2,935 matches
-
de „Perlan“ și, uneori, trufe de ciocolată, furate de la „Capșa“ (Maria se lăuda cu un unchi șef de sală acolo; omul se prăpădise imediat după ’89, când confundase lichidul de degivrare a parbrizului cu Pepsi Blue). Mătușile aduceau țigări și dulceață de nuci verzi, zaharisită, de anul trecut; veneau îmbrăcate în gri din cap până în picioare, ca niște controlori ITB. Scobeau dulceața cu o lingură groasă, trântind-o într-o ceșcuță de sticlă. Nucile nu puteau fi desfăcute din peltea, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se prăpădise imediat după ’89, când confundase lichidul de degivrare a parbrizului cu Pepsi Blue). Mătușile aduceau țigări și dulceață de nuci verzi, zaharisită, de anul trecut; veneau îmbrăcate în gri din cap până în picioare, ca niște controlori ITB. Scobeau dulceața cu o lingură groasă, trântind-o într-o ceșcuță de sticlă. Nucile nu puteau fi desfăcute din peltea, era ca și cum ai fi încercat să muști dintr-o valiză veche. Trebuia să aștepți să scufunde cineva borcanul în apă fiartă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la periferia Vienei, prin Kagran. Cucoana a fost extrem de amabilă și, după ce și-a dat seama că nu sunt nici electrician, nici hoț de buzunare (dar nici profesor de literatură: asta n-ar fi ghicit în vecii vecilor!), a scos dulceața de vișine din dulap și-o adresă din agenda de telefoane. Așa l-am descoperit pe inginerul Grosescu Marin, proprietarul singurului număr 172 care mă interesa din seria de 550 000 a primei săptămâni pe luna iunie 1972. Maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privirea tăioasă, încântată de sine. Era îmbrăcat gros, cu un cojoc larg din blană de miel, acoperită cu postav negru, așa că peste noapte nu-i păsase de frig, în timp ce vecinul său fusese nevoit să simtă pe propria spinare zgribulită toată dulceața umedei nopți de noiembrie cu care, după cum se putea vedea, nu era obișnuit. Acesta avea pe el o pelerină destul de largă și groasă, fără mâneci, cu o glugă imensă, exact ca acelea pe care le poartă adeseori călătorii în timpul iernii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai demult, mai demult; nu vreau experți, nu vreau întrevedere, am încredere, renunț... nu sunt de acord cu cele zece mii... adio... Își luă șapca și împinse scaunul ca să plece. — Dacă puteți, domnule Burdovski, îl opri Gavrila Ardalionovici cu blândețe și dulceață în glas, mai rămâneți măcar vreo cinci minute. În această chestiune, ies la iveală încă vreo câteva fapte foarte interesante cel puțin pentru dumneavoastră și, în orice caz, destul de curioase. După părerea mea, e neapărată nevoie să le cunoașteți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
166 Suferința și creșterea spirituală ciocănitură În ușă și o voce de femeie spunând : «Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri ....ă. Atunci m‑am gândit : «Cum de a intrat o femeie În Sfântul Munte ?ă Cu toate acestea am simțit o dulceață dumnezeiască Înlăuntrul meu și am Întrebat : — Cine este ? — Eufimia. «Care Eufimia ? m‑am Întrebat În sinea mea. Nu cumva vreo femeie a făcut vreo nebunie și a venit În Sfântul Munte Îmbrăcată În haine bărbătești ? Acum ce să fac ?ă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că viața creștină este atât hristocentrică cât și hristomorfică. Acest ultim cuvânt, ca numeroase alte cuvinte din lexicul unui teolog, constituie poate pentru unii, la prima vedere, un termen stângaci. Și totuși aparenta lipsă de potri‑ vire exterioară ascunde o dulceață interioară, pentru că exprimă ideea că credința ne modelează după chipul lui Hristos. Prin credință, Dumnezeu ne remodelează până la asemănarea propriului Său Fiu. Paradigma vieții lui Hristos Începe să devină evidentă În viețile bunilor creștini care nutresc nădejdea că se vor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
paradigmatici pentru bolnavii Încercați de grele dureri și suferințe. Acestora din urmă le‑ar fi de mare folos duhov‑ nicesc să Înceapă și să stăruie În practicarea acestei rugăciuni. 274 Suferința și creșterea spirituală Roadele ei sunt nespus de multe. Dulceața rugăciunii fier‑ binți a bolnavului Îi poate chiar copleși simțirea durerii sale trupești. În general, când rugăciunea este obișnuită și frecventă, influența ei În viața noastră duhovnicească devine foarte clară, omul Începând să se vadă așa cum este, să Își desco
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997 (în colaborare cu Marta Petreu); I. D. Sîrbu, Scrisori către bunul Dumnezeu, Cluj-Napoca, 1998; Procesul „tovarășului Camil”. Teatru documentar în stare naturală, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998; Petru Dumitriu, Vârsta de aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Toto Istrati), pref. edit., Cluj-Napoca, 1999; Radu Stanca, Aquarium, pref. edit. Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Marta Petreu); Vlad Mugur, Spectacolul morții, pref. Marta Petreu, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Marta Petreu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Spectacol
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
etic. O față prelungă și cam palidă, cu fruntea lată, un nas drept și regulat, cu nările foarte largi, o gură zâmbitoare, pe ale cărei buze voluptoase abia le ascunde o mustață subțire, ochi căprui cu o căutătură plină de dulceață și de fineță, în sfârșit o barbă castanie rară și transparentă, ce-i fâlfâie ușor pe piept: iată trăsurile acelei figuri ce-nsuflă îndată un simpatic respect și pe care o susține cu oareșice mândrie portul drept al trupului și gugiumanul
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
a manifestat o atitudine prea moderată față de maghiari și i-a privit cu o simpatie nejustificată. Bojincă, arată Papiu cu indignare, scria În 1827 că românii Înțelepțește se pun, cu diligență, spre a Învăța limba patriei, ungurească - de a cărei dulceață (!) și străinii se răpesc; căci de ne vom Întoarce ochiul critic asupra românilor locuitori de la Mureș până la marginile Marmației și mai Încolo, se vor afla nenumărați bărbați de națiunea română care nu numai că vorbesc limba patriei, ungurească, nu mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia Îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic În partea superioară a corpului (cu ochi albaștri, barbă și mustăți roșii), care a Învățat carte singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a Însurat cu o armancă, dar n-a făcut copii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cobora-mbiindu-l și i-o ducea la gură... Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă... Dar nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... Dar fălcile-ncleștându-și, cu ultima putere Bătându-se cu moartea, uitase de viață! Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii Și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cratimei din structura să-i rupă. 4. Specifică o temă a poeziei și un motiv literar. 5. Notează tipul de lirism prezent în textul poetic. 6. Comentează o figură de stil din versul: Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... 7. Evidențiază două elemente comune celor două texte. 8. Ilustrează două trăsături ale curentului tradiționalism, existente în textul literar. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre afirmația lui Giovanni Papini, din romanul Viața lui Iisus: Adevărurile sunt de natura
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și apoi deshidratat (0,05-0,15%); * cacao praf (2-3%); * ciocolată (4-6%); * sâmburi de migdale dulci, alune sau nuci proaspete; * fructe (caise, smochine, zmeură, fragi, căpșune, cireșe, vișine, lămâi, portocale) = se pot utiliza ca atare, congelate, conservate cu zahăr sau ca dulceață, gem, suc, sirop, esențe, extracte; * aromatizanți sintetici (vanilina, acetat de etil, acetat de butil, aldehida benzoică, etilvanilina etc). Coloranții utilizați în procesul de fabricație pot fi sintetici (idig°tina; eritrozina; tartazina) sau naturali (galbeni, verzi, roșii diferite nuanțe). 7.4
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
va prinde și luna, o voi cere de soție. Îmbătat de vraja priveliștii nocturne am ațipit. Nu știu cât am dormit, dar când am deschis ochii, ia astrele de unde nu-s. Lumina roșietică a zorilor de zi îmi mângâia pleoapele împovărate de dulceața somnului... Și totuși, ca să cuceresc inima iubitei trebuie ca și în noaptea ce vine să fiu pescuitor de stele. Chemarea dragostei Întâi a fost o privire, fugară și sfioasă, însoțită de un zâmbet cu semnificație vagă. Primul dialog s-a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
simțite în aglomerarea reținută a temei. Vasul de porțelan, prin formă și materialitate, este din altă lume, cea a vestului Europei, mai degrabă, decât ulcioarele noastre răcoritoare și cu iz de lut proaspăt ars. Strugurii brumați, aromați și transparenți, prin dulceața lor, amintesc de ambra zei- lor, evocată de poeți, părând a fi un omagiu adus desfătării simțurilor. Pepene, nuci, struguri, gu- tui, vin în cupa prețioasă, toate laolaltă ne vor evoca, privindu-le, toamnele aurite și bogățiile lor. O astfel
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de lucrare, o otravă de femeie, o catastrofă de summit), fie de un substantiv transparent semantic, rezultat prin derivare cu sufix de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
A = o trăsătură a lui B A de B Iată câteva exemple: • frumușica de Ioana, voinicul de fecior, înțeleapta de mama, fraiera de soră-mea, nebunul de profesor, căpiatul de Ion, disperata de maică-sa etc. • o frumusețe de copil, dulceața de fetiță, o bomboană de băiat, un bujor de fată; un bou de vânzător, capra de cumnată-sa, namila de om, o huidumă de femeie etc. • o nebunie de înghețată, o splendoare de rochie, o porcărie de film, un jaf
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
gândăcel negru-lucios, cu cap mare și mustăți lungi. În livezile liniștite, în faneturile pline de soare (......) el își începe cântecul. Iarbă e fragedă, florile pomilor au căzut, înfloresc salcâmii și teii, sfios și dulce își tremura greierele cântecul mărunt în dulceața primăverii" 2. . Alcătuiți trei propoziții în care subiectul să fie exprimat printr-un numeral, printr-un substantiv propriu, printr-un verb. PROBA DE EVALUARE PREDICTIV-FORMATIVĂ Clasa a IV-a Subiectul Formele neaccentuate ale pronumelui personal Timp 20 minute. Obiective: să
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
diferit, sunt: * ecolalia/a vorbi papagalicește - înseamnă a repeta fără sens cuvinte/propoziții. Aceasta îmbracă mai multe forme: 1. ecolalia imediată - sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau în timp ce aceasta vorbește. (La întrebarea: “Vrei să mănânci dulceața?” copilul răspunde: “Vrei să mănânci dulceața!/ Mănânci dulceața!”) 2. ecolalia întârziată/tardivă - este repetat un cuvânt/propoziție auzită în alt moment și chiar în alt loc. (La florărie mama întreabă: “Cât e buchetul de crini?”. Acasă, într-o conversație fără
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
înseamnă a repeta fără sens cuvinte/propoziții. Aceasta îmbracă mai multe forme: 1. ecolalia imediată - sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau în timp ce aceasta vorbește. (La întrebarea: “Vrei să mănânci dulceața?” copilul răspunde: “Vrei să mănânci dulceața!/ Mănânci dulceața!”) 2. ecolalia întârziată/tardivă - este repetat un cuvânt/propoziție auzită în alt moment și chiar în alt loc. (La florărie mama întreabă: “Cât e buchetul de crini?”. Acasă, într-o conversație fără legătura cu florile sau florăria, copilul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
repeta fără sens cuvinte/propoziții. Aceasta îmbracă mai multe forme: 1. ecolalia imediată - sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau în timp ce aceasta vorbește. (La întrebarea: “Vrei să mănânci dulceața?” copilul răspunde: “Vrei să mănânci dulceața!/ Mănânci dulceața!”) 2. ecolalia întârziată/tardivă - este repetat un cuvânt/propoziție auzită în alt moment și chiar în alt loc. (La florărie mama întreabă: “Cât e buchetul de crini?”. Acasă, într-o conversație fără legătura cu florile sau florăria, copilul repetă întrebarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
castraveți, pătlăgele, conopida și fructe lactofermentate, legume suprasărate și pulpe de fructe, timpul de scurgere este de circa 15 minute, la varză, ardei gras și ciuperci lactofermentate, timpul de scurgere este de 30 minute. În cazul conservelor gâtițe și a dulceței, se cântărește fiecare recipient din proba(m) pregătită și se încălzesc pe o baie de apă adusă la temperatura de 80-85°C timp de 25......30 min., în cazul conservelor gâtițe sau 60 min. în cazul dulceței. Calculul și exprimarea
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
gâtițe și a dulceței, se cântărește fiecare recipient din proba(m) pregătită și se încălzesc pe o baie de apă adusă la temperatura de 80-85°C timp de 25......30 min., în cazul conservelor gâtițe sau 60 min. în cazul dulceței. Calculul și exprimarea rezultatelor În toate cazurile se calculează masă netă (m2) cu formulă 1. Cantitatea totală de legume sau fructe raportată la masa netă nominală (me) exprimată în procente, se calculează cu formulele : a) C legume sau fructe = (m2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]