2,240 matches
-
p. 153): "Vasile Lupu umbla și el să realizeze marele plan al Domnilor mari: Unirea Moldovei cu Țara Românească, însă Mateiu Basarab, mare și învățatu Domn, dară și el ținea la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație:„l-a iubit mult pe Baradas; i s-a imputat că a comis o sută de acte obscene cu acesta“. Baradas însă a pus la încercare răbdarea regelui. Nerespectând decretul care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită acestui gest nesăbuit, și-a atras asupra sa mânia lui Ludovic, pierzându și poziția de favorit. Au mai urmat aventuri de scurtă durată cu o serie de cavaleri de la curte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
considerabil eventuala capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această dată de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mică insultă și apelau la duel ca singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această dată de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mică insultă și apelau la duel ca singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
alt demers, de această dată de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mică insultă și apelau la duel ca singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru soluționarea diferendelor dintre părți. O‘Connel remarca intenția politică a lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
tachiste: Sunt oameni vrednici, lucru mare, Când dau bugetului asalt Și dinți au strașnici, că‐ s în stare Să roadă piatră și asfalt. Iar A. Flavio - Cugetarea: „Sunt două lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din 22 februarie 1909 spune: „La geamul librăriei P. Frumuzache sunt expuse de câteva zile trei șarje foarte izbutite. Una a prietenului nostru, domnul C. Ștefănescu, reprezentând pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
despre infinit (101 intropoeme), postfață Ion Murgeanu, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Măștile somnului”, CNT, 1968, 14; Dumitru Micu, „Măștile somnului”, GL, 1968, 18; M.N. Rusu, „Măștile somnului”, LCF, 1968, 23; Gheorghe Grigurcu, „Măștile somnului”, F, 1969, 4; Caraion, Duelul, 62-65; Grigurcu, Teritoriu, 242-248; Cristea, Un an, 223-225; Piru, Poezia, II, 307-310; Mincu, Poezie, 122-124; Iorgulescu, Al doilea rond, 294-296; Iorgulescu, Scriitori, 79-81; Alboiu, Un poet, 145-146; Tuchilă, Cetățile, 269-280; Dumitru Radu Popa, „Oase de fluturi”, TBR, 1983, 238; Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
cheltuielile publice fiind strict monitorizate. Opoziția reprezintă mai ales o instanță critică și o forță de guvernare care în permanență se pregătește pentru a prelua guvernarea și puterea publică. Ea formează un cabinet din umbră, care ocupă poziții constante în "duelurile" din Parlament. Opoziția nu poate, în principal datorită solidității și disciplinei puterii majoritare, să participe constructiv la procesul legislativ 33. În cadrul activităților legislative, comitetele sunt chemate ad-hoc pentru a-și oferi serviciile de consultanță în ceea ce privește anumite hotărâri. Ele se întrunesc
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
exclusiv conflictuali. Această perspectivă este caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor '70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de politica transnațională, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
origine. Acest tip de dezbatere se regăsește și în literatura contemporană asupra globalizării, impactul CTN constituind una dintre marile teme de controversă. Astfel, curentul (hiper)globalist vede în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul corporației dezlănțuite care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și a politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
y écrire n’importe quoi, mais régulièrement chaque jour”, el dezvăluie nu un secret al creatorului, ci o taină a jurnalului 7. Așadar, În jurnalul intim, mai importantă decât conținutul e frecvența: scrierea jurnalieră trebuie să respecte cu sfințenie regulile duelului cu clipa și, indirect, cu moartea. În măsura În care aceasta din urmă e lipsită de semnificație, opera diaristului este, la rându-i, privată de luxul sensurilor pline de adâncime. Fără Îndoială, Însă, că acest raport nu poate fi redus la valoarea negativă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e o relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul Pavelescu/ Și-a murit intoxicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
cercuri multe asupra feței miresii când ea dormea ș-o făcu să vadă într-un vis luciu ca oglinda cum trebuia să fie-mbrăcată. Ea zâmbi când se visă atât de frumoasă." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) " Se unduia în duel ca un bici și fiecare legănare a spadei sale ar fi despicat în două orice alt bărbat sau băiat care i-ar fi stat în cale, dar Peter se învârtea ca un fluture în jurul lui și, tăind aerul, se ținea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Octav Șuluțiu, „Cordun”, RFR, 1943, 1; Ovidiu Constantinescu, „Cordun”, „Fapta”, 1943, 3; Perpessicius, Opere, X, 111-113; Constantinescu, Scrieri, II, 5-10; Traian Chelariu, „Prăpădul Solobodei”, UVR, 1944, 3; Al. Piru, „Avizuha”, VR, 1945, 7-9; Octav Șuluțiu, „Turmele”, „Apărarea”, 1946, 5; Caraion, Duelul, 194-203; Al.A. Philippide, „Turmele”, „Nopțile Șeherezadei”, „Semnalul”, 1947, 1521; Octav Șuluțiu, „Nopțile Șeherezadei”, „Apărarea”, 1946, 41; Ovid S. Crohmălniceanu, „Valea hoților”, CNT, 1948, 84, 85; Geo Șerban, „Les Troupeaux”, REVR, 1957, 2; Constantin Cubleșan, Eusebiu Camilar, „Poezii”, ST, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
The Problem of Retrospective Distance in David Copperfield and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de Ștefan Popescu. Enric Furtună semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
fu redus la a-i reproșa că le sparge întotdeauna în același fel. Dar aplauzele galeriei l-au convins pe Bastiat că această manieră era cea bună, iar domnul Proudhon, înciudat și confuz, se grăbi să abandoneze un partener de duel atât de dur pentru a merge să caute o nouă ceartă cu domnul Pierre Leroux. La puțin timp după aceasta, Bastiat, tot neobosit, publica un volum de Armonii economice. În această carte, opera sa predilectă, a dorit să dea un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai bună proză a lui Hasdeu e în Duduca Mamuca (Micuța), istorie a unui dandy rus, a unui "roué" de tradiție franceză. Un student își pune în gând să seducă pe frumoasa fată a gazdei sale și izbutește simulând un duel și o falsă rănire. Peste spiritul libertin al farsei se aruncă un văl romantic, constând într-o maliție demonică și în decor teatral. Umorul rece, imperturbabil al dialogului e excelent. Ca om de știință, Hasdeu are mari merite. Enorma lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aluzii, de subînțelesuri, de audiențe și formalități, de mici gesturi semnificative. Elena, vrând să se despartă de Drăgănescu, nu găsește formula decentă spre a-i face intimația. Atunci pleacă sub un pretext firesc în Elveția, de unde începe cu soțul un duel subtil de scrisori cu o tactică și un protocol atât de exagerate, încît impulsiunile sunt omorâte de conveniențe și soții nu pot să decidă oficial ceea ce în faptă s-a petrecut de mult. Această lume e ușuratecă. Lenore, din pudoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru al unei profunde filozofii panteistice, salvează un șoarece de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e ochită precis, apoi atacată brutal în picaje abrupte, fără nici un fel de ocolișuri preliminare"345. Redactor vreme de șase ani la Timpul, Eminescu se angajează într-o polemică de durată cu Românul, revista liberală condusă de C.A. Rosetti. Duelul celor doi gazetari depășește adversitatea politică dintre publicațiile la care colaborează, dobândind semnificația unei dispute între atitudini și concepții politice distincte, între modalități particulare de înțelegere a scrisului jurnalistic: "Românul în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că suntem niște
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trăsături de spirit, alcătuind un tip de "economie spirituală" care este echivalentul schimbului aluziv și ceremonial al unui secret; • o formă ascetică de probă spirituală, dar și pedagogică, un fel de "maieutică" erotică și ironică în același timp; • formă de duel, agon, joc războinic 522. 6.2.3. Etapa politică a seducției. Seducția ca practică Stadiul politic nu mai mizează pe o seducție tare, ci pe o seducție rece, care guvernează sfera informației și a comunicării. Baudrillard consideră că acum seducția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fixate de tradiția filosofică, atestau practic un sistem de gândire. Baudrillard vizează posibilitatea alcătuirii unei teorii seducătoare a limbajului care să depășească definitiv contrastele reglate, legăturile clasice de distincție și de echivalență, și astfel să instituie ca regulă a jocului duelul și reversibilitatea. În viziunea filosofului francez, este necesară atestarea unei alte intenționalități discursive, care să facă trecerea de la raporturile de subordonare logică și ierarhică, specifice discursului tradițional, la un lanț al suplementelor (ca în perspectiva derridariană) care să asigure "suprimarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu privire la (presupusa) etimologie cognomina Messal(l)a și Corvinus, primul obținut de la M. Valerius Maximus, pentru că l-a eliberat pe Messana (Messina) din asediu, al doilea obținut, se presupune, de la același, pentru că a fost ajutat de un corb legendar, în duelul împotriva unui cocoș gigant pe care l-a doborât. Numele de Messalla (și Corvinus), alături de alte nume foarte celebre pe care Ovidiu le trece în revistă în acel loc printre care cel al lui Augustus, al marelui Pompei, al lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
despre "robustul" satiric latin. La îndemnul medicului, bătrânul Fritz își sacrifică punga pentru a-și trimite băiatul în Italia, la cură, iar Bizu acceptă darul cu indiferență, spre exasperarea părintelui contrariat de asemenea "tăcere" ingrată ("arma cea mai tăioasă, în duelul oricărei conviețuiri"). Cu aceeași resemnare primește Bizu și vestea bolii, "insuficiența egoismului său vital" scutindu-l "de o zădarnică iritare împotriva soartei". În fond, "tanatofilia lui prematură" îl izolase "în spațiul unei vieți normale, fără viziune largă", și "accidentul bolii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]