3,855 matches
-
aceste structuri cognitive funcționează. e) Nu se identifică și/sau reduce la aplicarea structurilor generale ale modelului social standard la conținuturi specifice. Observăm din analiza efectuată că dintre cele cinci criterii (a-e) pentru ca ceva să fie considerat un design evolutiv, doar ultimele trei sunt satisfăcute (c-e). Primele două sunt satisfăcute parțial. Analiza generală sugerează că depresia nu este o adaptare fixată în specie. În acest condiții ea poate să fie: (1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
astfel de posibilitate. 2) Structura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative în EEA, corelând astfel cu fitnessul. Modul în care aceste structuri cognitive au asigurat rezolvarea unor probleme adaptative a fost descris mai sus. 3) Are caracteristicile unui design evolutiv: a) Are o structură complexă care a rezolvat probleme adaptative specifice în EEA (vezi analiza de mai sus). b) Constituie o caracteristică a speciei. Într-adevăr, prezența cognițiilor iraționale este o constantă a subiectului uman, indiferent de cultură. c) Se
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Ideea fundamentală (vezi Sefcek et al., sub tipar) este că comportamentul sexual (de exemplu, patternurile sale: monogamie, poligamie, poliandrie, poliginie etc.; preferințele pentru: abilități parentale, fertilitate etc.; strategiile de împerechere: pe termen scurt, lung sau mixt), ca rezultat al procesului evolutiv, este în strânsă legătură cu factorii de mediu (de exemplu, resursele existente, încărcarea patogenă, rata bărbați/femei etc.). Diferențele psihologice dintre sexe (vezi Archer, 1996; Sefcek et al., sub tipar) sunt explicate ca fiind consecințe evolutive ale selecției sexuale și
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ca rezultat al procesului evolutiv, este în strânsă legătură cu factorii de mediu (de exemplu, resursele existente, încărcarea patogenă, rata bărbați/femei etc.). Diferențele psihologice dintre sexe (vezi Archer, 1996; Sefcek et al., sub tipar) sunt explicate ca fiind consecințe evolutive ale selecției sexuale și ale conflictului dintre strategiile reproductive diferite ale bărbaților și cele ale femeilor. Coroborând toate aceste componente, accentul nu se pune doar pe diferențele dintre sexe, ci și pe variațiile în cadrul aceluiași sex. Nu insistăm mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
însă, s-a avansat ipoteza (vezi Buss et al., 1998) că limbajul nu este o structură adaptativă, ci un spandrel. El ar fi, așadar, un artefact al unui creier mare (structură adaptativă), care a dobândit apoi funcție adaptativă în procesul evolutiv. Emoție Emoțiile sunt conceptualizate ca structuri cognitive, de prelucrare informațională, care au funcția de a coordona acțiunea celorlalte structuri cognitive (Cosmides și Tooby, 2000). Așa cum spuneam anterior, arhitectura minții umane este formată dintr-un număr foarte mare de structuri cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
simplu și mai facil (de exemplu, nu mai trebuie să vânăm, ci mergem la magazin!). Această combinație poate duce la apariția obezității. A) Anorexia nervoasă. Anorexia (individul refuză să mențină un minimum de greutate normală) a fost asociată cu mecanismele evolutive. Astfel, în EEA, în cursul perioadelor dificile, când hrana era puțină, nu era adaptativ să mănânci tot ceea ce era disponibil, fiindcă trebuiau făcute rezerve și hrana se distribuia întregului grup. Prin urmare, capacitatea de a „nu mânca” putea fi importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
referitoare la intențiile, dorințele, emoțiile, credințele și atitudinile celorlalți, observând comportamentul lor în situații specifice. Altfel spus, ipoteza evoluționistă este că structura cognitivă de citire a minții este fundamentală în interacțiunile umane și, în consecință, ea este rezultatul unui proces evolutiv. În cazul copiilor suferinzi de autism, această structură este afectată. C) Tulburările de personalitate Tulburările de personalitate sunt considerate efectul unor structuri cognitive adaptative pentru EEA (prin strategiile generate - vezi tabelul 3.2. - se favoriza rezolvarea unor probleme adaptative) care
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
deocamdată necunoscută) este prezent în diferite locații în genomul uman, în aproape 24 gene diferite, active mai ales la nivelul neuronilor din cortex. Așadar, mecanismul duplicației pare să joace un rol important în emergența unor gene noi. Un alt mecanism evolutiv pare să fi fost înlocuirea unui fragment al unei gene cu o parte aparținând altei gene. De exemplu, gena SIGLEC-11, prezentă și la om, și la cimpanzeu, a fost înlocuită doar în partea inițială cu un fragment al genei SIGLEC-16
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
bune a organismului. Programul de lucru este în raport cu evoluția bolii și cu particularitățile pe care le prezintă bolnavul. În strânsă concordanță cu acestea, reeducarea respiratorie este eșalonată pe patru stadii bine definite ca structură, și anume: stadiul I corespunde fazei evolutive; stadiul II corespunde fazei de resorbție; stadiul III, fazei de tranziție; stadiul IV, fazei de reantrenare la efort. AFERENTAȚIE (< fr. afférentation) - Transmiterea excitației de la neuronii receptori periferici la neuronii centrali. Acțiunea presupune o convergență și o conversie reciprocă (trecere una
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Wleichnann (1991) consideră că există trei mari categorii de deficiențe: motoare/fizice, mintale și senzoriale. Deficiențele motoare cuprind: deficiențe fizice de origine osteoarticulară; deficiențe fizice de origine neurologică; infirmitate motorie de origine cerebrală; leziuni ale neuronului motor periferic; afecțiuni neurologice evolutive; boli cronice în care deficiența fizică este predominantă. Deficiențele senzoriale includ tulburările de vedere, de auz și/sau de limbaj. Deficiențele mintale includ tulburările psiho-afective grave, bolile mintale cronice invalidante și întârzierea mintală. CLAUDICAȚIE (< lat. claudicatio, cf. fr. claudication) - Mers
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
apărute în timpul procesului de creștere (inegalitatea membrelor, rahitism, osteocondrodistrofii, cifoze, scolioze etc.), sechele apărute după accidente (mai ales de circulație și postcombustie); b) deficiențe fizice de origine neurologică: infirmitățile motrice de origine cerebrală, leziuni ale neuronului motor central, afecțiuni neurologice evolutive; c) boli cronice în care deficiența fizică este predominantă, cum ar fi: arterite monoși poliarticulare sau complicații articulare ale hemofiliei. DEFICIENȚĂ MINTALĂ (engl. mental disabilities) - Este una dintre disfuncțiile psihice majore, o noțiune încă nedefinită cu precizie, implicând numeroase aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
clinice cel mai adesea individualizate. Encefalopatiile infantile se instalează în perioada intrauterină sau după naștere, ele fiind boli dobândite în urma acțiunii unor factori patogeni (nu se moștenesc și nu au transmitere genetică sau caracter ereditar). Encefalopatiile infantile nu au caracter evolutiv, agravarea și/sau diversificarea manifestărilor clinice ale acestor afecțiuni depinzând de acțiunea unor factori intercurenți (traumatici, infecțioși, toxici etc.). Simptomatologia neuropsihică existentă poate evolua în mod favorabil, perturbările motoare ameliorându-se în mod tranșant prin aplicarea metodelor de recuperare kinetoterapeutică
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
important, întrucât sunt subordonate unor legi de echilibrare în cuprinsul fondului genetic al populației. GENU FLEXUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba este într-un grad variabil față de coapsă, extensia fiind imposibilă. Poate să se instaleze în: poliartrită cronică evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime, ci face o arcuire mai mică sau mai mare, având convexitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
integrare senzorio-motoare, în măsura în care o parte esențială a informației produse de activitatea motrică în sine este utilizată pentru control; 3) o programare (existentă potențial înainte de declanșarea gestului) și un control în curs de execuție. Procesele care determină producerea gesturilor sunt totuși evolutive. Astfel, în cursul dezvoltării (proces lent, care se derulează de la naștere până la moarte) sau sub efectul unei învățări, se observă modificări profunde în cooperarea dintre procesele cognitive și organizarea reflexă, ca și în rolul jucat de informațiile senzoriale. GIBOZITATE (< fr.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
morfologiei, biomecanicii și funcției mâinii; aplicarea cât mai precoce a tratamentului (în primele stadii de evoluție, când se mai poate conta pe integritatea aparatului capsulo-ligamentar); repaus articular absolut în timpul puseelor de evolutivitate; adaptarea permanentă a tehnicii de lucru la momentul evolutiv al bolii; mobilizarea pasivă a articulațiilor în limite funcționale, fără a tenta atingerea amplitudinilor maxime; evitarea disconfortului și a durerii atât în timpul lucrului, cât și după terminarea lui; evitarea exersării prehensiunii de forță sau orientarea reeducării funcționale a mâinii spre
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acceptate pentru efectele lor benefice; postura corectivă are uneori și rol antalgic, caz în care pacientul trebuie să înțeleagă și să coopereze pentru aplicarea seriată a acestui procedeu terapeutic; durata menținerii postúrilor este variabilă, fiind în funcție de natura, gravitatea și stadiul evolutiv al afecțiunii. Postúrile corective (liberă, liberă-ajutată sau fixată) se adresează numai părților moi, al căror țesut conjunctiv poate fi influențat. În recuperarea mobilității articulare, sunt utilizate postúrile seriate care fixează orice câștig de amplitudine și permit reluarea recuperării de la unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și redoare articulară. Deși nu există vindecare, tratamentul poate controla de cele mai multe ori simptomele și poate preveni agravarea bolii. Majoritatea persoanelor sunt capabile să întrețină aproape toate activitățile zilnice și să-și continue activitatea profesională. Fiind o boală cu caracter evolutiv și cu un înalt grad de invaliditate, momentul începerii kinetoterapiei trebuie să fie cât mai precoce (Sbenghe, 1987). Principiul de bază este să se încerce prevenirea sau limitarea anchilozelor și devierilor de coloană. Obiectivele programului kinetic în spondilită sunt: menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe toate palierele "arhitecturale" ale limbii române. 1.3. Nu în ultimul rând, am ales drept corpus de referință discursul public românesc de după 2000 (presă, televiziune, mediu online ș.a.) deoarece ni se pare că acesta reflectă cel mai fidel stadiul evolutiv al "limbii române actuale". Ca urmare a tendințelor comerciale care au ajuns să o acapareze treptat, presa românească din perioada postcomunistă pare că a renunțat la ambiția de a mai funcționa ca "normă" lingvistică pentru vorbitorul "obișnuit", sfârșind prin a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de grandomanie. În paranoia, dezvoltarea sexuală a copilului trece printr-o "fixație", undeva între autoerotism și narcisism. Eseul se încheie cu observația că "nevrozele se nasc din conflictul eului cu impulsul sexual și că variatele lor forme păstrează semnele istoriei evolutive a libidoului și eului" (1959: 316). Psihiatrul austriac presupunea că "proiecția" reprezintă principalul mecanism al paranoiei: individul se apără împotriva impulsurilor insuportabile și inacceptabile proiectându-le în afară; în ,,cazul Schreber", se identificau impulsurile homosexuale ca fiind esențiale pentru acest
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
între dereglarea psihotică și experiența de viață a pacientei, studiul se concentrează asupra psihogenezei paranoiei, pe care, urmând mai ales teoriile școlii psihiatrice germane - Kraepelin, Bleuler și Kretschmer -, o înțelege ca fiind o modalitate de reacție, iar nu o anomalie evolutivă ori un proces organic. Conceptul de psihogeneză se leagă, de asemenea, de noțiunea de proces psihic elaborată de Karl Jaspers, de la care Lacan preia și abordarea monografică, ca modalitate de acces la procesele mintale. Psihiatrul francez interpretează psihozele ca dereglare
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
descoperite cu câțiva ani mai devreme: Paranoia: delir de asociere interpretativă ce comportă o structură sistematică. Activitatea paranoico-critică, o metodă spontană de cunoaștere irațională fondată pe asocierea interpretativ-critică a fenomenelor delirante. Prezența elementelor active și sistematice proprii paranoiei garantează caracterul evolutiv și productiv, propriu activității paranoico-critice. Prezența elementelor active și sistematice nu presupune ideea de gândire dirijată voluntar și nici vreun compromis intelectual oarecare, căci, după cum se știe, în paranoia structura activă și sistematică este consubstanțială fenomenului delirant, orice fenomen delirant
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
fizionomii dintre acelea prefirate în curățenia miilor de ani de non-istorie, acum, pînă n-am intrat pe magistrala de repopulare Sud-Nord, sîcîitoare instanță, Săcueni-Roman, dă legi pentru amestecuri la oameni, nu și la cai! acolo, rasistule, dimpotrivă, căutată este linia evolutivă prin selecție! și cu cît sînteți mai de preț voi decît aceste păsări! Galbeni, să-mi vin în ori din atanorul mult încălzit, cum a putut să spună că se obișnuiește și cu ideea morții? parcă aș fi spus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
veți recăpăta sănătatea zdruncinată. Tot răul spre bine. Mai bine un 86 În aprilie 1971, după investigații medicale serioase la Iași (Socola) și Spitalul Filantropia din București, s-a constatat că după hepatita din 1964, am rămas cu o formă evolutivă agresivă, deci proces neterminat. Timolul ajunsese la 19!!! Stors de traduceri științifice, mi s-a recomandat În scris de către medici să-mi schimb locul de muncă. Spre norocul meu, se plănuia Înființarea viitoarei „Galerii a oamenilor de seamă”. Comitetul județean
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
funcționar la Asociația surdo-muților din Suceava, bun mânuitor al aparatelor de fotografiat și filmat. Ulterior a preluat conducerea laboratorului foto la Muzeul Județean Suceava. 496 La Spitalul „Filantropia”. 497 După serioase investigații medicale, am ieșit cu diagnosticul de hepatită cronică evolutivă agresivă. Doctorul curant m-a trecut În evidențe și mi-a spus să 903 te rog să mi comunici prietenește și te voi satisface după putere. Fiica mea Tansi va pleca În curând la București la unchiul ei, R. Schweitzer-Cumpăna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sensul optimizării activității și, implicit, al pregătirii elevilor. Proiectul de tehnologie didactică poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricație : V. Lecția.Tipuri de lecție Lecția este principala metodă de organizare și desfășurare a activității didactice ce a cunoscut un proces evolutiv și este în continuă adaptare la exigențele contextului pedagogic. Programele școlare foarte încărcate impun desfășurarea activității sub formă de lecții. Acest lucru imprimă instruirii un ritm mai alert astfel încât profesorii și elevii „să țină pasul” cu programa școlară. Lecția conferă
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]