5,246 matches
-
apariției operei sau a obiectului artistic. Deși este mai dificil de observat cum funcționează această metaforă în primele texte ale autorului, totuși, la un prim nivel, putem vedea conceptele de economie politică, formă simbolică, schimb ca având un potențial de explicare care, datorită faptului că tinde spre exhaustivitate, le investește pe acestea cu o putere de seducție impresionantă asupra discursului. În al doilea rând, termenul de seducție marchează un anumit grad de unitate, precum și articulațiile operei autorului francez, mai ales dacă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teză a lui Freud: "Anatomia este destinul", ar fi Seducția, care merge mult dincolo de regulile unui joc, reinventat de fiecare dată și care se poate lipsi de orice referent anatomic"518. Depășind aceste relaționări, seducția devine o categorie esențială în explicarea societății și a discursului, o adevărată strategie puternică, deși este construită pe aparențe. 6.2. Etapele seducției Conceptul de seducție este unul extrem de fructuos, atât prin prisma interpretărilor și analizelor care i-au fost făcute de Baudrillard în special în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
actuală în care el crede că ne aflăm se află în reinventarea seducției tari în toate domeniile vieții noastre. Deși postmodernismul se caracterizează prin lipsa principiilor care să explice toate fenomenele, Baudrillard tinde să realizeze din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sensurilor, pe acumularea și construcția de concepte, în timp ce viziunea postmodernă nu se poate axa pe o idee cumulativă, ci ea dezarticulează teoriile și sensurile clasice. O teorie bazată pe producerea sensului este subordonată evidenței, conceptului și argumentelor, ea are idealul explicării realului în termeni cvasi-exhaustivi. Baudrillard consideră că întreaga noastră cultură pare a fi supusă acestei "monstruozități productive" în care totul trebuie transformat în eficacitate, transparență, expunere. O teorie care s-ar ghida după o logică a seducerii ar trebui să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la Baudrillard este faptul că el concentrează în cadrul aceluiași discurs atât partea teoretică a asumpțiilor sale, cât și aplicarea sa concret-practică; neavând un corpus de abordări dual, discursul său încearcă să transmită conținutul și prin intermediul formei, chiar dacă simultan forma primește explicări în conținut. David Harvey observă extrem de pertinent faptul că Jean Baudrillard, la fel ca Paul Virilio, se remarcă prin proiectul construirii unui paralelism între schimbările din societate și caracteristicile scriiturii lor. Altfel spus, acești autori intenționează să creeze o limbă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
închis pentru a oferi perspective originale și profitabile, cât și categoriilor, mult prea bine fixate și stabile pentru a nu conduce la nivelarea lucrurilor. În acest context, conceptul de seducție, de exemplu, prin caracterul său destabilizant, neagă orice posibilitate de explicare exhaustivă a unei probleme, deschizând alternativa surprinderii evenimentului sau semnului pur, deoarece transformă însăși analiza asupra lor într-un obiect tratat cu ironie. Una dintre "metodele" puse la lucru de către Baudrillard vrea să aducă situațiile discutate dincolo de acel dead point
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitura democratică" și a elipsei, în locul tratatului și a liniei drepte, continue a sensului; * strategia trecerii de la lege la regulă, ce presupune înlocuirea principiului realității cu principiul jocului, al arbitrarietății, sau, în alți termeni, respingerea idealului consistenței, al ordonării și explicării exhaustive care a fost dominant mult timp (și mai este și acum, dar parțial); * strategia radicalizării ipotezelor, a punerii în practică a gândirii și interpretării radicale, care provoacă lumea aruncând-o în joc, proclamând incompatibilitatea generală dintre gând/idee și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
activități generatoare de valoare adăugată situate În străinătate, deci a producției internaționale. Iar, paradigma eclectică a lui John H. Dunning ilustrează progresul teoriilor vizînd ISD și a celor axate pe analiza firmei transnaționale către un curent integrator de gîndire vizînd explicarea producției internaționale. Evoluția abordărilor teoretice În materie s-a produs pe mai multe planuri, cu valorificarea diferitelor motivații ale ISD și producției În străinătate, ceea ce permite observarea structurării treptate a unei gîndiri convergente În acest domeniu. Abandonîndu-se ideea de funcționare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
s-a produs pe mai multe planuri, cu valorificarea diferitelor motivații ale ISD și producției În străinătate, ceea ce permite observarea structurării treptate a unei gîndiri convergente În acest domeniu. Abandonîndu-se ideea de funcționare perfectă a piețelor și de Încercare de explicare a ISD pornind de la teoria investițiilor de portofoliu, s-a trecut la analiza comportamentului firmei transnaționale În condițiile În care imperfecțiunile, eșecurile pieței o stimulează sau o obligă să recurgă la ISD. Conform lui John H. Dunning (1993), Înainte de ’60
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
portofoliu, cu un grad destul de ridicat de formalizare, fiind denumită și teorie a valorificării imperfecțiunilor pieței; un număr de studii de țară, cu caracter empiric, asupra factorilor care influențează localizarea ISD; recunoașterea de către o serie de economiști a faptului că explicarea internaționalizării unor industrii necesită modificarea teoriilor neoclasice ale comerțului; realizarea faptului că proprietatea asupra unor active situate În afara granițelor putea fi considerată nu numai drept un substitut al cartelurilor internaționale, dar putea fi explicată, cel puțin parțial, prin avantajele integrării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt determinate nu numai de diferențele de dobândă din diferite țări. Iar, teoria investițiilor străine directe nu poate fi expusă și argumentată pornind de la presupunerea existenței pieței perfecte, cum a fost făcut În cazul teoriei investițiilor de portofoliu. Demersurile de explicare a ISD și producției internaționale În teoria organizației industriale au fost consolidate de Charles P. Kindleberger (1984) și Richard E. Caves (1971). Kindleberger structurează o tipologie a imperfecțiunilor piețelor bunurilor și factorilor care conduc la avantaje de monopol. El a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
concurente. În asemenea condiții firmele transnaționale caută să-și organizeze fabricarea produsului În străinătate. Astfel, apar fluxurile de investiții străine directe, cu ajutorul cărora firmele transnaționale evită pierderea piețelor și a veniturilor. Teoria propusă de R. Vernon a fost valabilă pentru explicarea fluxurilor de investiții străine directe În anii ’50 și ’60, mai ales, a implementării firmelor transnaționale din SUA În Europa. Dar În anii următori, În cadrul fluxurilor investițiilor străine directe au avut loc schimbări esențiale, care nu pot fi Întotdeauna explicate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ISD. Teoriile propuse În literatura de specialitate sunt argumentate de ipotezele puse la baza lor și nici o teorie nu o neagă pe alta, fiind complementare. Paradigma eclectică propusă de J. Dunning a devenit cea mai potrivită, În cadrul ei fiind posibilă explicarea motivațiilor investitorilor străini În cele mai numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții străine cu ajutorul unei combinații de avantaje, care țin atît de firmele transnaționale, cât și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Cooperarea Economică și Dezvoltare (OECD) consideră fenomenul globalizării ca fiind un proces în care structurile piețelor financiare, ale tehnologiilor și tiparele comunicării devin, pr ogr esiv, „mai internaționale“ în timp. Ca urmare a acestei considerații, chiar d acă mai restrânse, explicarea conceptului de globalizare a fost dusă mai departe de Srinivasan, care de finea globalizarea ca fiind „procesul de desfac ere a barierelor create de stat în calea mobilității capitalului, extinderii co mer țului și reacțiile economice, sociale și politice la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
după eșecul Bretton Woo ds Principalii actori ai procesului de globalizare fi nanciară Globalizarea financiară și eficiența piețelor f ina nciare Beneficiile și riscurile globalizării financiar e Rolul guvernelor în procesul de globalizare fin anc iară Concluzii parțiale definirea și explicarea conținutului pro cesului de globalizare financiară; expunerea abordării anglo-saxone, continental- europene în vederea utilizării termenului de piață financiară sau piață de cap ita l; evidențierea diferitelor teorii privind înțelegerea procesului de globalizare financiară; identificarea și explicarea mobilități capitalului financiar; i analiza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
iară Concluzii parțiale definirea și explicarea conținutului pro cesului de globalizare financiară; expunerea abordării anglo-saxone, continental- europene în vederea utilizării termenului de piață financiară sau piață de cap ita l; evidențierea diferitelor teorii privind înțelegerea procesului de globalizare financiară; identificarea și explicarea mobilități capitalului financiar; i analiza globalizării financiare din pers pectivă istorică; identificarea principalilor actori ai globaliză rii financiare; precizarea principalelor beneficii și riscuri a le procesului de globalizare financiară, precum și a rolului guvernelor în cadrul acestui proces. Obiectivele cercetării din acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
similară, în același an? Teorii sistemice pot explica tendința accelerată spre liberalizare, după 1973, dar el e n u explică și nuanțele acestei tendințe. Această lacună pare să caracterizeze și acele a bor dări care subliniază rolul ideilor hegemonice în explicarea globalizării financiare. Dată fiind persistența reglementărilor financiare în majoritatea țărilor în dezvoltare, teoriile trebuie să explice de ce ideologia pie ței neoliberale a fost mai puțin influentă în aceste țări. O astfel de explicați e n ecesită, la rândul său, analize
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
înlăturării controlului asupra capitalului. Explicațiile hegemonice legate de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Banca Mondială. Deși teoriile despre grupurile de interese au o importanță majoră și vin în completarea celorlalte două abordări, ele nu sunt totuși lipsite de probleme. Prima ar fi că, deși perspectiva prop usă de Frieden și Rogowski ajută la explicarea legăturii puternice dintre niv elul de dezvoltare și deschi derea financiară, acest lucru nu poate justific a l a fel de bine tendința bruscă spre deschidere financiară a unor țări aflate în dezvoltare, de la sfârșitul anilor ̕80 și până în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de Platon, reevaluate de Aristotel. Numai că din antichitate până în modernitate s-a menținut sciziunea dintre "omenescul" aparținător faptelor și Eul cu scopuri și norme eterne. De pe aceste poziții s-a trecut și la dualismul psiho-fizic, care susține că orice explicare a spiritului trimite la domeniile fizicii și chimiei, la natură. Acest dualism a dus la fragmentarea ființei spirituale a omului în tot felul de "factori", negându-i-se subiectivitatea receptivă, expresivă și acțională. Deși știința matematizată a naturii a constituit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-lea, a contribuit la menținerea acestuia ca un curent filosofic influent până aproape de noi. Horkheimer, Adorno, Marcuse pentru secolul al XX-lea, K.O. Apel și J. Habermas, care par a fi ultimii exponenți, cu alte idei mai personale, la explicarea sociologică a evoluției culturii contemporane. Deși mai tânăr cu aproape trei decenii decât Gadamer, Habermas l-a provocat pe acesta într-o polemică ce s-a încheiat cu împrietenirea lor. În dialogurile purtate și în scrieri, cei doi filosofi au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
teorie a competenței comunicative, formată din arta de a înțelege; tehnicile necesare pentru învingerea neînțelegerilor; psihanaliza ca știința distorsionării competenței comunicative a oamenilor. Ideologiei specifice capitalismului târziu îi indică trei trăsături: 1) violența de discurs; 2) disimularea; 3) ocolul prin explicarea cauzelor. Aceste trăsături decurg din deficiențele care produc diverse crize în societatea timpului său și care impun schimbarea prin reforme. Tradiția este determinantă în societățile arhaice cu structură de clasă și îmbracă fie formele imaginilor tradiționale asupra lumii, fie cea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
observațiile câtorva filosofi neoraționaliști, Th. Kuhn și-a formulat propria concepție despre dezvoltarea științei. Modelul său de schimbare a paradigmelor științei a rezultat mai mult din eforturile de unificare decât din cele de confruntare a concepțiilor și metodelor opuse de explicare a științei. El a valorificat atât procedee analitice de cercetare a științelor, cât și altele care presupun largi sinteze, cu multe implicații culturale. Astfel, adesea, Kuhn făcea trimiteri la hermeneutică și la vederile evoluționiste, dialectice asupra cunoașterii, a științei și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de cerințe la care ar trebui să răspundă filosofii. Iar aceste exigențe nu sunt independente nici de condițiile sociale, nici de cele biologice ori "abisale" în care lucrează savanții. Newton-Smith a propus raționalismul temperat în locul celor două "programe tari" de explicare a dezvoltării științei: programul rațional și opusul său, programul nerațional. Recunoaștem în această opțiune preocuparea de a reda nuanța, degradé-ul culorii, calea de mijloc între extremele "rațional" și "nerațional", pe care autorul a numit-o "raționalism temperat", înfruntată logic de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o interpretare clară și fundamentată a telos-ului", atunci când acceptă că în viața omului un rol central îl au antagonismele și conflictele. (26, pp. 175-176) Astfel, relativismul cedează locul unor convingeri opuse. Una din preocupările importante ale lucrării După virtute este explicarea prăbușirii proiectului iluminist de justificare rațională a moralității, care a dus la seriile succesive de eșecuri ale concepțiilor filosofice despre morală din societatea modernă: de la Diderot și Hume la Kant, de aici la Kierkegaard, apoi la filosofii celor două școli
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]