2,345 matches
-
(n. 13 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița; d. 19 iulie 2011, Techirghiol) a fost un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, era duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu și alții. A fost arestat și
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
(n. 13 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița; d. 19 iulie 2011, Techirghiol) a fost un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, era duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu și alții. A fost arestat și condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul "„Rugul Aprins”." Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost grațiat în 1964 de la închisoarea Aiud. Considerat unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei, s-a născut în 1914 ca al șaptelea copil al părinților Vasile și Stanca. Casa părintească se afla în satul Misleanu, comuna Perieți din județul Ialomița. Numele civil al lui Arsenie a fost Anghel. În 1932 a absolvit
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
la școlile primare confesionale din Sebeș-Alba, Ludușș-Sibiu și Pâclișa-Alba (1905- 1908), preot paroh în Seica Mare-Sibiu (1908-1919), confesor militar (1917-1918), consilier referent economic la noul Consistoriu eparhial din Cluj (1919-1920), secretar general al Asociației clerului `Andrei Șaguna" din Transilvania (1920), duhovnic la lnstitutul teologic din Sibiu (1920- 1921 ), director al Oficiului de Statistică al Mitropliei Ardealului (1921), redactor al `Revistei Teologice" din Sibiu (1921-1922), director al Internatului fiilor de preoți din Sibiu (1921-1925); În 1925 a fost tuns în monahism, sub
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
Mitropolitană "Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron" din Chișinău de către ÎPS Vladimir Cantarean, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, apoi ieromonah la 28 august 1992 de către același ierarh și în aceeași biserică. La 10 septembrie 1992, ieromonahul Petru a fost numit duhovnic la Mănăstirea de maici "Sf. Cuvioasă Paracheva" din satul Bursuc (raionul Nisporeni), cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Hâncu. La 12 iulie 1993, Mitropolitul Vladimir l-a ridicat la rangul de egumen în cadrul Mănăstirii Hâncu. Părintele Petru și-a urmat
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
municipiul Chișinău al cărui hram se prăznuiește în această zi. Pe parcursul a 13 ani de activitate, Casa Copilului „Preafericitul Iosif” s-a aflat în grija Episcopului Petru - directorul acesteia și a călugărițelor de la Mănăstirea Hâncu. În acești ani, măicuțele și duhovnicul lor au făcut tot ce le-a fost omenește în puteri pentru a crește, a educa și a le da un rost în viață celor 130 de copii aduși în orfelinat de pe drumuri . Din mila lui Dumnezeu și cu stăruința
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
la catedrala patriarhala, Meletie fondând totodată o școală pentru compatrioții săi greci, unde preda literatura și știință. Meletie a fost trimis de patriarh într-o serie de misiuni în Moldova (1632, 1635-1637), împrietenindu-se cu Vasile Lupu căruia îi devine duhovnic. La 23 Septembrie 1632, cănd Varlaam, Mitropolitul Moldovei, a fost hirotonisit arhiereu, cuvântarea de salutare a rostit-o Sirigul „cel mai mare filozof și teolog al Grecilor, din acel timp”. Meletie avea să fie figură centrală a Sinodului de la Iași
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea. Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului ierarh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfântului Calinic “Luceafărul de la Lainici”, cum a fost supranumit.
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Pop. A fost hirotonit diacon (21 ianuarie 1994) și preot (6 martie 1994) celib pe seama capelei Facultății de Teologie din Sibiu de către Mitropolitul Serafim Joantă, la vremea respectivă episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. După plecarea în Franța este preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea de maici "Notre Dame de Toute Protection" (Acoperământul Maicii Domnului) de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franța (1994-2001), sub jurisdicția Arhiepiscopului Serghie Konovaloff (Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, a devenit mănăstire independentă în anul 1839. Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec. În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lângă biserică, s-au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec. Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lângă biserică, s-au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec. Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat și el ca fondator al mănăstirii. Acesta s-a născut în jurul anului 1750, în localitatea Valea Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
mutat la Văratec. În anul următor, au venit aici și maicile de la Schitul Durău în frunte cu stareța Nazaria, care a fost întărită ca stareță a Schitului Văratec. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. În anul 1803, dorind să înființeze un Seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a dispus ca cele vreo 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia, care a devenit
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamț, și a fost celebrată de către patriarhul Daniel. La 16 august 2008, de sărbătoarea hramului Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", la Mănăstirea Văratec a avut loc slujba de proclamare locală a canonizării Cuviosului Iosif, fondator și duhovnic al mănăstirii. Slujba religioasă a fost oficiată de mitropolitul Teofan Savu al Moldovei și Bucovinei, care a citit actul de canonizare al Sf. Iosif. La această ceremonie au participat și IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, PS Calinic Botoșăneanul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
lemn, deasupra pridvorului și a altarului. În anul 1900, acoperișul bisericii a ars într-un incendiu, iar turlele din lemn nu au mai fost reconstruite. În partea dreaptă a pronaosului bisericii, în fața stâlpilor de susținere a cafasului, se află mormântul duhovnicului Iosif, ctitorul mănăstirii, decedat la 28 decembrie 1828. Pe placa sa funerară, care nu este cea originală, se află următoarea inscripție: ""Cuviosul ieroschim. Iosif fondatorul și duhovnicul sf. Mănăstiri Văratic, trecut la cele veșnice 28 dec. 1828"". Chipul acestuia este
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
dreaptă a pronaosului bisericii, în fața stâlpilor de susținere a cafasului, se află mormântul duhovnicului Iosif, ctitorul mănăstirii, decedat la 28 decembrie 1828. Pe placa sa funerară, care nu este cea originală, se află următoarea inscripție: ""Cuviosul ieroschim. Iosif fondatorul și duhovnicul sf. Mănăstiri Văratic, trecut la cele veșnice 28 dec. 1828"". Chipul acestuia este reprezentat pe peretele din spatele mormântului. Unii specialiști presupun că tot în această zonă a bisericii se află și mormintele maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
ortodoxie și fizica modernă, despre existențialismul creștin ortodox și cîteva cărți pentru copii. S-a pensionat că Arhiepiscop de Ottawa în Biserică Ortodoxă din America, este de asemenea ctitor și stareț al mînăstirii Noul Ostrog în British Columbia și un duhovnic iscusit. Și-a început studiile universitare ca student la fizică la Universitatea British Columbia, a continuat la Universitatea Alberta și la Institutul Warburg în cadrul Universității din Londra, în Marea Britanie, unde a studiat filozofia și istoria Bizanțului. A studiat teologia cu
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
-i statutul de mănăstire de călugări și acordând binecuvântare ieromonahului Calistrat Chifan de a se ocupa de reorganizarea mănăstirii. Începând din anul 1997, starețul mănăstirii este protosinghelul Paisie Furdui, iar Mănăstirea dispune de o obște monahală tânără. Ieromonahul Calistrat Chifan, duhovnicul care s-a ocupat de renașterea vieții monahale la Bârnova, a fost pus sub canon în anul 2003, interzicându-i-se să oficieze ceremonii religioase și sfintele taine. Monahul a fost acuzat de neascultare față de ierarhi, tunderea în monahism a
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
datei de 27 decembrie 1787 la București. Despre înaintașii săi, Zilot scrie: "„moșii miei, și de n-au fost în vederea cea proastă atâta slăviți, dar în tainica vedere au fost prea slăviți, pentru că toți au stătut, unii, parte bisericească - preoți, duhovnici vestiți, clirici la scaunul Mitropoliei țării aleși - alții, dascăli slovani și rumâni, și mai toți adăpați oareșice și de latinească și de elinească.”" Tatăl său a fost Ioan starostea, acesta slujind țara timp de peste 40 de ani în diferite slujbe
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. ""Om al rugăciunii, față senină și misionar dinamic, P.S. Gherasim Putneanul rămâne în conștiința monahilor, preoților, ierarhilor și credincioșilor un slujitor vrednic și harnic al Bisericii Ortodoxe Române"", a spus despre el
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
în partea de nord). De-a lungul timpului, Mănăstirea Agapia a fost condusă de către starețele Elisabeta Costachi (1803-1834), Tavefta Ursache (1858-1883), Elisabeta Cerchez, Epraxia Demi (1904-1926), Epraxia Macri (1926-1940), Agafia Velase (1940-1950), Eustochia Ciucanu (1960-1992) și Olimpiada Chiriac, iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
cu greu să-și susțină cauza acestei cruciade și s-a confruntat cu amenințarea tot mai mare a Regatului Poloniei și Lituaniei, o alianță cu adevărat creștină. Vladislav a sponsorizat crearea Diecezei a lui Vilnius sub episcopul Andrzej Wasilko, fostul duhovnic al Elisabetei a Ungariei. Episcopia controla o mare parte a Ordinului Teutonic, care era subordonat scaunului din Gniezno și nu celui din Königsberg. Probabil că decizia nu a îmbunătățit relațiile lui Vladislav cu Ordinul Teutonic, însă a ajutat să introducă
Vladislav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/303057_a_304386]
-
Slatina, pentru a înnoi obștea și viața duhovnicească de acolo. Printre călugării care au viețuit acolo în acea perioadă sunt de menționat: arhimandritul Dosoftei Moraru - mare eclesiarh, protosinghelul Petroniu Tănase - care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Fitoterapia nu este astfel o ramură a terapiei naturiste - aceasta din urmă folosește plantele și preparatele din plante ca mijloc de tratare a bolilor în funcție de pacient și NU în funcție de afecțiune. "Naturismul" investighează viața pacientului - n.n. - de obicei, disperat! (că un duhovnic) și folosește psihologia pentru a-l convinge de binefaceri. de a-si vinde produsele. (e adevărat - purtătoare de "principii" care însă acționează asupra organismului prin ceea ce crede pacientul și nu prin diluțiile ne-devodetite științific a avea efect măsurabil). De aceea
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
Spania, în anul 1350. Intrînd în Ordinul Dominican, a predat filosofia și teologia. În timpul Schismei apusene din vremea respectivă, Sf. Vincențiu s-a aflat, din 1379, de partea Papilor din Avignon (Clement al VII-lea, Benedict al XIII-lea). Ca duhovnic al Papei Benedict al XIII-lea, l-a sprijinit pe acesta, care era dezamăgit de durata schismei. Fiind multă vreme duhovnic al familiei regale, a avut influență asupra politicii Casei de Aragon. Ca predicator, a străbătut multe țări (Spania, sudul
Vincențiu Ferrer () [Corola-website/Science/303274_a_304603]