12,155 matches
-
cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că o anumită solicitare prezentată devine o pretenție și că nu avem nici un cuvânt de spus în legătură cu acceptarea ei, fapt ce conduce la stress; - a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când dacă acțiunea întreprinsă este rezultatul unei opțiuni exprimate, ea poate genera chiar satisfacție; - impune a se face distincție între fapte, pe de o parte și deducții, presupuneri și dorințe, pe de alta. Managerii pot coordona în mod optim munca subordonaților, fără a genera un climat de muncă stresant
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Se manifestă o gamă largă de factori ce pot cauza presiunile nedorite și starea de stress astfel indusă. Health and Safety Executive, de care am mai amintit, a identificat șapte categorii majore de factori de risc: a. cultura b. cererile exprimate c. controlul exercitat d. relațiile ce se stabilesc e. schimbările ce se produc f. rolurile îndeplinite și acordurile date g. training-ul efectuat și factori de ordin personal. Mergând în detaliu, vizând acei factori ce pot avea un impact asupra
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
aceeași situație poate conduce la efecte minore. Richard Lazarus și Susan Folkman au sugerat, în anul 1984<footnote Lazarus, R., Folkman, S. - Stress, Appraisal and Coping. New York: Springer, 1984. footnote>, că stress-ul putea fi perceput ca fiind dezechilibrul dintre cererile exprimate și resaursele existente, sau când presiunile exced posibilitățile (abilitățile) cuiva de a le face față. Pentru dezvoltarea cu adevărat a unui management al stress-ului se impune realizarea unui model tranzacțional de genul celui întocmit de cei doi autori menționați, gândit
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
de încredere; - lărgirea și folosirea tuturor căilor de comunicare posibile, de orice natură ar fi și la orice nivel s-ar manifesta, chiar dacă, în actuala situație, informațiile vehiculate nu sunt dintre cele favorabile. Ca apreciere finală, sintetică, reluând un credo exprimat și în alte proiecte de promovare întâlnite, considerăm că totul depinde de fiecare dintre noi, de fiecare individ în parte, ce trebuie să pună pe primul plan patru cuvinte, expresii ale unei gândiri pozitive și a unui puternic flux volitiv
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
foarte bine termenii pe care Îi folosește (răspunzând astfel unei acuzații anterioare), nu Ține cont de cunoștințele generale, de competențele interlocutorului său și ale telespectatorului (receptorul indirect) și explică astfel conceptul de gradient: Gradient, dle H, mai Înseamnă ... variația funcției exprimată prin derivata ei sau ... prin tangenta la graficul funcției În punctul respectiv... Reacția lui H este de a-l anunța, politicos, că pe direcția propusă de P sunt probleme de comunicare, nu mai există un loc comun pe baza căruia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicit Noi nu am mințit până ... Mergând mai departe cu răspunsul la Întrebarea de mai sus (Care este rostul presupoziției?), se naște o altă Întrebare, din cazul concret analizat: De ce, totuși, Își asumă ministrul, sub umbrela largă a lui noi - exprimată lingvistic implicit, prin desinența specifică persoanei Întâi plural, minți-m, faptele foarte grave rezultate din presupoziții? El putea să construiască un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
calcule de imagine. Este adevărat, printre coordonatele interne ale președintelui, se putea identifica o anumită trăsătură a personalității sale de a agrea situațiile conflictuale, de a nu evita Înfruntarea cu adversarul/interlocutorul. Dar, În același context, mai exista și ipoteza, exprimată public de către președinte, că el putea intra În contradicție cu oricine (clasă politică, membri ai guvernului, unele instituții ale statului etc.), mai puțin cu poporul, pe al cărui sprijin conta În permanență și pe care susținea că Îl reprezintă. Următoarele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trebuie ancorate Într-un anumit context spațio-temporal; acestea sunt numite expresii contextuale. Contextualitatea include expresiile deictice, implicatura (prin care se obține un adaos de informație care este inferată pe baza unor presupoziții de fundal, neexprimate) și anafora (referirea la informațiile exprimate anterior În discurs). Prin stilul de comunicare formală, se evită ambiguitatea, incluzându-se În enunț informațiile despre context, adică exprimând explicit referenții, presupozițiile și cunoștințele de fundal care, În comunicarea contextuală, rămân neexprimate. Alegerea unuia din cele două tipuri de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dependență a proceselor de interpretare / Înțelegere / cunoaștere de natura și forța prejudecăților. Una dintre primele și cele mai bine conturate poziții În ce privește raportul tradiție interpretare a fost exprimată În evul mediu În contextul interpretării/Înțelegerii textelor sacre. Aici, tradiția / prejudecata exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lor, atât în vorbire cât și în scriere. Exprimarea corectă, orală și scrisă, constituie instrumentul de bază al garanției deplinei activități de învățare la toate disciplinele de învățământ. Studiul limbii îi face pe copil în stare să înțeleagă gândirea altuia exprimată în scris sau oral și la rândul sau să sistematizeze și să formuleze clar propriile gânduri, care să ducă ia crearea posibilităților de dezvoltare multilaterala a copiilor, le deschide perspectiva unei vieți spirituale bogate, limbajul fiind principalul instrument în formarea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Analiza sintactica a părților de vorbire trebuie să aibă în vedere vecinătățile sintactice în care apar cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele asupra altora, în combinațiile lor sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mesajului este mai lung; 3. Mesajul este transmis în formă concretă; 4. Mesajul este transmis în aceeași formă: vede același pantof, aceeași cană => are formă constantă; 5. Mesajele vizuale însoțite de exprimarea verbală sunt mai ușor de diferențiat față de cele exprimate doar verbal 6. Este suficientă motricitate grosieră în receptarea și transmiterea mesajului. Atitudini de bază în comunicarea totală * Însoțim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbală. * Folosim puține cuvinte pentru a face legătura între cuvânt și obiect; * Copilul trebuie
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
persoane non-autiste, rigidă și ciudată. (“Codiță” este numele dat de un copil terapeutului său în urma unei astfel de legături între persoană și modul în care aceasta are părul aranjat) * vocea poate suna plictisitor, fiindcă nu înțeleg ce înseamnă intonația. * conținutul exprimat este afectat de modul autist de gândire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se bâlbâie oarecum, lipesc lucrurile greșit, fără logica. (“Crăciun de brad”, “lup de foame”) Povestea spusa de un autist poate părea haotica. Fără început
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
DE ZAHĂR 1. Analiza sfeclei de zahăr, a sucului sfeclei, indicii de calitate ai sfeclei de zahăr Caracteristicile determinante în aprecierea calității tehnologice a sfeclei de zahăr sunt: Conținutul în zahăr exprimat în procente față de greutatea sfeclei; Puritatea sucului celular exprimată în procente de zahăr din substanța uscată conținută în suc; Compoziția cantitativă și calitativă a nezahărului din suc; Conținutul în marc al sfeclei; Rezistența sfeclei la tăiere; Elasticitatea tăițeilor din sfeclă; Calitatea tehnologică a sfeclei este influențată la prelucrarea ei
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
polarimetrului reprezintă procentul de zaharoză luat pentru analiză în grade zahăr sau grade S. Conținutul de zaharoză raportat la substanța uscată se calculează cu formula : în care, Z - conținutul de zahăr citit la polarimetru, în grade zahăr; U - umiditatea zahărului exprimată în procente; Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări. Diferența dintre rezultatele a două determinări paralele, efectuate de același operator, în cadrul aceluiași laborator, din același eșantion pentru analiză, nu trebuie să depășească 0,1% zaharoză. Buletinul de analiză
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
1. Activitate în grup - Metoda 6-3-5 Colectivul este împărțit în 5 grupe a câte 6 membri. Fiecărui grup i se pune în față o fișă cu desenele: Se cere copiilor ca, privind desenele, să se gândească la câte 3 idei exprimate cât mai original, care le vin în minte privind ilustrațiile. Pentru aceasta, ei vor împărți foaia în 3 coloane. Apoi foaia unuia va circula pe rând pe la ceilalți, aceștia trebuind să adauge, să modifice, să completeze ceea ce a scris colegul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
convertirea” trăsăturilor sale în comportamentul manifest. La naștere, omul este doar „un candidat la umanitate” (H. Piéron) personalitatea sa construindu-se treptat prin modelare socio culturală; socialul asumându-și definitivarea „strategiei genetice”. H. Eysenek a propus un model al personalității exprimat spațial, piramidal; personalitatea „se înalță” pe terenul comportamentelor și al actelor variabile, definite la nivelurile succesive prin diferite gradiente de integrare, generalitate, stabilitate constantă. Astfel, personalitatea apare ca „sumă de modeluri de comportare”, determinate de ereditate și mediu. G. Allport
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
produs sunt: conceptul de nou, util trebuie să fie acceptat de grup; performanța creativă reușește să restructureze întregul nostru univers de semnificații; domeniul de aplicabilitate să fie cât mai vast; produsele pot fi palpabile, concrete sau de natură psihologică (idei exprimate, proiecte ideatice); produsul creativ să prezinte ceva nou pentru o cultură oarecare sau pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare cantitate de lichid. Umflarea are loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
calitatea proiectelor implementate în cadrul programului. Nu vizez nici măsura în care programul și proiectele aferente și-au atins obiectivele. Evaluarea de față este centrată pe valori precum eficiența, echitatea, corectitudinea, cooperarea pentru conservarea bunurilor comune. Pornind de la setul de valori exprimat și asumat, în această lucrare îmi propun să identific mecanismele instituționale și strategiile actorilor implicați care pot conduce la utilizarea ineficientă a resurselor în raport cu rezultatele asumate. Pentru că nu privesc programul și proiectele în funcție de rezultatele obținute, datele folosite în evaluare sunt
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
asigurată prin verificarea periodică a operatorilor, pe tot parcursul scrutinului. Conform articolului 134 din Codul Electoral al Republicii Moldova, privind alegerea primarului: „(1) Candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. 4. Republica Moldova este o societate polarizată între vorbitori de limbă rusă și vorbitori de limbă română. Cu câteva zile înainte de experiment, un exit-poll realizat de firma IRES, a lui Vasile Dâncu, a greșit
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
operatorii de teren vorbeau doar limba română, neputând discuta cu vorbitorii de limbă rusă, votanți în mare parte ai Partidului Comunist din Republica Moldova. În cazul în care nici un candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin”. Așadar, regula de vot pentru alegerile locale generale din
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
niște elemente recurente. De exemplu, “Alina a cumpărat de curând o casă. Această casă are stil.” Regula de noncontradicție: pentru ca o secvență discursivă să fie coerentă, trebuie ca dezvoltarea sa să nu introducă nici o propoziție care să contrazică un conținut exprimat sau presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta, prin inferență. În secvența: “Mătușa este văduvă. Soțul ei colecționează timbre”, “văduvă” presupune că soțul a murit, presupoziție contrazisă de cea a propoziției următoare, “soțul ei colecționează” (soțul trăiește). (cf.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
coerentă și astfel bine formată doar dacă aceasta respectă o serie de reguli, printre ele fiind menționată și regula de necontradicție, care cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]