2,253 matches
-
antice poartă inscripția «după Marcu». Ea este astfel o scriere pseudonimă. Această evanghelie nu susține că ar fi fost scrisă de martori direcți la evenimentele relatate. Faptul că evanghelia după Marcu este cea mai veche evanghelie întrunește consensul exegezei contemporane. Exegeții germani Gerd Theißen (evanghelic) și Ingo Broer (catolic) consideră că evanghelia după Marcu a fost redactată după anul 70, adică după distrugerea Templului din Ierusalim de către romani, fapt receptat în capitolul 13 al evangheliei. Exegeții Eduard Lohse (evanghelic) și Peter
Evanghelia după Marcu () [Corola-website/Science/302717_a_304046]
-
evanghelie întrunește consensul exegezei contemporane. Exegeții germani Gerd Theißen (evanghelic) și Ingo Broer (catolic) consideră că evanghelia după Marcu a fost redactată după anul 70, adică după distrugerea Templului din Ierusalim de către romani, fapt receptat în capitolul 13 al evangheliei. Exegeții Eduard Lohse (evanghelic) și Peter Dschulnigg (catolic) datează textul evangheliei în timpul marii revolte a evreilor, adică la scurt timp înaintea anului 70. Profesorul Martin Hengel (evanghelic) a datat textul în anul 69. a fost scrisă în opinia exegetului american Brown
Evanghelia după Marcu () [Corola-website/Science/302717_a_304046]
-
al evangheliei. Exegeții Eduard Lohse (evanghelic) și Peter Dschulnigg (catolic) datează textul evangheliei în timpul marii revolte a evreilor, adică la scurt timp înaintea anului 70. Profesorul Martin Hengel (evanghelic) a datat textul în anul 69. a fost scrisă în opinia exegetului american Brown între anii 68 și 73, iar în opinia lui Harris a fost scrisă între anii 65 și 70. Comparând datele probabile ale scrierii ei cu datele probabile ale scrierii celorlalte evanghelii canonice, rezultă că Evanghelia după Marcu a
Evanghelia după Marcu () [Corola-website/Science/302717_a_304046]
-
val gheorghiu Precizările pictorului Acordîndu-i exegetului exercițiul savant al sintezei, pictorului îi rămîne doar inocenta analiză a etapelor arse. Care, de fapt, îi și definesc perimetrul asumat. Așadar, voi prefigura aici capitolele monografiei, încercînd să fac înțelese titlurile care le-au și numit, trasînd astfel liniile
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
unui magistrat nevrednic, chiar folosind arme sau destituindu-l, dacă este necesar. Pe scurt, fără a fi un mare dogmatician, asemenea maestrului său, nici un geniu creator pe tărâm ecleziastic, Beza dispunea de calități care l-au făcut faimos ca umanist, exeget, orator și lider în chestiuni politice și religioase, calificându-l pentru a fi călăuza calviniștilor din întreaga Europă. În diversele dispute în care a fost implicat, Beza arăta deseori un exces de iritare și intoleranță, din cauza cărora au suferit mai
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
era oferirea „țapului ispășitor” (Levitic 16,8-10), asupra căruia erau rostite păcatele poporului și care era apoi trimis în pustiu: la Azazel. Acest nume provine de la un cuvânt necunoscut, care nu se găsește nicăieri în altă parte afară de Biblia ebraică. Exegeții presupun că ar deriva de la cuvintele "aze" (capră) și "azel" (plecare, îndepărtare). multe au fost încercările de a găsi semnificația lui. Unuii presupun că ar fi vorba de un loc specific unde acest animal era sacrificat. Alții îl consideră ca
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
Într-adevăr, un spirit necurat cu acest nume este amintit în cartea apocrifă „Apocalipsa lui Enoh” (Hanoh). Conform acestei interpretări păcatele ar fi trimise înapoi la spiritele rele de la care vin și care le posedau de la bun început. Unii din exegeții ortodocși moderni au susținut că locul unde era purtat acest țap era un „loc sălbatic” oarecare în afara cetății și că nu exista nici un loc anume numit Azazel. Cu alte cuvinte, „țapul ispășitor” sau „capra plecării” erau pur și simplu lăsați
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
o lume devastată de ură și de război. Angelo Giuseppe Roncalli a fost Patriarh de Venezia (nauta). Termenul “pastor” se referă la neobosita sa activitate de călăuză, și nu doar spirituală, a tuturor nu numai a Bisericii sau a catolicilor. Exegeții mai exigenți nu acceptă nicidecum o explicație atât de simplistă. Tocmai pentru că au renunțat la faptul de a folosi aceleași mijloace și metode de interpretare ca pentru primele 77 de mottouri (anterioare publicării profețiilor și deci suspecte de determinările istorice
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
citind un articol de ziar, lipit de peretele celulei sale. "„Ciclul absurdului”" este termenul folosit de pentru a face referire la o parte din opera sa: "Străinul" (roman), "Caligula" (piesă de teatru), "Mitul lui Sisif" (eseu), "Neînțelegerea" (piesă de teatru). Exegeții operei camusiene au stabilit că autorul francez poate fi considerat un filozof al absurdului și al revoltei, iar acest fapt se datorează celor două mituri conturate în eseuri: al asumării suferinței ("Mitul lui Sisif") și al salvării ("Omul revoltat"). Școala
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
sale Eminescu exprimă o concepție prominoritară, și deci europeană. Schifirneț evidențiază contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
propriu de creație. Abordează pentru prima dată în sociologia românească conceptele de subcultură și contracultură, cu deosebire în calitatea lor de agenți ai socializării.. El discută despre cultura tinerilor ca realitate socială în fiecare societate, inclusiv în societățile socialiste.. Unii exegeți, de pildă, Alexandru Tănase, contestă teza lui Schifirneț despre existența unei culturi a tineretului Constantin Schifirneț are contribuții la studiile despre mass-media. În perioada de dinainte de 1989 a făcut parte din numărul restrâns de cercetători români care au studiat mass-media
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
lucrarea "Studii de lexicologie biblică" introduce o metodă nouă în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante fenomene de transfer semantic și frazeologic din limbile “sacre” în limba română, produse prin procesul de traducere. Comentariile scrise pentru traducerile biblice publicate în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum" se caracterizează prin finețea distincțiilor și bogăția asociațiilor, prin
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
prin finețea distincțiilor și bogăția asociațiilor, prin rigoare și subtilitate, iar demersul interpretativ este unul solid prin erudiție și fluid în expunere. Admirator declarat al Evului Mediu latin și al filosofiei scolastice, Eugen Munteanu face parte din generația de tineri exegeți care după 1990 au contribuit la trezirea interesului pentru această zonă culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin ("De dialectica, De Magistro, Confessiones"), Plotin, William Ockham, Thomas de Aquino sau din Emanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, grija pentru detaliul lingvistic
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
A fost membru al Școlii Române din Franța (Fontenay-aux-Roses). Doctor în litere (București). A fost profesor la Seminarul Pedagogic "Titu Maiorescu" și la Academia Comercială din București. Cariera universitară a fost întreruptă la instaurarea regimului comunist. Este cunoscut îndeosebi ca exeget al operei lui Mihai Eminescu: "Comentarii eminesciene" (1967), "Mihai Eminescu. Viața și opera" (1983). Publică mai multe ediții critice, volumele de "Poezii" (1970-1972) ale lui Eminescu fiind considerate ca o ediție de referință a operei poetului. Este autorul unei "Istorii
Dumitru Murărașu () [Corola-website/Science/311224_a_312553]
-
neștiind că prețurile cresc la fel de repede că și salariile, deci oferta de muncă crește și șomajul scade. Astfel, conform teoriei neoclasice,curbă phillips aparentă pe termen scurt este rezultatul unor percepții greșite a salariului real și a prețurilor relative. Aprecierile exegeților occidentali, în fața ecoomistilor de orientare neoclasica se pun câteva mari caegorii de probleme și Anume : Problemele echilibrului economic au căpătat o importanță majoră în proecuparile economiștilor neoclasici . Preocupările lorau fost stimulate de nepotrivirea dintre postulatul realizării automate a echilibrului între
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la biserica greco-catolică din Tăuți, unde, după părerea primului sau exeget, Atanasie Popa, pictura realizată în naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
Antonella Calzolari. În luna iunie 2009, invitat de directoarea Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția (Casă Iorga), Monica Joița, a participat la lansarea antologiei poetice bilingve Gellu Naum "A cincea esență. La quinta essenza" în calitate de traducător și exeget al operei marelui suprarealist român, ocazie cu care i s-a conferit la sediul Primăriei medalia orașului Veneția pentru promovarea relațiilor culturale și de prietenie româno-italiene. Au intervenit prof.univ. Silvana Tamiozzo și criticul Nicola Cecconi. De la Veneția și-a continuat
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
nu vine, țara se va destrăma, va pieri, fecioarele și nurorile mele au fost înrobite, să afle"”. Cercetătorul Osman Fikri Sertkaya, de la Universitatea din Istanbul, a dat această explicație în legătură cu alegerea orașului Baku ca loc al organizării colocviului internațional al exegeților epopeii Kitabi dede Korkut: „"Este un lucru îndreptățit! În primul rând, Korkut este capitala geografică literară a Azerbaidjanului. În al doilea rând, se cuvine ca originea capodoperei să fie cercetată în vatra care i-a dat naștere. Limba, sintaxa poemelor
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
a spus, uneori, chiar că ea ar conține influențe neoplatonice dinspre Proclus (412-485), ultimul conducător al Școlii neoplatonice ateniene, înainte ca aceasta să fie închisă de către împăratul creștin Iustinian și ca ultimii ei reprezentanți să se mute în Persia. Unii exegeți susțin chiar că există pasaje pseudo-areopagitice care redau fidel fragmente întregi din Proclus. Abia în perioada Renașterii această origine a fost contestată pentru ca, ulterior, să se accepte plasarea lor temporală prin secolul V. Numele de „” este folosit astăzi ca o
Pseudo-Dionisie Areopagitul () [Corola-website/Science/310529_a_311858]
-
ordin formal or i ideatic, mapa editată în anul 1942 a inpus un nume de refer ință în grafica autohtonă a timpului. Statutul său se va consolida, odată cu volumele ilustrate la jumătatea anilor’40, justificînd - pe deplin - opiniile favorabile ale exegeților creației sale. Opera sa revenită în atenția publicului și a specialistilor, este incontestabil, un omagiu adus virtuților gravurii. Talentat desenator Fred Micoș explorează teritoriul formelor dezvaluind în stilizări rafinate,ce merg pâna la abstracție, frumusețea detaliului,în cuceritoare structuri cromatice
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a punctului și a sferei a reprezentat încă din vechime divinitatea creatoare a lumii. Punctul care se mișcă în haosul originar, definițiile medievale ale lui Dumnezeu ca «sferă al cărei centru e pretutindeni
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
(în ) (n. 21 martie 1900, Piatra Neamț - d. 15 aprilie 1972, Paris) a fost un teolog iudaic român. Erudit în iudaism și în cultura universală, el s-a făcut cunoscut ca exeget al textelor religioase iudaice și ca istoric, mai ales al medicinei iudaice și al obștii evreiești din România. Monografiile sale asupra câtorva din comunitățile mozaice de pe teritoriul României au devenit clasice. Rabinul Dr. Meyer-Abraham Halevy s-a născut la 21
Meyer Abraham Halevy () [Corola-website/Science/310460_a_311789]
-
socratice denotă în mare parte atașamentul total al autorului lor față de doctrina maestrului, la programul acestuia de a instaura la Atena, în întreaga Grecie, dornnia „înțelepciunii". Discutând apoi problema capitală a veracității, a istoricității imaginii lui Socrate transmisă de Xenofon, exegeți dintre cei mai in-formați atestă în aceste lucrări „o tendință, o chemare de a-și revitaliza moralicește poporul său, urmărită conștient și tenace de către Socrate, care cu ,optimismul său raționalist" a pledat ca nimeni altul pentru întronarea privilegiului regesc al
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
Vremea" (1929-1931),"Gândire"a (1929-1936), "Propășirea" (săptămânal ploieștean, unde a publicat la 1933 ciclul "Scrisori din Brașov. Zece capitole de artă contemporană", despre pictorii sași, maghiari și români din acea localitate), "Ideea europeană, Ultima oră". Aurel Broșteanu a fost un exeget ai unora dintre cei mai importanți pictori români: Marius Bunescu, Sabin Popp, Henry Catargi, Theodor Palady, Elena Popeea, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Ion Andreescu, Iosif Kimm, Marcel Iancu, Ion Theodorescu Sion, Anastase Demian. Cu colecționarul Zambaccian a avut relații de
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
ם (format din inițialele numelor sale și ale tatălui său: „Meir Leibuș, fiul lui Iehiel Mihel”), precum și ca "Maghidul din Kempen" (în idiș „der Kempner Maggid” sau pe scurt „der Kempner”). El a fost unul din cei mai remarcabili comentatori (exegeți) ai Bibliei ebraice, fiind socotit unul dintre așa numiții Poskim Aharonim (Ultimii judecători) din jurisprudența iudaică. A trăit și activat mai ales în Polonia, România, Ucraina și Prusia. A fost șef rabin al Bucureștiului în anii 1859-1864. Malbim s-a
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]