptă-te române O dogmă a devenit Și imnul ne rămâne De magmă pâjolit... Hotarul e azi nesigur, În coastă avem dușman Și nu-i doar unul singur Perfid și inuman... Săraca țară blândă Din plaiul mioritic, Se zbate azi flămândă În mediu paralitic! Referință Bibliografică: Cântec de jale al mioriței / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V
CÂNTEC DE JALE AL MIORIŢEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382916_a_384245]
-
fi angajat altundeva, copiii nu ar fi fost admiși la facultate; nu știam ce s-ar fi întâmplat cu Iudit. Desigur, în această perspectivă de a rămâne, pe de o parte, fără venit material, pe de alta, Israelul înconjurat de dușmani, ca și în prezent... Iudit: Și într-un ocean de arabi și de războaie, unul după altul. Duci: În afară de asta, realmente mi-a plăcut foarte mult ceea ce făceam profesional. Iudit: Eu am fost întotdeauna sionistă! Am fost în organizația Dor
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]