11,414 matches
-
a imitației superficiale, aceeași voință de înrădăcinare a prozei într-un sol popular original o întîlnim și în articolul despre volumul de schițe al debutantului Ion Călugăru, Caii lui Cibicioc, unde pitorescul artei naive și noutatea sursei de inspirație (tîrgurile evreiești moldave) sînt puse - ca și în cazul comentariului semnat de B. Fundoianu - alături de modelul „neîndatorat nici unui pastiș” al lui Ion Creangă. Un comentariu ironic despre romanul popular Americana îndrăgostită al lui Vasile Pop, emigrant în Statele Unite, și despre mentalitatea pragmatic-burgheză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
volumul de debut, Caii lui Cibicioc, al lui Ion Călugăru (nr. 27), Vinea remarcă adaptarea personală a amintirilor din copilăria autorului de la „duioșia și humorul sănătos al lui Creangă” la „fiorul suferind și subtil” evocînd „viața pestriță și misticismul tîrgurilor evreiești din nordul Moldovei”. Ideea refuzului imitației (deopotrivă a formelor străine și a valorilor autohtone), prin urmare a originalității autentice, este o dată în plus reafirmată: „Singular debut, într-o literatură osîndită la pastișul formelor străine și în care, în cazul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dintre ei se ilustrează cu mai mult talent în alte genuri artistice: după fuziunea cu Punct, directorul acesteia din urmă - „prințul roșu” Scarlat Callimachi - își continuă publicarea în serial a piesei Zail Sturm: dramă cu tentă social-expresionistă despre o familie evreiască evoluînd în decor revoluționar rus. Soția sa - tragediana Dida Solomon, fostă soție a lui Ion Vinea - va fi găzduită la Contimporanul și în calitate de artistă plastică, iar pianista Corina Sfetea acompaniază manifestările literar-artistice ale grupării. După ce „etapa constructivistă”, strict artistică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Costin. Pe numele real Jacob Goldschlager, n. 13. IV. 1895, București - m. 22. XII. 1971, Paris, coleg de liceu cu Ion Vinea și descendent - ca și Marcel Iancu, viitorul său cumnat din 1928 - al unei familii înstărite din burghezia evreiască, Jacques G. Costin a făcut parte din gruparea de la Simbolul și numai încetarea apariției revistei, după cel de-al patrulea număr, l-a împiedicat să i se alăture sub semnătură. Debutează - adus de Ion Vinea - în pagina culturală a cotidianului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se trimit cărțile din țară și că nu poate fi un „ambasador al artei românești” (apud. Leon Volovici, „Fundoianu/Fondane, metamorfozele identității“, în Strigăt către eternitate, investigație documentară, alcătuire și îngrijire editorială: Geo Șerban, Caiet cultural (2) editat de Realitatea evreiască a Federației Comunităților Evreiești din România, Editura Hasefer, București, 1999, p. 86). Oricum, eseistul și poetul Fondane - un fanatic al poeziei - a reușit să confere în Franța și aiurea, prin tragismul gîndirii și al biografiei sale, o triplă legitimitate - existențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
țară și că nu poate fi un „ambasador al artei românești” (apud. Leon Volovici, „Fundoianu/Fondane, metamorfozele identității“, în Strigăt către eternitate, investigație documentară, alcătuire și îngrijire editorială: Geo Șerban, Caiet cultural (2) editat de Realitatea evreiască a Federației Comunităților Evreiești din România, Editura Hasefer, București, 1999, p. 86). Oricum, eseistul și poetul Fondane - un fanatic al poeziei - a reușit să confere în Franța și aiurea, prin tragismul gîndirii și al biografiei sale, o triplă legitimitate - existențială, critică și metafizică - revoltei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și din cel al dramaturgiei universale (Gogol, Molière, Leonid Andreev, Ibsen, Gorki, Arțîbașev ș.a.). Interesul extraordinar pe care l-au stîrnit a depășit cu mult granițele lumii idiș, în mai multe orașe ale țării înființîndu-se asociații de „Prieteni ai teatrului evreiesc”, menite să sprijine material și organizatoric trupa. Într-un moment de recrudescență a manifestărilor antisemite, mai ales în rîndul studenților, spectacolele au contribuit - dimpotrivă - la crearea unui climat de solidaritate româno-evreiască în jurul emoțiilor artistice autentice (v. articolul „Trupa din Vilna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ritm unitar de pictură murală. Ca în vis, figurile desprinse de pe zid s’au mișcat, ochiul nu pipăia volum...”. Expresionismul iudaic central-european care infuzează, în parte, creațiile lui Călugăru sau Fundoianu nu poate fi separat de mistica hasidică proprie tîrgurilor evreiești din Galiția: „Nu este o întîmplare că teatrul idiș, care s-a inspirat din viața ei și l-a interesat atît pe Kafka, s-a distins prin astfel de înclinații spontane, umplînd scena cu chipuri schimonosite de suferințe și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Altminteri, membrii „stîngii moderniste” autohtone - Cocea, Galaction, Arghezi, Vinea - și-au manifestat constant solidaritatea cu minoritatea iudaică de pe teritoriul României. Un moment semnificativ în istoria românească a trupei l-a contituit „procesul literar de la Teatrul Barașeum”, intentat - potrivit revistei democratice evreiești Adam (dir.: I. Ludo) - de intelectualitatea bucureșteană poetului Iacob Sternberg, care „a montat într-o formă cu totul neobișnuită misterul lui I.L. Peretz Noaptea în tîrgul vechi” (Adam, nr. 10, 1 februarie 1930, reprodus în vol. Totuși, n-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intelectualitatea bucureșteană poetului Iacob Sternberg, care „a montat într-o formă cu totul neobișnuită misterul lui I.L. Peretz Noaptea în tîrgul vechi” (Adam, nr. 10, 1 februarie 1930, reprodus în vol. Totuși, n-au fost singuri. Solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900-1940, ediție îngrijită de Maria Marian, Editura Universal Dalsi, București, 2005, pp. 131-132). „Acuzatorii” - Camil Petrescu și Barbu Lăzăreanu - au incriminat modernismul strident al acestui tip de teatru („orori osifere, monosilabisme care creează impresia de lugubru și hipertranscendental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
M.H. Maxy s-au ridicat în apărarea „considerabilului efort de sinteză și viziune” al lui Sternberg, influențînd decisiv decizia favorabilă a juriului... E de reținut, de asemenea, observația finală a autorului anonim: „Spre sfîrșitul celui de-al treilea deceniu (...) teatrul evreiesc din America traversează o mare criză. Artiști de reputație mondială se văd nevoiți să-și caute spectatori în Europa. Foarte mulți sînt atrași de România, țara unde apăruse teatrul evreiesc”. În căutarea „textului nou” Atît Ion Călugăru cît și I.M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autorului anonim: „Spre sfîrșitul celui de-al treilea deceniu (...) teatrul evreiesc din America traversează o mare criză. Artiști de reputație mondială se văd nevoiți să-și caute spectatori în Europa. Foarte mulți sînt atrași de România, țara unde apăruse teatrul evreiesc”. În căutarea „textului nou” Atît Ion Călugăru cît și I.M. Daniel sau B. Florian pledează în Integral pentru „textul nou” în teatru, pe care nici o regie modernă (Reinhardt, Copeau, Tairoff, Mayerhold) nu îl poate suplini. Sînt invocate totuși - ca excepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Iancu, Brâncuși, emisă de Ion Vinea, oferă o replică pro domo acuzelor de imitație aduse modernilor autohtoni). Totodată, impunerea externă a „transfugului” Tristan Tzara, de fapt, povestea sa de succes, va stimula - mai ales în rîndul artiștilor români de etnie evreiască - o formă specifică de „complex periferic”, înțeleasă (și) ca ieșire spectaculară din „ghetou”: „îi fascina succesul lui Tristan Tzara. Visau să cîștige, ca el, o rapidă reputație mondială, iar traiectoria chemată să-i propulseze din tîrgușoarele moldovenești unde văzuseră lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
B., Iudaism și elenism, ediție îngrijită, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zăstroiu, Editura Hasefer, București, 1999 Fundoianu, B., Strigăt întru eternitate, investigație documentară, alcătuire și îngrijire editorială de Geo Șerban, Caiet Cultural 2, editat de Federația Comunităților Evreiești din România, București, 1999 Fondane, Benjamin, Scriitorul în fața Revoluției (articole politice din perioada 1927-1935), ediție îngrijită și prefațată de Mircea Martin, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004 Vinea, Ion, Publicistică literară, ediție și prefață de Constantina Brezu-Stoian, Editura Minerva, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Fragmente moderne, Editura Cultura Națională, București, 1925 Vianu, Tudor, Figuri și forme literare, Editura Casa Școalelor, București, 1946, „Locuri comune, sinonime și echivocuri”, în Opere, vol. 4 (Studii de stilistică), Editura Minerva, București, 1975 Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” în România anilor ’30, Editura Humanitas, București, 1995 (publicată anterior în limba engleză: Nationalist Ideology & Antisemitism. The Case of Romania Intelectuals in the 1930s. Published for the Vidal Sasoon International Center for the Study of Antisemitism (SICSA), The Hebrew University
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la spectacolul istoriei. Și presupun că pentru Lytton Strachey și Virginia Woolf era musai să primească informațiile calde direct de la sursă. Ei reprezentau interesele Înalte ale societății britanice. Aveau datoria de a cunoaște - datoria artistului. - Și ce‑i cu partea evreiască a chestiunii? m‑a Întrebat Ravelstein. - Lui Keynes nu i‑a prea plăcut. Adu‑ți aminte că singura prietenie pe care a legat‑o la Conferința de Pace a fost cu membrul evreu al delegației germane. - Da, e drept că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Parisul. În ceea ce mă privește, m‑am simțit adeseori sfidat și desconsiderat de francezi, eu nu vedeam În Vichy doar un produs al ocupației naziste. Aveam ideile mele despre colaboraționism și fascism. - Nu știu dacă‑i vorba de susceptibilitatea ta evreiască sau de nefireasca ta nevoie de a fi Întâmpinat cu căldură, Îmi spunea Ravelstein. Sau poate socotești că francezii sunt ingrați. Pentru mine nu‑i greu să dovedesc că Parisul e un loc mai bun decât Detroit sau New York sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că Între el și băiat nu exista nici o legătură intimă. - Suntem ca tată și fiu, pretindea el. În materie de sex, simțeam că Ravelstein vedea În mine un Înapoiat, un anacronism. Eram prietenul lui intim. Dar eram fiul unei familii evreiești europene tradiționaliste, care denumea invertirea cu un termen vechi de două milenii sau mai mult. Termenul ancestral evreiesc a fost, la Început, tum‑tum, cuvânt care data, probabil, din captivitatea babiloneană. Uneori cuvântul folosit era andreygenes, evident de origine alexandrină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
materie de sex, simțeam că Ravelstein vedea În mine un Înapoiat, un anacronism. Eram prietenul lui intim. Dar eram fiul unei familii evreiești europene tradiționaliste, care denumea invertirea cu un termen vechi de două milenii sau mai mult. Termenul ancestral evreiesc a fost, la Început, tum‑tum, cuvânt care data, probabil, din captivitatea babiloneană. Uneori cuvântul folosit era andreygenes, evident de origine alexandrină - helenistică - cele două sexe contopite Într‑o obscuritate erotică și perversă. Aceste amestecuri de arhaism și modernitate Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gândească În timp ce vorbea, se lăsa pe spate pentru ca fluxul ideilor să‑l scalde - perora, examina, dezbătea, semnala greșeli, celebra principii de bază, amesteca limba lui greacă cu o traducere fluentă, bâlbâindu‑se sălbatic, râzând În timp ce‑și presăra expunerile cu glume evreiești. La țară, niciodată nu străbătea, de unul singur, un câmp. Se uita la păduri și la câmpii, dar n‑avea nici o treabă cu ele. Și totuși, Într‑un fel, Rousseau, cel atât de Îndrăgostit de câmpii și de păduri, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ca să‑l asculți sau ca să Înveți de la Radu. Doamna Grielescu chiar aranjase mobila din salon În acest scop. - În felul ăsta Grielescu deviază conversația de la dosarul lui de fascist, comenta Ravelstein. Dar dosarul conține ce a scris el despre sifilisul evreiesc care infestează Înalta civilizație din Balcani. S‑a dovedit că Ravelstein a avut dreptate. Grielescu se asociase cu naziștii, nu cu forma mai blândă a fascismului italian. E greu de spus cât de implicată În politică fusese doamna Grielescu. Bănuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Cine să‑l contrazică dacă pretinde că În zilele lui de glorie a făcut parte din gherilă și a luptat Împotriva germanilor? - De asta are o mutră atât de tristă și de distantă. Așa că ce ne‑a mai rămas? Chestiunea evreiască, a stăruit Ravelstein. - În vremurile acelea era de dorit să nu fii evreu; era chiar un mare atu. Dar nu se știe niciodată. Ce‑i interesant Însă la Kurbanski e că‑i francez. - Da. Intrăm În localul lui și ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
În orice caz, Morris, un evreu german, fusese salvat de băiatul din Missouri. Și trebuia să mă abțin să‑i cer detalii despre inima aceea originar creștină, cu energiile și ritmurile ei - cum se adaptase la nevoile și la particularitățile evreiești, la durerile și la ideile lui? Nu puteam discuta acest lucru nici cu Ravelstein, În stadiul de față. Nu se afla În condiția de a‑și orienta gândurile În asemenea direcție. Maximum ce cutezam să fac era să‑l interoghez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
anii care mi se Îngăduiseră mie. A recunoaște faptele reale este lucrul cel mai mărunt pe care‑l putem face. Ravelstein a socotit că tratez ușuratic păcatul sinuciderii când i‑am replicat că le dăduse soților Battle un răspuns foarte evreiesc. Pe urmă, Însă, s‑a Îmblânzit și mi‑a spus: - Oricum, am meritul că am salvat două vieți. ÎN ORICE CAZ, CU AJUTORUL LUI ROSAMUND, am reușit să‑mi respect promisiunea făcută lui Ravelstein. El a murit acum șase ani, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mă detesta. Faptul că avea un ginere evreu i‑a otrăvit bătrânețile. - Ei, acum ai pus degetul pe rană, a replicat Rosamund. Iei În considerație tot felul de probleme și o uiți pe cea mai importantă. Ai pornit de la chestiunea evreiască. - Desigur, În jurul ei se Învârtește conversația - ce Înseamnă pentru evrei faptul că milioane și milioane de oameni le doresc moartea. Restul umanității i‑a izgonit. Hitler a rămas de pomină cu declarația că, atunci când va ajunge la putere, va instala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]