3,549 matches
-
director: Th. Jescher; Societatea română de construcții și de lucrări publice; Consiliul de administrație: prințul Dim. Ghica, președinte; G. Gr. Cantacuzino, vicepreședinte; E. Costinescu, C.F. Robescu, Al. Orăscu, general șt. Fălcoianu, Gr. Cozadini, Em. ProtopopescuPache, A. Mănescu, N. Manolescu, G. Duca, Ch. Goetz, membri; director general, Sc. Vârnav; administrator delegat, E. Costinescu; Societatea Economia, str. Nouă, 6; Consiliul de administrație: P.S. Aurelian, președinte; C. Troteanu, vicepreședinte; Em. Protopopescu-Pache, C. Porumbaru, G. Dem. Theodorescu, Sp. Haret, șt. Popescu, C. Mănescu, Al. Locusteanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de L. Edouard, bătând pe Benedict Petrescu, sosit al doilea. La a treia cursă, vânătoarea drapelului, cea mai interesantă, au concurat cei mai tari patineuri, în număr de 8: Tilică Orăscu, Radu Cornescu, G. Capeleanu, Rădulescu, Popini, Scarlat Ghica, Constantin Duca și I. Ghica. Trebuia de făcut de două ori înconjurul lacului fără să ți se fi luat drapelul din mână. Premiul a fost câștigat de Tilică Orăscu, după multe peripeții, lupte, căderi și situații comice. A patra cursă de fond
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ion I.C. Brătianu, mai tîrziu, la 17 august 1916, a semnat tratatul de alianță cu reprezentanții celor patru puteri ale Antantei, în care era fixată și data intrării României în război, la semnarea tratatului nu a fost decît Ion G. Duca. Nici un alt membru al guvernului nu a mai fost informat, spre a se menține secretul. România mică a putut realiza România Mare, mulțumită lui Ion I.C. Brătianu, adevăratul ctitor al Daciei reînviate. 11 La 27 august 1916, România intră în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
președintele Camerei. În guvern au mai intrat Ion Mihalache la agricultură și doctorul Lupu la Interne. Partidul liberal, care se afla acum în opoziție, era reprezentat de o sută de deputați. În afară de Ion și Vintilă Brătianu, se aflau Ion G. Duca, George Mîrzescu și George Tătărescu. Din celelalte partide se remarcau: Al. Marghiloman, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Istrate Micescu, Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail, A.C. Cuza, N.D. Cocea, Virgil Magearu. Nicolae Iorga încerca să prezideze ședințele Adunării cu autoritate, dar nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să se stabilească o convenție navală între România și Uniunea Sovietică pentru libera circulație, pe toată porțiunea navigabilă a Nistrului, pînă la vărsarea lui în Marea Neagră. În vederea realizării acestui proiect, am fost convocat la București. Telegrama era semnată de Ion Duca, ministrul de externe. Am fost evident surprins de această convocare, care nu venea de la ministerul de interne. M-am prezentat deci direct la ministerul care mă convocase. Era pentru prima oară cînd intram în cabinetul ministrului de externe. Pe biroul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
său nu era nici o hîrtie, nici un dosar. Oricare altul ar fi crezut că așa trebuie să fie biroul unui ministru de externe. Pe mine nu m-a mirat însă, fiindcă auzisem de această manieră de lucru, pe care o avea Duca, de a rezolva totul pe moment și a nu păstra nimic pe masa lui de lucru. De la început, Duca a abordat subiectul pentru care fusesem convocat: mi-a explicat că scopul realizării convenției cu U.R.S.S. era de a folosi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ministru de externe. Pe mine nu m-a mirat însă, fiindcă auzisem de această manieră de lucru, pe care o avea Duca, de a rezolva totul pe moment și a nu păstra nimic pe masa lui de lucru. De la început, Duca a abordat subiectul pentru care fusesem convocat: mi-a explicat că scopul realizării convenției cu U.R.S.S. era de a folosi apa Nistrului ca mijloc de transport al produselor din Basarabia spre Marea Neagră. Prin urmare, trebuia ca o delegație românească
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu delegația rusă pentru tratative. Era fixat ca loc de întrunire orașul Tiraspol, situat în fața Tighinei, iar prefectul de Tighina să prezideze delegația română. Apoi, mai înainte de a-mi arăta formația delegației și de a indica instrucțiunile amănunțite ale ministerului, Duca a ținut să-mi precizeze că sînt două condiții esențiale asupra cărora îmi atrăgea atenția, în mod special, și anume: 1) îmbarcațiunile rusești care vor naviga pe Nistru nu vor avea dreptul să acosteze la malurile românești și deci să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fusesem numit prefect, îmi dădea tîrcoale după știri. Venise în primăvară chiar la Tighina, în timpul vizitei lui Vintilă Brătianu. Aflase, acum, că sosisem la București și că, mai cu seamă, fusesem de cîteva ori la ministerul de externe primit de Duca. M-am pomenit cu el la hotelul unde eram cazat și îndrăzneț, cum era, m-a bombardat cu întrebări asupra audiențelor mele la Duca. Am rîs. Crezînd că-l derutez, i-am spus că la externe se obțin decorațiile și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
București și că, mai cu seamă, fusesem de cîteva ori la ministerul de externe primit de Duca. M-am pomenit cu el la hotelul unde eram cazat și îndrăzneț, cum era, m-a bombardat cu întrebări asupra audiențelor mele la Duca. Am rîs. Crezînd că-l derutez, i-am spus că la externe se obțin decorațiile și de aceea am fost, pentru a decora cîteva personalități de la Tighina. Evident, nu l-am convins. În tren, a doua zi, cînd mă întorceam
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
guvern, nemulțumiți de felul cum erau conduse alegerile. Știrbei demisionează. 28 Ion I.C. Brătianu formează guvernul, menținînd pe Nicolae Titulescu la externe, pe doctorul N. Lupu la muncă, pe Const. Argetoianu la agricultură, pe Stelian Popescu la justiție. Ion G. Duca era acum la interne, Vintilă Brătianu la finanțe. În cursul lunii iunie 1927 au avut loc alegerile parlamentare. Șeful organizației liberale din județul Ismail, Ion Tomov, un om bătrîn și bolnav, se simțea prea obosit să conducă singur noile alegeri
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
după ce, deputat fiind în opoziție, a înfierat legea liberală a lui Tancred Constantinescu, care era menită, spunea el, să îmbogățească oamenii de afaceri liberali. Madgearu a terminat atunci astfel cuvîntarea: "Grăbiți-vă, rechinii așteaptă prada." De data aceasta, Ion G. Duca, acum deputat în opoziție, i-a spus lui Madgearu că această nouă lege îl obligă să arate el cine sînt adevărații rechini. Iuliu Maniu era președinte de consiliu cînd a murit regentul Buzdugan. Prin desemnarea lui Const. Sărățeanu, atît de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
liberal s-a menținut la actul de la 4 ianuarie 1926. Comitetul central al partidului se întrunește imediat la clubul său din Calea Victoriei și hotărăște a face cunoscut țării că socotește pe Carol ca uzurpator al tronului fiului său minor. Ion Duca, care de abia își stăpînea indignarea, a mers pînă acolo, încît a declarat că mai bine își taie mîinile, decît să subscrie la această lovitură de Stat. Asemenea atitudini și le pot îngădui numai partidele cu puternice tradiții și ai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sînt și alții. 33 După cîteva luni de rezistență, Vintilă Brătianu, constrîns de partid, a cerut audiență regelui Carol. Dar, aproape imediat după această audiență, în noiembrie 1930, Vintilă Brătianu moare. Șefia partidului liberal a fost dată lui Ion G. Duca. Fusese unul dintre intimii colaboratori ai lui Ion I.C. Brătianu. Un remarcabil orator parlamentar și un talentat scriitor. Mîinile din volumul Portrete și amintiri, publicat în 1932, a fost o adevărată revelație. Finețea, pătrunderea observației își aflaseră o elegantă expresie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și un talentat scriitor. Mîinile din volumul Portrete și amintiri, publicat în 1932, a fost o adevărată revelație. Finețea, pătrunderea observației își aflaseră o elegantă expresie literară. Schița Mîinile, din acest volum l-a consacrat și în lumea literară. Ion Duca a devenit șeful partidului liberal, cînd partidul era în opoziție. Partidul era în acum luptă deschisă cu regele, considerat de partid, la revenirea lui în țară, un uzurpator, iar el, Duca, omul care declarase public că mai bine își taie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
volum l-a consacrat și în lumea literară. Ion Duca a devenit șeful partidului liberal, cînd partidul era în opoziție. Partidul era în acum luptă deschisă cu regele, considerat de partid, la revenirea lui în țară, un uzurpator, iar el, Duca, omul care declarase public că mai bine își taie mîinile, decît să subscrie la suirea pe tron a lui Carol. Era nevoie deci de pregătirea partidului pentru o opoziție prigonită. Era necesară înarmarea partidului cu cadre solide și combative. Mulți
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
public că mai bine își taie mîinile, decît să subscrie la suirea pe tron a lui Carol. Era nevoie deci de pregătirea partidului pentru o opoziție prigonită. Era necesară înarmarea partidului cu cadre solide și combative. Mulți se întrebau dacă Duca are energia virilă, aproape brutală, care se cere pentru a domina partidul și a se impune regelui. Duca, însă, sub aparențe mlădioase, ascundea o intransigentă corectitudine politică și o rară onestitate personală. Șef al partidului, Duca era în fiecare zi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nevoie deci de pregătirea partidului pentru o opoziție prigonită. Era necesară înarmarea partidului cu cadre solide și combative. Mulți se întrebau dacă Duca are energia virilă, aproape brutală, care se cere pentru a domina partidul și a se impune regelui. Duca, însă, sub aparențe mlădioase, ascundea o intransigentă corectitudine politică și o rară onestitate personală. Șef al partidului, Duca era în fiecare zi la clubul central din Calea Victoriei și la ziarul Viitorul, în biroul lui Al. Mavrodi, directorul oficiosului liberal. De la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Mulți se întrebau dacă Duca are energia virilă, aproape brutală, care se cere pentru a domina partidul și a se impune regelui. Duca, însă, sub aparențe mlădioase, ascundea o intransigentă corectitudine politică și o rară onestitate personală. Șef al partidului, Duca era în fiecare zi la clubul central din Calea Victoriei și la ziarul Viitorul, în biroul lui Al. Mavrodi, directorul oficiosului liberal. De la început, s-a ocupat de tineret, organizîndu-l și dîndu-i un comitet central sub președinția lui Ionel Pilat. Ne
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ionel Pilat. Ne întruneam, acest comitet al tineretului, aproape săptămînal, la club sau cîteodată acasă la Ion Pilat. Cercul de studii al partidului devenise o realitate. Se pregătea noul program, la care colaboraseră intens și membrii noului comitet al tineretului. Duca prezida de multe ori dezbaterile și aducea luminile și experiența sa. După terminarea lucrărilor la cercul de studii, a fost convocat comitetul central al partidului, în sala Teatrului Modern din spatele Poștei. Ședințele comitetului au durat mai multe zile, unde s-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-a discutat proiectul de program, punct cu punct, pînă cînd s-a ajuns la o formă definitivă, votată și aprobată de comitetul central. Noul program adoptase idei generoase și democratice. Nu conținea însă nici un cuvînt cu privire la regimul monarhic. Tot Duca a trecut apoi la aplicarea statutului partidului și a convocat comitetul central, de data aceasta la club, pentru alegerea, prin vot secret, a celor 15 membri în delegația permanentă. Era pentru prima dată cînd o asemenea alegere se făcea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au fost alese, în delegația permanentă, patru persoane: Ionel Pilat, Dumitru Alimănișteanu, George Fotino și a mea persoană. La rîndul ei, delegația permanentă, întrunită împreună cu membrii de drept adică foștii miniștri -, a ales ca președinte al partidului pe Ion G. Duca, ca secretar general pe George Tătărescu, iar casier pe Victor Slăvescu. Astfel toate forurile partidului erau acum constituite într-o perfectă și democratică formă statutară. 34 La Palatul Justiției eram în toate zilele de lucru. O activitate intensă domnea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dezlănțuită cu mare furie în tot județul. Cu greutate se putea ajunge la sate. Cu toată această prigoană, m-am ales deputat. Era pentru mine o consacrare politică, căci liberalii se alegeau cu greutate deputați, cînd partidul era în opoziție. Duca a ținut să mă felicite telegrafic chiar în seara alegerilor. În parlamentul Iorga era o lume pestriță. În majoritatea guvernamentală se vedeau oameni care nu avuseseră niciodată o activitate profesională, oameni de pe la cluburile de cărți de joc au de pe lîngă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la inconștiență. Cele cîteva guverne național-țărăniste de la 1928 încoace și al lui Nicolae Iorga, adusese țara, cu toate împrumuturile oneroase făcute în străinătate, în pragul falimentului. 37 În noiembrie 1933, Carol II nevoit, aduce partidul liberal la guvern. Ion G. Duca este numit prim-ministru. La ministerul de interne eu sînt numit secretarul-general al ministerului. Numirea mea a displăcut unor invidioși, socotindu-mă mult prea tînăr pentru acest post. Această invidie se adîncește cînd ministrul de interne, Inculeț, fixează prin decizii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
săptămîni, ministerul de interne a fost reinstalat în localul său de totdeauna de pe pe strada Academiei, spre mulțumirea întregului personal. Alegerile parlamentare erau fixate pentru data de 20 decembrie. Pentru constituirea listelor de candidați ai partidului liberal în fiecare județ, Duca a procedat și de data aceasta, în modul cel mai democratic. A format o comisie compusă din Ion Inculeț, Gh. Tătărescu și Richard Franasovici, care sub președinția lui să invite pe fiecare șef de organizație județeană, ca împreună să fixeze
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]