5,880 matches
-
care știau doar să jumulească... Basta! Și istoria asta îmi parvenise pe un canal indirect, de la unchiul Tony. În camera de lucru fără oglinzi, sunt o umbră neregulată aruncată pe foaia albă a manuscrisului sau pe ușa lustruită maro-cireșie a dulapului. Dacă vrei un studiu de vampirologie: anul trecut, pe vremea asta, abia începeau să mă năpădească gândurile morbide, în diminețile târzii când treceam cu mâinile peste fața mea aspră, măsurându-mi în oglindă ridurile. Și ține seama că pe-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Brodingnag-ul lui Swift, cu toată fața întinsă într-un râs încântat. Mă îmbie, pour la bonne bouche, cu un coniac bun de la moldoveni. În după-amiaza aceea găsise ocazia, umflat bine de aluat, să mă trateze și cu licoarea. Scoate din dulapul de muzeu, cățărat sus la cucurigu (la statura lui, Țârțâc trebuie să se urce în picioare pe laviță ca să ajungă la ea), sticla prețioasă și toarnă ceremonios, de sus, în pahare de plastic, admirând aurul vechi. Haideți, domn’ Tudor, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
E greu de tot. Ce e cu pantofii ăștia? Vreau să zic că îmi plac tot felul de haine, dar în fața unei perechi fabuloase de pantofi mă topesc pur și simplu. Câteodată, când nu e nimeni altcineva acasă, îmi deschid dulapul și pur și simplu mă uit la toți pantofii, ca un colecționar dement. O dată chiar i‑am aliniat pe toți frumos în pat și i‑am pozat. Ceea ce poate părea cam ciudat, dar, m‑am gândit, am tone de poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
notat deja câteva variante posibile, când, deodată, aterizez pe website‑ul ăsta incredibil pe care nu l‑am mai văzut niciodată, plin cu echipament de birou. Nu doar plicuri albe monotone, ci chestii hi‑tech uluitoare. Cum ar fi niște dulapuri cromate și suporturi pentru stilouri și niște plăcuțe personalizate foarte simpatice de pus pe ușă. Mă uit la toate pozele, complet fascinată. Știu că nu ar trebui să mai cheltuiesc nici un ban, dar asta e cu totul și cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nou sacoșele de plastic. O blondă cu tunsoare idioată se uită mândră la mine, dincolo de o cuvertură comprimată, în timp ce balonașul desenat de la gura ei zice „Reducând orice material cu până la 75 la sută, acum am mult mai mult spațiu în dulap!“ Deschid ușa cu grijă și mă duc în vârful picioarelor până la dulapul cu mături. Când trec pe lângă sufragerie, arunc o privire înăuntru și, spre uimirea mea, Suze stă pe canapea cu Tarquin, vorbind foarte serios. — Tarquin! zic și ambii tresar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
la mine, dincolo de o cuvertură comprimată, în timp ce balonașul desenat de la gura ei zice „Reducând orice material cu până la 75 la sută, acum am mult mai mult spațiu în dulap!“ Deschid ușa cu grijă și mă duc în vârful picioarelor până la dulapul cu mături. Când trec pe lângă sufragerie, arunc o privire înăuntru și, spre uimirea mea, Suze stă pe canapea cu Tarquin, vorbind foarte serios. — Tarquin! zic și ambii tresar vinovați. N‑am auzit când ai venit. — Bună, Becky, spune, evitându‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
meu. Era o priveliște destul de caraghioasă. Îi plăcea să țină lumina aprinsă, la intensitate scăzută. În fiecare noapte, muta lumina într-un alt unghi, ca să-mi poată vedea trupul în umbre diferite. Punea veioza pe un scaun sau pe vreun dulap, ori sub pat. Mă privea și zicea că am trup de zeiță. Îmi adora pielea. Culoarea-i de fildeș. E ciudat că pielea mea nu îmbătrânește, a zis mai târziu Doamna Mao. Am fost prin locuri care sunt groaznice pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
balsam dupè râs și apè de toaletè, privirea îmi alunecè grèbitè pe suprafața apoasè a oglinzii, mè grèbesc! cum sè înțeleg aceastè derogare de câteva minute de la ritualul meu de dimineațè și, oare, de ce s-a oprit Matei meditativ în fața dulapului de haine?! Nehotèrât?! Nu trebuie sè mè îmbrac astèzi altfel că de obicei și ce dacè dupè-masè voi trece pe la Muzeul de Artè?! Îmi trag blugii pe mine, deocamdatè mè închei numai la nasturele de sus, o cèmașè curatè, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și n-am chef sè discut tocmai de Eugen, blugii și cèmașa, am una albastru deschis, o am de la Corina, nu, nu e nici cèlcatè, îmi amintesc de cèmașa primitè cadou de ziua mea de la mama, o descopèr undeva în dulap, împachetatè încè, are o grèmadè de ace! Uf! e deja trei și jumètate, a spus pe la patru și nu la patru fix, ce-ar fi dacè și cei de la radio ar spune, e în jur de oră patru, doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
observ câteva trèsèturi de ale lui Vlad, de pildè, felul în care pare sè verifice cè toate jucèriile sunt acolo, cè nu lipsește niciuna, avea și Vlad mânia asta, cănd locuiam în cèminul studențesc în aceeași camerè, isi verifica în dulap dacè toate hainele sunt la locul lor, era foarte categoric în privința asta, nu acceptă că nimeni sè-i împrumute hainele, Cum te cheamè? încercând eu sè mè apropii de Vlad junior, dar, ignorându-mè, acesta continuè sè-și vadè de jucèriile lui, dacè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în dreapta e bucètèria, aprinzând eu luminile, în fațè baia și, în stânga, camera lui Matei, Sus, la etaj, locuiește gazdă mea! E o doamnè în vârstè! Ea, intrând în camerè, cercetând interiorul, observând ecranul strèlucitor al calculatorului, veioza de birou aprinsè, dulapul de haine, patul simplu, cateva rafturi cu cèrți, Credeam cè dormi! vrând ea sè spunè prin credeam cè dormi, mè temeam că nu cumva sè dormi, dar pe de altè parte, poarte ar fi fost bine sè dormi pentru cè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și-și desface eșarfă înfèșuratè în jurul gâtului, o ajut sè se dezbrace, îi agèț paltonul în cuierul de pe hol, apoi, intrèm în camerè, așteptând încè rèspunsul ei, ea, oprindu-se în mijlocul camerei, revèrsându-se în încèpere, contaminând cu prezența ei totul, dulapul de haine, masa de birou, calculatorul, patul, rafturile de cèrți, perdelele din fereastrè, pereții albi, pictură în ulei, agèțatè deasupra patului, reprezentând un peisaj selenar de iarnè, Ai plecat atât de brusc, Matei! Ai spus bine și ai plecat, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
șansele de a mânca paștele pregètite cu sosul special indicat de Ana și Maria, spune-mi pe nume! ea, râzând de spusele lui Matei, parcurgând că o Ariadnè știutoare traseele labirintice și sinuoase ale interiorului bucètèriei mateiene, aragaz și frigider, dulap și masè, din nou aragaz, anunțându-l pe Matei, Mai trebuie lèsate sè se fiarbè! se referè bineînțeles la spaghete, Matei stând în spatele mesei, cu paharul de vin roșu în fațè, studiind fascinat mersul ei de femeie care se ordoneazè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Drumul pânè acasè îl parcurg pe jos, îndreptându-mi toate gândurile spre Ana și Maria, spune-mi pe nume! Tu! mè întreb dacè ea o fi ajuns deja, închipuindu-mi-o în camera mateianè așteptându-mè, o vèd aranjându-mi hainele în dulap, inspectând curioasè printre cèmèși și tricouri, simțul ei estetic revoltându-se în fața haosului de nedescris din locuința mateianè, dar neștiind de unde sè înceapè, abandonând, plângând de milè florilor pe care Matei uitè sè le ude, punându-le apè, lèsându-se apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
camera ei, Matei o urmeazè și se așazè tècut pe marginea patului unde o fetițè de nouè ani plânge, nu îndrèznește s-o consoleze, dar, cuprinzând cu privirea totul, masa ei de birou, îndreptatè spre fereastră ce dè în curte, dulapul de haine, orarul de școalè, desenat în culori și agèțat în pioneze pe perete, apoi, alèturat, programul orelor suplimentare de balet și de pian, dulapul cu jucèrii, Matei, cuprinzând cu privirea întreaga încèpere, absoarbe totul, însușindu-și amintirea trecutului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cuprinzând cu privirea totul, masa ei de birou, îndreptatè spre fereastră ce dè în curte, dulapul de haine, orarul de școalè, desenat în culori și agèțat în pioneze pe perete, apoi, alèturat, programul orelor suplimentare de balet și de pian, dulapul cu jucèrii, Matei, cuprinzând cu privirea întreaga încèpere, absoarbe totul, însușindu-și amintirea trecutului ei de fetițè, furișându-se pânè și în visele ei, acaparându-le, împroprietèrindu-mè cu ținuturile întinse ale copilèriei ei, declarând-o proprietate mateianè, apoi, dupè ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
care, acesta, stimulat de aburii alcoolului, o vede aievea, în carne și oase, dându-i târcoale, Interlocutorul invizibil al cetèțeanului turbulent pare sè-și schimbe încontinuu poziția, fie sèrind pe masa plutonierului major, fie deasupra vrafului de dosare așezate pe un dulap din colțul încèperii, fie sub masă unde stau eu că sè-mi scriu declarația, la un moment dat, potrivit felului ciudat în care bețivul și-a dat capul pe spate că sè-l vadè, acesta dând semne cè s-ar fi cocoțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mai adâncè ascunzètoare a sufletului meu și nu mai vreau sè ies de acolo, Când eram mic, mè ascundeam într-una din camerele din fund, acolo mama nu ridică niciodatè jaluzelele, fiind mereu întuneric, Matei se strecura între perete și dulapul de lemn masiv, zèboveam minute în șir în acel loc, altèdatè, cèlètorind cu mașina timpului Matei se ascundea împreunè cu o fetițè blondè în spatele unei sobe de teracotè, Spre deosebire însè de ascunzètoarea fetiței, destul de luminatè din cauza unui geam situat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
că nu te vede nimeni cum te zbați sub mormanul de haine, paltoane grele, uniforme, smokinguri, trenciuri foșnitoare, cearșafuri albe, lințolii din care se Înalță un nor de molii. Nu, e mereu aceeași albină. — Bitte den Fahrscheine! Ai țâșnit din dulap și ai luat-o la goană, auzi din urmă cizmele soldaților, pijamaua ți-e descheiată și obrazul plin de clăbuc, ras doar pe jumătate, te izbești În goană de pereții cu geamuri lucioase, fumurii, Întunecate. Ești Într-un tgv, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
servi chiar eu, cu mâna mea. Așteaptă-mă! Trebuie să-ți spun ceva important. Nu vei uita niciodată acest pahar, căci va fi cu apă vie, exact ca în povești. Îi sărută mâna și merse drept spre cămara burdușită de dulapuri grele, acolo unde se păstrau toate porțelanurile, vesela și argintăria casei. Alese o cupă înaltă din cel mai fin cristal, cristalul îngerilor. Îi cercetă fațetele și transparența în lumina lumânării. Erau perfecte. Străbătu mai multe încăperi de serviciu până la pavilionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
într-o mică fântână, apoi își regăsea albia din pădure printr-un jgheab de olane. Era cea mai bună apă de băut. Înmiresmată și foarte rece. Nicolae umplu cupa, scurse surplusul peste pojghița de gheață, trecu iar prin cămara cu dulapuri, culese o tăviță de argint și reveni în bibliotecă. Numai că acolo... nu mai era nimeni. Îl copleși un sentiment acut de gol, de absență dureroasă. Auzea rumoarea, râsetele și melodia valsului vienez, dar îi pierise tot cheful. Avea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cum mă cheamă, că și ei au, la casele lor, un băiat care-mi seamănă - atât doar că, uneori, Îl cheamă oarecum altfel. Cei mai strașnici bieți-soldăței sunt cei din grădină: au căști pe urechi și umblă pe la butoanele unui dulap frumos, tot numai din fier, din care crește o prăjină lungă și subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Numai că, la finalul zilei, când își dădură seama a că nu elaboraseră nici un plan funcțional, coduseră înapoi spre casă oarecum spășiți. Șeful poliției îi aduse Colectorului Districtual vestea că maimuțele fuseseră în altă expediție și făcuseră un raid prin dulapurile fostului Judecător Districtual. Luaseră cinci sticle de whisky și dispăruseră înainte ca servitorii să-și dea măcar seama ce se petrecea. Perceptorul districtual reveni la bungalow-ul său și se așeză plin de îngrijorare. Iată-l acolo, râzând așa cum făcea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
în ochi. Cred c-o să-ți dai seama că asta e casa ta, un loc unde eu sunt doar tolerat. Fiona și-a dat ochii peste cap. —Of, nu mai fi așa de dramatic! Ai propria ta cameră, frigiderul și dulapurile sunt întotdeauna pline de chestii care-ți plac ție, iar tatăl tău și Jessica te iubesc din tot sufletul. Jake a tras fermoarul genții, apoi și-a urcat-o pe umăr. — Dar tu, Fiona? Tu ce sentimente ai față de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dinăuntru. Ca să nu mai spunem organizată, calmă și întotdeauna îmbrăcată ireproșabil. Pe scurt, Caitlin era tot ceea ce Susan nu era. Cu un zâmbet trist, Susan a cărat sacoșele în bucătărie, a început să le despacheteze și să le îndese în dulapurile deja sufocate de cumpărăturile încă virgine, făcute sub imperiul unor atacuri de panică: alune murate, praf pentru blat de tort și pliculețe de ceai de Echinacea, despre care Nick zicea că au gust de caca de vacă. Susan s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]