2,233 matches
-
directă ar fi benefică pentru țara gazdă cel puțin. Obiectivul central al lucrării constă în identificarea factorilor de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, din punctul de vedere al țării-gazdă (host country) în condițiile unei piețe emergente și ale unui nivel de dezvoltare economică și socială relativ scăzut. Cercetarea problematicii contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economică a României a ținut seama și de specificitatea proceselor integrării țării noastre în Uniunea Europeană și ale globalizării și își propune
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
aproape inexistent, în perioada de început a tranziției și datorită oportunităților relativ mari de profit pe care le au putut valoriza în România investitorii străini, fie prin investiții de tip greenfield, fuziuni și achiziții sau investiții de portofoliu pe piața emergentă a capitalului. Dacă investitorul în fuziuni și achiziții a presupus actul de vânzarecumpărare 10 în cadrul negocierilor de privatizare, investițiile greenfield presupun cheltuieli din partea investitorului străin, care vizează realizarea obiectivului nou, precum și cheltuieli pe perioada de exploatare eficientă a acestuia. Privatizările
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la ieșiri a fost de 43,8%, respectiv 43,5%, ceea ce ne indică o ușoară creștere la intrări și menținerea aceluiași nivel la ieșiri, explicabil prin procesul de extindere al UE-12 la UE-27, care a cuprins țări europene cu economii emergente net importatoare de ISD și mai puțin exportatoare sau deloc de investiții străine directe. Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor și proceselor economice și sociale privind eficiența investițiilor străine directe în România, vom prezenta pe scurt principalele tendințe ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cota de piață a capitalului bancar autohton se situează la niveluri de circa trei-patru ori mai mică. Se pune întrebarea dacă nu ar trebui avut în vedere un raport capital bancar străin/capital bancar total și în țările cu economie emergentă similar cu cel al țărilor dezvoltate membre ale UE. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a constatat prevalența covârșitoare a instituțiilor de credit cu capital străin în țările membre UE emergente, care, de regulă, sunt mai degrabă interesate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
bancar total și în țările cu economie emergentă similar cu cel al țărilor dezvoltate membre ale UE. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a constatat prevalența covârșitoare a instituțiilor de credit cu capital străin în țările membre UE emergente, care, de regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen scurt, având mai mari rețineri în acordarea de credite pe termen mediu și lung, destinate, în principal, unor obiective importante pentru creșterea economică. 3.3. Investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
prea Îndepărtat În care milioane de calculatoare sunt conectate În multiple rețele regionale, naționale și globale, pentru a crea o „sursă universală de putere de calcul”30. Rețeaua, spun specialiștii În domeniu Ian Foster și Carl Kesselman, „este o infrastructură emergentă care va schimba În mod fundamental modul În care percepem - și folosim - calculatoarele”31. Cercetătorii În acest nou domeniu ne provoacă să ne imaginăm ce va Însemna calculatorul personal „când puterea unui supercalculator cu capabilități de un milion de ori
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de sus în jos”, de la finalități spre structură, ci de „jos în sus”, de la sistemele componente care acționează în sensul realizării finalităților lor proprii și generează stări structurale rezultate, echilibruri. Acțiunile cumulate ale elementelor componente creează interacțiuni, efecte de compoziție emergente care, la rândul lor, modifică situația în care acționează fiecare sistem component. Boudon (1979) ne oferă un exemplu foarte simplu de suprasistem. Presupunem un cinematograf cu două case de bilete. La orele de vârf se vor forma două cozi aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să dezvolte și el unele finalități proprii, globale. Dar acestea sunt mereu secundare, derivate, finalitățile sistemelor componente fiind primare, fundamentale. După cum remarcă Raymond Boudon (1979), aceste finalități ale suprasistemelor reprezintă tot o reacție a sistemelor componente orientată spre controlul efectelor emergente ale interacțiunii lor. Pentru a promova sau descuraja efectele emergente ale interacțiunii lor, sistemele elaborează norme, reguli; se cristalizează finalități globale și activități orientate spre realizarea acestora. Suprasistemul va promova acele stări globale și, în consecință, acele comportamente individuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt mereu secundare, derivate, finalitățile sistemelor componente fiind primare, fundamentale. După cum remarcă Raymond Boudon (1979), aceste finalități ale suprasistemelor reprezintă tot o reacție a sistemelor componente orientată spre controlul efectelor emergente ale interacțiunii lor. Pentru a promova sau descuraja efectele emergente ale interacțiunii lor, sistemele elaborează norme, reguli; se cristalizează finalități globale și activități orientate spre realizarea acestora. Suprasistemul va promova acele stări globale și, în consecință, acele comportamente individuale ale sistemelor componente care duc la efecte agregative pozitive și le
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
legilegenerale pe care le oferă psihologia și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la Raymond Boudon (1979). Punctul său de vedere este că fenomenele sociale trebuie privite ca efecte de agregare, emergente ale acțiunilor indivizilor. El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează fenomenele sociale pot fi deduse din legile comportamentului individual. Din punct de vedere metodologic, analiza trebuie pornită mereu de la individ - nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme cu finalități proprii, să se autoorganizeze. Suprasistemele sociale tind să se transforme în sisteme cu finalități proprii, a căror logică globală se suprapune, interferează și modifică logica sistemelor componente. Puține sunt cazurile în care suprasistemele sociale rămân simple efecte emergente ale agregării acțiunilor sistemelor componente. Absolutizarea punctului de vedere holist generează însă și el o mulțime de dificultăți. În primul rând, presupune existența unui nivel de organizare ca punct absolut de pornire a întregii organizări sociale. Colectivitățile arhaice păreau a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considera că în societate avem două procese simultane care se întretaie, se susțin și/sau intră în conflict. Pe de o parte, din interacțiunea persoanelor, dar și a altor sisteme sociale mai complexe (întreprinderi, de exemplu), apar fenomene de agregare emergente, cărora sociologii care optează pentru individualismul metodologic le acordă o atenție deosebită. Pe de altă parte, sistemele componente ale suprasistemului inițiază la nivelul acestuia o serie de activități orientate spre promovarea efectelor emergente pozitive și excluderea sau diminuarea celor negative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întreprinderi, de exemplu), apar fenomene de agregare emergente, cărora sociologii care optează pentru individualismul metodologic le acordă o atenție deosebită. Pe de altă parte, sistemele componente ale suprasistemului inițiază la nivelul acestuia o serie de activități orientate spre promovarea efectelor emergente pozitive și excluderea sau diminuarea celor negative. Tocmai din acest proces însă suprasistemul tinde să se transforme într-un sistem cu finalități proprii, susținute de indivizii participanți. Societatea, în consecință, nu poate fi privită doar ca un suprasistem, un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Spinoza. Această cauzalitate este caracterizată printr-un determinism monist. Toate fenomenele sunt reduse la cauzele lor, în sensul că efectul poate fi dedus din cauza sa. Întreaga serie temporară este predeterminată cauzal. Pe de altă parte, există o teorie a cauzalității emergente. În teoria respectivă, cauza reprezintă doar o condiție limitatoare a efectului. El nu poate fi dedus dintr-o cunoaștere a cauzelor, deși acestea reprezintă condiții necesare și suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o condiție limitatoare a efectului. El nu poate fi dedus dintr-o cunoaștere a cauzelor, deși acestea reprezintă condiții necesare și suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Economică, București, 2002; 139. STANCU I., Gestiunea financiară a agenților economici, Editura Economică, București, 1994; 140. STOICA O., Integrare financiar-monetară europeană, Curs Jean Monet, Iași, 2007; 141. STOICA O., Mecanisme și instituții ale pieței de capital. Piețe de capital emergente, Editura Economică, București, 2002; 142. STOLOJAN T., TATARCAN R., Integrarea și politica fiscală europeană, Editura Infomarket, Brașov, 2002; 143. STROE R., ARSENE C., FOCȘĂNEANU G., Active financiare derivate, Editura Economică, București, 2002; 144. STROE R., FOCȘĂNEANU G., BRAȘOVEANU I., Modelarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia de factură politică care a Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru realizarea cercetării de teren din Milano sunt recunoscător migranților români care mi-au tolerat prezența, adesea inoportună; mulțumesc în special acelora care mi-au acordat încrederea lor. Însemnând printre altele studiul integrării pe piețe de muncă, mobilizare politică, diasporă emergentă, etc. Spre exemplu, în Salvador, la nivelul anului 1998, banii trimiși acasă de muncitorii migranți au însemnat aproximativ 13% din economie (Vertovec, 2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
the main opportunities and risks migrants face. Though very dynamic, these transnational practices are to be seen rather in a less institutionalized and individualized field of social practices between Romanian and Italian localities; besides, in order to understand better these emergent transnational dynamics, the focus of the research is on the local contexts in both countries. In this article I try to demonstrate that the very strong dynamism of the transnational practices of the Romanian migrants is related at least in
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
colective și au funcții și disfuncții sociale. Chiar dacă unele au o sursă de lansare bine sau - cel mai adesea - rău intenționată; prin retransmisii succesive, amprenta personalității colportorilor se imprimă adânc în conținutul lor, cu atât mai mult în cazul zvonurilor emergente, rezultat al «tranzacției colective», prin punerea laolaltă a resurselor intelectuale ale grupurilor umane în vederea interpretării unor evenimente importante, dar ambigue, despre care lipsesc informațiile oficiale” (pp. 156-157). Capitolul nouă aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de Documentare - FID etc.) este de natură să favorizeze evoluțiile preconizate. Dezvoltarea organizațiilor, în sensul întemeierii pe cunoaștere, poate fi prefigurată sub forma unor scenarii diferențiate prin formulele de declanșare și articulare a factorilor de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ineficiență, economia națională a fost privată de competitivitate internațională vizibilă, flexibilitate structurală, dinamism în adaptare, reacție rapidă și capacitate de atenuare și de absorbție a șocurilor externe asimetrice. De asemenea, euforia unor rezultate economice satisfăcătoare, induse de situația de țară emergentă, integrată în UE, ca un fenomen global de posibilă recuperare mai rapidă a întârzierilor în dezvoltarea economică individuală, a susținut în mod nenatural înclinația spre compromisuri și de îndepărtare de la regulile minime de control ale echilibrelor macroeconomice. 1.2. Premizele
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
urmărite sunt relevante la nivel macroeconomic sau macrosocial; Relevanța macroeconomică a unui obiectiv poate fi evaluată din cel puțin două puncte de vedere: a) ca semnificație - obiectivul are semnificație pentru marea majoritate a populației; b) ca impact - obiectivul conține principii emergente de antrenare la nivel macroeconomic. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, sau sunt îndeplinite fără caracter de continuitate sau sunt îndeplinite parțial, atunci relevanța macroeconomică este compromisă. -are caracter permanent și continuu; -există o procedură care declanșează un anumit mecanism
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându-și capitalurile speculative din țările emergente într-o perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]