2,623 matches
-
geografică a avantajat localitatea, componentele teritoriului fiind favorabile pentru dezvoltare. Istoria Ieudului ne duce cu gândul la glorioasele timpuri voievodale. Bisericile de lemn din localitate reprezintă o dovadă vie a existenței unui popor unit și cu credința în Dumnezeu. Tradiția etnografică și folclorică situează Ieudul la locul de frunte între localitățile județului, Maramureșul fiind cunoscut ca o vatră de istorie milenară. Dovada vie a tradiției scrierii care a existat în Ieud o reprezintă manuscrisul ”Codicele de la Ieud”, care a fost găsit
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
VII-lea e.n.). O serie de documente, obiecte și fotografii încearcă să reconstituie viața economico-socială și culturală a comunei de la prima atestare documentară (secolul al XVIII-lea) și până în secolul al XX-lea. Următoarele două încăperi sunt dedicate prezentării specificului etnografic al zonei: port, ocupații etc. În ultima încăpere, cu ajutorul unei game diverse de obiecte de cult: cărți vechi bisericești, icoane, odoare etc. s-a încercat prezentarea vieții spirituale a satului. Cele mai multe din aceste piese aparțin Parohiilor Sângeru și Mireș, care
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de și Posești și spre sud-est în județul Buzău de Chiojdu, Cătina și . Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
sub administrație maghiară (odată cu cedarea Ardealului de Nord către Ungaria), dar a revenit României după 1945. Informații istorico-geografice și/sau socio-economice generale despre masivul cristalin Codru și despre Țara Codrului sunt sintetizate în lucrări de specialitate. Tradițiile codrenești din zona etnografică Țara Codrului, sau, simplu spus, Codru, - aplicabile și satului Chilia -, sunt de asemenea, documentate în diferite lucrări; spre exemplu, figurile „steagul” sau „rotirea” din dansul codrenesc sunt unele din cele mai dificile figuri/mișcări din dansurile românești. Revenind specific la
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar la priveliști și trasee spectaculoase, dar se pot bucura și de tradițiile culturale și culinare extraordinare din sat. Astfel, satul are un muzeu care reflectă o gospodărie tradițională din zona etnografică Codru. Există o mânăstire ortodoxă cu Hramul Sfântul Apostol Andrei, construită recent, în amintirea vechii tradiții mânăstirești a satului (vezi mai jos și legenda locală). Prima ctitorie a bisericii ortodoxe din localitate este documentată din 1706, în forma actuală, biserica
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg. [[Fișier:MilieuTradiționalRacovița.png|thumb|right|300px|"Chindeuț" / Milieu tradițional / [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Emilia Urs]], 1965]] Așezarea satului, la confluența a două zone etnografice distincte, [[Țara Oltului]] și [[Mărginimea Sibiului]], și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare înființării graniței militare. Expulzarea
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni în deceniul patru al secolului trecut cuprinde șase încăperi. Expoziția de istorie prezintă și câteva
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni în deceniul patru al secolului trecut cuprinde șase încăperi. Expoziția de istorie prezintă și câteva descoperiri arheologice din zonă, fotografii și documente, precum și lucrări realizate de artiști contemporani.
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
ramuri, care indică poziția socială a familiei. În anul 2000, conducerea fundației Avully-Remetea a hotărât cumpărarea unei case vechi, dar în stare bună, în centrul localității, pe care se pot distinge elmentele de construcție specifice locului, pentru a expune colecția etnografică și amenajarea camerei memoriale Tibor Cseres. Fundația Illyés a susținut financiar Fundația Avully, însă suma alocată prin concurs și suma care era la dispoziția Fundației nu au fost suficiente pentru cumpărarea acestei case. Atunci Fundația a cerut ajutorul Consiliului Local
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală din centrul satului, azi Școala
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală din centrul satului, azi Școala Generală Fráter
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală din centrul satului, azi Școala Generală Fráter György, și în anul 1997, în Casa de cultură din Gheorgheni realizat cu sprijinul Asociației
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală din centrul satului, azi Școala Generală Fráter György, și în anul 1997, în Casa de cultură din Gheorgheni realizat cu sprijinul Asociației Culturale Márton Tarisznyás și Tibor Cseres din Gheorgheni În Casa
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
expuse diferite obiecte de lucru (războaie de țesut, șezătoare, etc.). Tot aici se află o mică expoziție în care sunt expuse copii ale fotografiilor de epocă, ce ilustrează trecutul comunei. Printre proiectele de viitor se află și înființarea unei expoziții etnografice în aer bliber, în curtea clădirii (skanzen). Responsabil pentru îngrijirea camerei memoriale este Mihály Papp, iar a subsecției de etnografie, Endre Szentmiklósi Laczkó. Poarta secuiască de la intrare, a fost cioplită și ornamentată de sculptorul remetean Dezső Czikó. În comuna Remetea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
au căzut pentru pământul străbun încă 14 eroi. Locuitorii din Deleni au trăit și momente de bucurie, exprimate prin cântec și joc. În anul 1925, echipa de dansuri cu jocul bărbătesc ,Cu bâta" a participat, la Reghin, la un festival etnografic. În anii ce au urmat, ea avea să ducă faima locuitorilor de aici în țară și peste hotare, obținând numeroase premii și medalii.
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
țigla și turnul acoperit cu tablă, decorațiunea este făcută în stil bizantin ortodox clasic. ► Biserică Româno - Catolică Periș Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot culege de la oamenii mai în vârstă al localității care încă mai păstrează vechile tradiții ale satului. Localitatea se încadrează din punct de vedere
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită în timpul învățătorului Florea State (1911-1995). Tot el a pus bazele Muzeului Etnografic din Galeș, așezat într-un local propriu, din piatră și bârne, ridicat în 1976 de localnici.
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Băhnășeni, după cum urmează: Băhnicenii , Bahnașenii, Bahmașemii, Băhnășenii și Cehnășenii. În ce privește izvoarele cartografice , localitatea apare pentru prima dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Babeș din Cluj, 1926, lucrarea se ocupă de prerogativele regelui Vladislav II privind privilegiile nemeșilor. Rezultatele cercetărilor făcute la sfârșitul secolului XIX, efectuate de un colectiv format din antropo-geograful francez Emm de Martars și etnograful maghiar M.Peterfy, privind aspecte etnografice ale locuitorilor din Țara Hațegului. Autorul lucrării recomandă celor care vor aborda în viitor tematica cuprinsă în prezenta monografie să aibă în vedere cercetarea și a următoarelor lucrări: Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, Lugoj 1913. Istoria învățământului românesc din Transilvania
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o majoritate românească certă) s-a regăsit într-o formă socială uniformizată prin ceea ce noi am denumit „liantul unificator al religiei catolice”. Comunitatea catolică din Somușca suscită un interes deosebit și din punctul de vedere al culturii populare tradiționale, cadrul etnografic al acestui univers rural fiind unul remarcabil, dezvăluind cercetătorului o serie de particularități cu certe reverberații în spațiul de dincolo de munți, din Transilvania, de unde, în decursul istoriei, în diverse etape, au venit în Moldova ascendenții locuitorilor catolici de astăzi din
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
(n. 1902 - d. 1991) a fost un etnograf, sociolog folclorist și muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), șef de secție la Muzeului Satului din București. Promotor al metodei mongrafice, a fost autorul unui număr impresionant de studii știinfice și a contribuit la organizarea și completarea fondurilor etnogarfice ale multor muzee din România. A fost
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
își va manifesta apoi din plin calităîile de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român. 1.Ion Chelcea, conferențial de
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român. 1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași Prin„decretul-lege
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]