3,283 matches
-
frecvente sunt din aceeași categorie: ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde În foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune În structurarea limbajului se obțin prin folosirea unor conținuturi, metode și mijloace, În forme cât mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează mediul nou și Își caută noi sensuri”. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative: limbajul verbal, limbajul mimico gestual, limbajul dactil, pantomima, expresivitatea facială. Înainte de a avea rolul de Îndrumător al acestor elevi spre Însușirea valorilor sociale În vederea adaptării și integrării lor În societate, ar trebui să răspundem la o serie de Întrebări, printre care: cum trebuie să fim noi ca dascăli și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
parte din categoria limbajelor extralingvistice. Mimica este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD), o nașpetă de formație (www.trilulilu.ro, 2008). Aceste preferințe sunt importante nu atât pentru rezultatele formale (o expresivitate sporită) - pentru că formele care permit acordul au un sens identic cu invariabilul nașpa -, ci pentru faptul că permit intrarea în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în măsura în care răspunde acestei comenzi. Deși a suferit unele schimbări în componență ei, obiectul limba română rămâne obiectul cu ponderea cea mai mare în planul de învătământ datorită importanței lui. Elementele de noutate vizează cultivarea aspectului oral și scris și a expresivității limbajului, prin noua subcomponentă integrativa a limbii române intitulată "Comunicare" ce se va studia în fiecare din cei patru ani ai învățământului primar. Principala sarcină a ciclului primar este aceea de a-i familiariza pe elevi cu cele mai eficiente
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
sărăcia vocabularului și a gramaticii pe care le folosește"<footnote C. Parfene, "Compozițiile în școală, aspecte metodice", E.D.P., București, 1980, p. 53. footnote> Instruirea, prin frecventarea cărților în școală sau în afara ei, deschide nenumărate ferestre spre lume și viața. Precizia, expresivitatea și forță de sugestie a comunicării omului sunt date de calitatea vocabularului utilizat și nivelul cunoștințelor gramaticale. Activitatea de îmbogățire, precizare, activizare și 'înfrumusețare a vocabularului elevilor este una din sarcinile principale pe linia cultivării exprimării, sarcina care se realizează
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a lucra cu categorii și noțiuni abstracte. Lecțiile de gramatică trebuie să evite învățarea mecanică, scolastica și să constituie pentru elevi prileiuri permanente de dezvo lt area judecat îi lor; d) să urmărească cultivarea aspectului oral și scris și a expresivității limbajului. Aceste obiective nu trebuie să rămână simple enunțuri ale scopului fiecărei lecții. ci ele stau la baza aandiri.i căilor celor mai bune pentru aplicarea lor în practice școlară, însușirea limbii române nu se realizează numai în școală sau
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
înscris în școala specială,lucrând individual cu terapeut propriu 6-8ore pe zi. Este evidențiat, nu a pus probleme deosebite , copilul situându-se printre primii din clasă (manifestă aptitudini deosebite la activitățile matematice). Se lucrează în continuare pentru probleme de vocabular, expresivitatea citirii și povestirii cât și pentru dizortografia manifestată în redarea formei grafice a literelor,mici greșeli în scrierea după dictare ,etc. fiind supus unui program de terapie specifică continuat la domiciliu de familie. Având reale calități muzicale ,are în program
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
copilului sunt angajate și valorizate. Activitățile propuse încearcă o îmbinare între aspectul de cunoaștere și cel de formare referindu se la atitudini și orientări ale personalității, la capacități sau aptitudini personale, cum sunt spiritul de observare, imaginația creatoare, reprezentare spațială, expresivitate și creativitate. Firește, lucrarea nu propune rețete nemijlocite, dar oferă criterii și premise, puncte de sprijin pentru soluții concrete. Învățătorul interesat poate găsi sugestii și date noi pentru problemele specifice abilităților practice, pentru efortul propriu de formare a personalității copilului
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
de situația pe care o trăiește. Aspectul propriu-zis terapeutic al poveștilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacitățile de exprimare ale unui adult, folosește modalități simbolice de a-și exprima emoțiile și dorințele: expresivitatea corporală, desenul, jocul, povestea. Povestea, prin caracterul imaginar al său, este un spațiu securizant pentru copil. Aici el poate da viață tuturor fricilor, dorințelor, emoțiilor, fără teama de a i se întâmpla ceva negativ. Personajul principal este cel care se
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cu trei ani înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei Uniri, sacrificat pentru ideea prințului străin, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
o serie de contribuții ale gândirii interogative de tip fenomenologic. Accentul cade, în Ateliers de sémiotique visuelle, pe emiterea - receptarea mesajului și pe intenționalitatea care propune indicatoare de lizibilitate mai puternice decât cele din semiotica tradițională. Este promovată ideea că expresivitatea picturii moderne, în manifestările ei glisante, indecidabile, de graniță, ar putea fi analizate cu mult mai multă suplețe. Se subliniază faptul că, dincolo de inventarul unităților segmentabile, în înlănțuirea care constitue textele plastice, există o textură de semnificanți vizuali care oferă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
începe să comunice acolo unde semantica verbalizării încetează să mai funcționeze. Ea consideră că pictura este punctul de dincolo de bogăția limbajului, este locul în care referențialitatea este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la care imaginea devine expresivitate prezentațională, adică se prezintă, se arată, se expune sau mărturisește, pentru că are o anumită formă semnificantă. Monroe Beardsley, în Aesthetics. Problems in the Philosophy of Criticism, se referă la importanța dispunerii formelor în arta vizuală. El alcătuiește un inventar al
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dispunerea grupajelor cromatice. Ritmul florilor de măr este dat de dispunerea în buchete cromatice roz cu dimensiuni și contururi diferite, mai puțin dense în dreapta și în colțul din stânga sus a imaginii, mai dense în centru și în colțul din stânga jos. Expresivitatea ritmică a frunzelor este redată prin repetarea plajelor semiîntunecate și întunecate din colțul din dreapta jos și din colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
baba, ma”; Înțelegerea vorbirii adultului: dificultăți în înțelegerea vorbirii adultului; Comportamentul copilului: elemente specifice hipoacuzicului; Primele propoziții: la 8 ani și 6 luni; Atitudinea copilului față de vorbire: în comunicare utilizează doar limbajul mimico-gestual; Mobilitatea acestor organe - greoi; Ritmul vorbirii: lent; Expresivitatea vorbirii: vorbirea este pe jumătate inteligibilă, nu se disting cuvintele; Vocea - intensitate, tonalitate, melodicitate: mare, ridicată cu melodicitate ridicată permanentă. Trăsături de personalitate: temperament sangvinic, are un comportament liniștit, pasiv, prezintă timiditate crescută în relațiile cu persoane nou cunoscute. Examen
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
antrenați și părinții: Exercițiile de gimnastică pentru componentele mobile ale aparatului fonoarticulator; Gimnastică generală, exerciții de respirație (suflatul în flacăra unei lumânări plasată la distanțe progresiv crescătoare, etc.); Imitarea mișcărilor adultului - motricitate fină; Comprehensivitate verbală - realizare comenzi simple; Comprehensivitate și expresivitate verbală - părțile corpului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - obiecte din mediul copilului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - imagini; Localizatorul de persoane; Activități tip joc, puzzle; activități de tip matching, cu prompt nonverbal și verbal; Să folosească „da” și „nu” în vorbirea spontană
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pentru componentele mobile ale aparatului fonoarticulator; Gimnastică generală, exerciții de respirație (suflatul în flacăra unei lumânări plasată la distanțe progresiv crescătoare, etc.); Imitarea mișcărilor adultului - motricitate fină; Comprehensivitate verbală - realizare comenzi simple; Comprehensivitate și expresivitate verbală - părțile corpului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - obiecte din mediul copilului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - imagini; Localizatorul de persoane; Activități tip joc, puzzle; activități de tip matching, cu prompt nonverbal și verbal; Să folosească „da” și „nu” în vorbirea spontană; Să identifice în imagini o acțiune
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
exerciții de respirație (suflatul în flacăra unei lumânări plasată la distanțe progresiv crescătoare, etc.); Imitarea mișcărilor adultului - motricitate fină; Comprehensivitate verbală - realizare comenzi simple; Comprehensivitate și expresivitate verbală - părțile corpului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - obiecte din mediul copilului; Comprehensivitate și expresivitate verbală - imagini; Localizatorul de persoane; Activități tip joc, puzzle; activități de tip matching, cu prompt nonverbal și verbal; Să folosească „da” și „nu” în vorbirea spontană; Să identifice în imagini o acțiune și ulterior să o denumească; Să identifice genul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
aspectul concret. La secțiunea „Folosirea segmentelor corpului” subiectul a punctat la: mișcările feței, capului, mișcarea ambelor mâini și a unui picior. Corelând aceste rezultate individuale se poate observa că limbajul receptiv și expresiv este însușit doar pe latura concretă, iar expresivitatea corporală este destul de scăzută, semnalându-se disfuncții motrice. La examenul vorbirii independente obține un scor 4, care relevă foarte clar nivelul limbajului subiectului, în sensul că A.V. nu posedă încă elementele necesare unei exprimări verbale coerente de tip propozițional
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de manifestare). Comunicarea îmbracă patru forme în funcție de forma de transfer: transferul prin intermediul unor suporturi imprimate (hârtie sau informatice) - comunicarea scrisă, transferul prin intermediul discuțiilor directe - comunicarea verbală și paraverbală și transferul prin limbajul corpului - comunicarea nonverbală. Aceste forme de comunicare au expresivitatea proprie prin formă și conținut. Mesajul, la transmiterea ideilor, datelor și informațiilor, se exprimă printr-un complex de cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înțelese de ambele părți participante. Comunicare este eficace dacă la primirea mesajului receptorul nu
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici ; *Ex: Triunghiul isoscel are două laturi egale. În reacția chimică dintre o bază și un acid, rezultă o
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
unele sunt întocmite corect și complet, altele fragmentar, deficitar. Stereotipia exprimării persistă, recurgându-se adesea la un șablon al formulării care se înfățișează ca factor comun pentru fiecare propoziție sau frază. 4. Etapa narativ-expresivă este cea mai evoluată. În scris expresivitatea își găsește un corelat important în prezentarea coerentă a propozițiilor și frazelor. Conținutul este exprimat în forme logice și gramaticale destul de corecte. Greșelile de exprimare orală și cele de scriere se elimină în mod treptat. Cele de scriere se înlătură
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune în structurarea limbajului se obțin prin folosirea unor conținuturi, metode și mijloace, în forme cât mai
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
aceea este impor‑ tantă arta, și este valabil pentru toate operele de artă oricât de variate ar fi ele. În plus, filosofii au menționat alte două trăsături care joacă un rol important în aprecierea unei opere de artă: imitația și expresivitatea. Mulți oameni sunt capabili să se distanțeze de grijile și preocupările cotidiene și să devină dezinteresat interesați și de anumite trăsături ale mediului lor sau de anumite obiecte. Indiferent dacă acest lucru survine natural la toți oamenii sau se învață
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ocupe de lucrări care vor fi terminate în anul 1589 de către Giacomo della Porta 76. În ansam‑ blul său, această construcție masivă și echilibrată reprezintă una dintre capo‑ doperele cele mai expresive ale Renașterii. Din întregul ansamblu se degajă o expresivitate remarcabilă, echilibrul general al volumelor fiind proporționat. Armonia, delicatețea ca și frumusețea detaliilor scot în valoare acest monu‑ ment care reprezintă tipul specific al palatului roman din timpul Renașterii. Remarcabilă este în special fațada principală, care pe drept cuvânt este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]