3,990 matches
-
Stamate și Gheorghe 'Gioga' Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80 de deținuți. Repartizat la camera 18, a stat acolo cu Mihai Iosub, Fag Negrescu și Miron Petrovanu, ultimii doi fiind înlocuiți în luna iunie de Costache Oprișan și Alexandru Munteanu. Pe la sfârșitul lui decembrie 1949, au fost aduși în celulă Ion Grigoraș și Ion Lunguleac (ultimul acceptase acțiunea încă de la Suceava, dar Bordeianu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
celor asupra cărora s-a acționat, pe bază de reflexe condiționate, sunt scopurile ascunse ale metodei, în opinia lui Leahul. O altă victimă care este de părere că Ministerul de Interne a inițiat, sprijinit și încurajat acțiunea de la Pitești este Fag Negrescu, care își argumentează părerea și prin desele vizite ale lui Sepeanu, Zeller ori Nicolschi în închisoare. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din punct de vedere istoric” - semnat Clericul; „Epopeea română - Războiul nostru pentru întregirea neamului” de generalul C. Găvănescul; „Bolșevicii din punct de vedere soacialpolitic” de dr. Leo Goldfarb; „Cronica economică - Criza financiară și economică” de Andrei Popovici; „Cronica literară - Țara fagilor” de Mihail Sadoveanu; „Cronica artistică - reprezentațiile trupei, de Paul Guttmann”; o pagină cu „Știrile Săptămânii”, reclamă comercială. Ziarul cuprindea și un material despre „Importante declarații ale domnului ministru dr. I. Nistor - „Ce-i cu profesorii de la Universitatea din Cernăuți”; Cenzura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în Galiția, dimpreună cu odoarele Mitropoliei (1686), venirea Ardealului sub Austria (1699), ridicarea orașului Cernăuți (1722), venirea unei părți a Moldovei, numită de atunci de către poloni și ruși „Bucovina” (buc=fag) sub împărăția Austria, în urma învoirii între împărăteasa Maria Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal sub Horia, Cloșca și Crișan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Editura Șaraga din Iași. În 1908 la Vălenii de Munte marele bărbat al neamului românesc Nicolae Iorga îi va edita și prefața culegerea „Poezii alese” Moare la București în cea mai neagră mizerie la 29 aprilie 1878 (Din lucrarea „Țara Fagilor”) „Domnul Petrino este poate poetul cel mai talentat din Bucovina și cu toate acestea el e în prezent poate scriitorul cel mai necunoscut în țară. (Gazeta Bucovina, 22 septembrie, 1895) * „Cenzura, plantă necunoscută în pământul românesc și impusă prin o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a ceea ce a fost Glasul Bucovinei, fondat în 1918 la Cernăuți de Sextil Pușcariu și Ion I. Nistor, concluzionând că „românii din Bucovina, aidoma fagilor și stejarilor din Codrii Cosminului, au rădăcini împlântate în adâncul secolelor”, iar recuperarea valorilor culturale este o datorie a generației noastre pentru a le lăsa moștenire urmașilor - urmașilor noștri. Cel de al V-lea număr al său, anul II 1995
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926) a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926) a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La Cernăuți, oraș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La Cernăuți, oraș universitar, unde se va decide în fapt soarta tinerei literaturi bucovinene, cu aceeași atmosferă fabricitantă,” cum spunea Gheorghe Hrimiuc în Iconar nr. 1/1995, reapărut la Rădăuți. * Plaiul fagilor apare la școala normală din Cernăuți între anii 19261929, scos de Arcadie Cernovschi (A. Cerneanu) - originar din comuna Volovăț, județul Rădăuți. * Piperușa Piperușa, publicație umoristică, studențească, litografiată. Inițiatorul ei - Ciprian Porumbescu. Apare la Viena: 18781879. * Pregătirea profesională a ofițerilor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colegii săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei editară Încercări literare în care publică o parte din materialul literar și politic din revista litografiată. O viață scurtă, deci. * Țara Fagilor, almanah cultural literar, al românilor nordbucovineni, Cernăuți - Tg. Mureș, este realizat inițial cu sprijinul Uniunii Vatra Românească - Filiala Târgu Mureș, iar apoi de Biblioteca județeană Mureș și Fundația culturală „Vasile Netcă”, „inițiatorul și ziditorul” fiind Dumitru Covalciuc, din 1992, și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit din „Golgota neamului românesc” ai parcă chemarea să te întorci și să repeți ceea ce spunea într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noapte de la căminele lor, românii din satele bucovinene sunt astăzi istorie. E meritul celor care nu-i uită și știu să vorbească, să scrie, să păstreze și să valorifice trecutul istorie, dăruindu ni-l. Aceasta fac cu succes în Țara Fagilor Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Grigore Bostan, Vasile Dumitrescu, Vasile Izvoran, Mircea Lutic, Elena Marița, Vasile Tărâțeanu, Tudor Zegrea, Vasile Levitchi, Iurie Moiș, Nicolae Șapcă și nu numai ei. Material ca cel intitulat „Neau scos și morții din morminte” - reportaj din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Dumitrescu, Vasile Izvoran, Mircea Lutic, Elena Marița, Vasile Tărâțeanu, Tudor Zegrea, Vasile Levitchi, Iurie Moiș, Nicolae Șapcă și nu numai ei. Material ca cel intitulat „Neau scos și morții din morminte” - reportaj din cimitirul central din Cernăuți, din Țara Fagilor/1994, pagina 161176, nu pot să nu te sensibilizeze și să te invite nu atât la reflecție cât mai ales la acțiune. La cinci ani de la apariție Țara Fagilor, avându-l ca purtător de condei pe Dimitrie Poptămaș, spunea în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
morții din morminte” - reportaj din cimitirul central din Cernăuți, din Țara Fagilor/1994, pagina 161176, nu pot să nu te sensibilizeze și să te invite nu atât la reflecție cât mai ales la acțiune. La cinci ani de la apariție Țara Fagilor, avându-l ca purtător de condei pe Dimitrie Poptămaș, spunea în almanah pe 1996 că „având ca puncte cardinale „localități ca Potma, Vorcuta, Kolâma, Djezcazgan, Iuta... adevărate fabrici ale morții” nordbucovinenii au așteptat ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-l ca purtător de condei pe Dimitrie Poptămaș, spunea în almanah pe 1996 că „având ca puncte cardinale „localități ca Potma, Vorcuta, Kolâma, Djezcazgan, Iuta... adevărate fabrici ale morții” nordbucovinenii au așteptat ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut Țara Fagilor”, memorialul celor care au răzbit terorii comuniste o jumătate de veac.” Deci, am înțeles, Țara Fagilor este pentru Bucovina și pentru întreaga Moldovă străbună memorialul durerilor și speranțelor noastre. Rostind că „Almanahului i sau alăturat alte publicații la fel de valoroase, cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puncte cardinale „localități ca Potma, Vorcuta, Kolâma, Djezcazgan, Iuta... adevărate fabrici ale morții” nordbucovinenii au așteptat ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut Țara Fagilor”, memorialul celor care au răzbit terorii comuniste o jumătate de veac.” Deci, am înțeles, Țara Fagilor este pentru Bucovina și pentru întreaga Moldovă străbună memorialul durerilor și speranțelor noastre. Rostind că „Almanahului i sau alăturat alte publicații la fel de valoroase, cu apariție mai deasă, între care: Glasul Bucovinei, Codrul Cosminului, Plai Românesc și Făgurel” Dimitrie Poptămaș exclamă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel despre” Starea eparhiei Cernăuților și Bucovinei în anul 1995” semnat de Adrian Acostăcheoaiei. Materiale valoroase și în celelalte secțiuni ale lucrării: A treia etnie din Ucraina, Oameni și locuri, Creația literară, istorie și cultură, profiluri ale unor personalități. * Țara Fagilor, revistă de literatură și folclor, apare la Solonet, Todirești, Suceava, lucrarea apare lunar (1931), în total patru numere, ultimul dublu, format 16x24 cm. Redactor Eusebiu Camilar (nr.1) Revista dorea să scoată la lumina zilei, pe lângă producții culte și acele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
versuri: Eusebiu Camilar (Grădina pustie, nr.1/1933). În numărul 5-12/1931-1932 apare articolul: S.Fl. Marian, Amintiri cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la moartea lui. O carte necunoscută de S.Fl. Marian „Poezii poporale” din Bucovina. * Țara Fagilor, revista dlui Const. Milici își continuă - desigur cu sacrificii - apariția. Pentru Bucovina, o nouă revistă literară nu poate fi decât îmbucurătoare. Totuși Țara Fagilor a deziluzionat pe cititorii de literatură bucovineni. Contribuțiile originale ale colaboratorilor acestei reviste nu prezintă nici un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
veac de la moartea lui. O carte necunoscută de S.Fl. Marian „Poezii poporale” din Bucovina. * Țara Fagilor, revista dlui Const. Milici își continuă - desigur cu sacrificii - apariția. Pentru Bucovina, o nouă revistă literară nu poate fi decât îmbucurătoare. Totuși Țara Fagilor a deziluzionat pe cititorii de literatură bucovineni. Contribuțiile originale ale colaboratorilor acestei reviste nu prezintă nici un interes. Credem că Țara Fagilor nu și-ar putea justifica apariția dacă n-ar da atenția cuvenită cântului popular. (Din cercul Junimii literare, Galantar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
își continuă - desigur cu sacrificii - apariția. Pentru Bucovina, o nouă revistă literară nu poate fi decât îmbucurătoare. Totuși Țara Fagilor a deziluzionat pe cititorii de literatură bucovineni. Contribuțiile originale ale colaboratorilor acestei reviste nu prezintă nici un interes. Credem că Țara Fagilor nu și-ar putea justifica apariția dacă n-ar da atenția cuvenită cântului popular. (Din cercul Junimii literare, Galantar literar, în Glasul Bucovinei nr.3817 din 26 iunie 1932). * Țara Șipenițului, organ al societății cultural naționale „Țara Șipenițului” revistă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
secretar de redacție Vasile Schipor), Septentrion, foaia Societății pentru cultură și literatură română, condusă de același D. Vatamaniuc, Candela, revistă de teologie și cultură a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuțului, Renașterea Bucovinei - director Victor Cozariuc și Exod, suplimentul ei literar, Țara Fagilor, realizată de Dumitru Covalciuc în cadrul Societății Culturale „Arboroasa” din Cernăuți, împreună cu Biblioteca municipală din Tg. Mureș, vin să revigoreze după 1990 publicistica noastră patriotică și științifică, politică și culturală. Renasc revistele școlărești: Freamătul literar, Muguri, Miorița etc. Constatăm că, mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în picioare... "Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădure-n munți. Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce în coliba lui singuratecă, unde are o femee tăcută, chinuită, nenorocită pe care el o tiranizează. Bănuește că femeia a trăit cu boerul, stăpânul moșiei și al pădurii de fagi de 1400 fălci? Bănuește, se încredințează și ucide pe boer? Nu știu. Dar boerul a fost găsit ucis. Eu trag în gazdă ca totdeauna la pădurar și mă primește cu bunătate. Femeia trăiește acuma viață mai potolită. Și în amurg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag mult zice cu drag, flueraș de os multe zice duios flueraș de soc mult zice cu foc. Vântul a sufla și ele-or cânta, oile s-or strânge pe mine m-or plânge cu lacrimi de sânge. Ci tu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă, de două mile foarte mari, având două drumuri rele, cu foarte mari făgașuri, muntoase, stâncoase și foarte înguste”, moldovenii au tăiat cu ferăstraiele copacii și i-au prăvălit peste poloni, blocând drumul. Se menționează faptul că „însuși Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]