2,341 matches
-
la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de trei fălci, pe care putem conta. M-am bucurat foarte mult că-ți merge bine în cura doctorului și, dorind să te reîntorci cît de curînd, sărut mînele și sum a matale supus fiu, Nicu"231. În aceeași vreme, poetul își publica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș an, văduva Eliza Moritz, strîmtorată de datorii, a fost nevoită să vîndă lui Hristea Marinovici partea sa din Ipotești, cu toate acareturile și heiurile aflate pe ea, în întindere de 156 fălci (= 223 hectare), cu prețul de 40 de galbeni zimți, pe fiecare falce, deci cu 6.240 galbeni, în total. Vînzătoarea va achita impozitele cuvenite, pînă la 23 aprilie 1886. Vînzătoarea primește acum, ca arvună, 1.200 galbeni, în numerar, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1886 avocatul Gh. Buzescu a făcut contract de arendă cu Grigore Chiriță, care se domiciliase în Ipotești încă de la sinuciderea lui Nicolai Eminovici. În contract sunt trecute "moșiile Ipotești" Eminovici și Ipotești Eliza Moritz, cu întindere totală de 450 de fălci, pe termen de 10 ani (23 aprilie 1887-23 aprilie 1897) și cu prețul de 12.000 lei noi pe an269-270. În noaptea de 6 martie 1887, "la ora unu antemeridiane" Hristea Marinovici a decedat, în Iași, Despărțirea III în casa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bătrână, cu oasele putrede,/ prevestitoare de moarte atroce,/(care) strigă cu țipăt de om:/ "Laudă făpturilor gemând adormite pe dunga/ prăpastiei, departe de lumina lui Aton"", în sfârșit, "turma bătrânilor șerpi din cetate/ (care)se aruncă în gol și cu fălcile strânse/ înghit în cădere ecoul pământului/ în hrubele întunecate ale morții" (Cangea ascuțită a lui Seth). În același interval, apar mutațiile de specie... psihologică, al căror rezultat este o alteritate umanoidă, ce execută mișcări dezarticulate, golite de sens sau grotești
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Țic, București, 1995; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul Ofeliei, București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998; Actori la Curtea prințului Hamlet, București, 1999; Săptămâna de miere, București, 1999; Dudul lui Shakespeare, București, 2000; Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
nr. 73 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Pe Pascalopol, Felix îl întâlni odată în tren, în drum spre Constanța. Era bătrân de tot, uscat la față, dar tot elegant, și aproape nu mai semăna cu cel de altădată. Fălcile îi tremurau când vorbea. Fu Pascalopol acela care recunoscu pe Felix. - Mă mai cunoști? Eu sunt Pascalopol! După câteva vorbe banale, moșierul scoase din buzunar o fotografie care înfățișa o doamnă foarte picantă, gen actriță întreținută, și un bărbat exotic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-l și i-o ducea la gură... Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă... Dar nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... Dar fălcile-ncleștându-și, cu ultima putere Bătându-se cu moartea, uitase de viață! Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii Și uliii de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vai! Ba-bilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ți-a venit judecata!» Negustorii pămîntului o plîng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa.” Ce m-aș dezmierda și eu o leacă, lepră satanistă cu fălcile tale! Dar trebuie să arăt că și aceste ,,vedenii” ale lui Ioan sînt fapte reale ale istoriei noastre, falsificată cu atîta ură de criminalii iudeo-sataniști greci și italici. În anul 370, sub presiunea hunilor, o parte din goții ce locuiau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
demistifică fără menajamente în continuare, așa cum I. L. Caragiale împrăștia fumul nobiliar ieșit din pipa fiului rătăcitor: Deși cu privirea cultă, rafinată, omul era prea rigid în protocolul mersului său ca să fie un aristocrat pur sînge. În lăsarea în jos a fălcilor sale era o afectare rece. Nu puteai să nu te gîndești atunci la unul din acei servitori bătrîni de mare aristocrație, ei înșiși cu arbore genealogic dovedind puritatea vocației lor ancilare, dintre acei servitori care sunt luați de vulg drept
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu: De ce te miri? Moromete: Păi tu n-ai văzut?! Bălosu: Ce să văd, Moromete? (cu fălcile Încleștate) Moromete: N-ai văzut, mă, ce urât e?! Bălosu este perplex! Ce fel de joc este acesta? Ce sens poate avea preocuparea de a observa cum arată un om? El, Bălosu, nu “vede” asemenea lucruri și, În consecință, nici
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pisat, cu chișleag, cu mămăliguță fierbinte amestecată cu fiere de porc, cu fiertură de crăpușnic și pălămidă seacă, cu troscot, holeră, roșcove pisate și fierte. Frecții pe gât cu camfor, cu fiere de porc, cu gaz, cu spirt, măduvă de la falca porcului, cu unt și undelemn cald, cu untură sau cu usturoi pisat. Gargară cu ceai de afine uscate, oțet de coada calului, cu frunze de fragi, de obligeană, salvie, flori de soc, cu spirt și rachiu, untdelemn, cu sare, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de lemn, se Înfierbântă coada În foc și se frige umflătura. Pentru a-i scădea temperatura, bolnavul este Învelit bine În cearceafuri ude, ori i se fac frecții cu gaz, spirt, rachiu sau oțet. FĂLCĂRIȚĂ (falcarniță, falcari) Reprezintă umflarea gâtului, fălcilor și a feței, cu zvâcnirea obrajilor și dureri mari În oasele feței. Oblojeli cu mămăligă caldă, cu rădăcini de boz pisate, cu rădăcini de cucută, cu buruiana daloporniță, cu gălbenele fierte În lapte dulce, cu tărâțe de grâu, cu fălcăriță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
acră. Se ține În gură și se fac clătiri cu ceai concentrat de tarhon și oțet sau din crenguțe de trandafir, cu fierturi din coajă de nuc, la care se adaugă oțet din vin și piatră acră. Când se umflă falca, se pun oblojeli cu sâmburi pisați de măsline sau cu fiertură de iarba porcului, care poate fi folosită și ca atare, zdrobită. Frecții pe locul dureros cu picături de ulei de scorțișoară. Durerile de dinți și măsele sunt Înlăturate cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lingură la o cană de apă clocotită. Infuzia se ține și În gură. Spălături În gură cu infuzie de muștar, o lingură la o cană de apă clocotită sau cu infuzie de coada șoricelului sau de cimbru. Dacă obrazul sau falca este umflată și doare tare, se pune un săculeț umplut cu flori de mușețel, Încălzit sau cu tărâțe de grâu Încălzite sau opărite. NEVRALGIA GLOSO-FARINGIANĂ Se manifestă prin dureri mari la baza limbii, iradiind În urechi. Ceai din frunze mărunțite
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oblojește-te cu zeamă de ștevie fiartă. Dureri de măsele: se fierbe sămânță de măselariță și se aburește (se inhalează) aburii. Pui pe măsele clei de plop sau tutun la măselele găunoase. Când se umflă gura din pricina măselelor, pui la falcă o legătură de sâmburi de măsline pisați. Miros de gură: te speli În gură cu ceai de tarhon sau sacna ? calului. Năjit (durere de urechi): se afumă urechile cu sămânță de cânepă. Negi: se ung cu lapte de ceapă sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
septembrie n.n.) a avut loc o rupere de pământ care a ținut de la orele șase dimineață până la opt, în comuna Tătărani, plasa Crasna, districtul Fălciu. Acest accident s-a petrecut asupra unei întinderi de pământ de mai bine de zece fălci pe care se aflau 65 de case împreună cu livezile lor și alte dependințe. Astfel, o întindere mare de pământ, care mai înainte desfăta privirile călătorului cu livezile pline de tot felul de pomi roditori, este prefăcută astăzi în ruine, unele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diverse probleme ale celor în orașul unde funcționa tip ografia: vânzare de moșii, a caselor, bunuri de închiriat și ama netat, anunțuri că s‐ au deschis magazine cu”boele gata”, ori de fier ărie, „punerea în tăiere a 80 de fălci pădure apărătură de 12 ani, în care este tot soiul de lemne...” Girant responsabil al ziarului: P. Ionescu. Vasluiul, spune I. Antonovici, apare la tipografia Cațafany până la 23 iunie 1886. Faptul că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aveți posibilitatea. Vă vor da mai multe informații, vor genera mai multe ipoteze și vă vor conduce mai rapid la rezolvarea problemelor decât procentele. Figura 11.1. Figurile de învățare ale lui Lindsley Codul liniilor: Produse bune Rebuturi Nivel zero Fălci Decolare Ascendent Scufundare Remorcat Plug Aterizare Produse bune în creștere Rebuturi în scădere Produse bune în creștere Rebuturile se mențin constante Produse bune în creștere Rebuturi în creștere Produsele bune se mențin constante Rebuturile în scădere Produsele bune se mențin
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Dan, cu 350 aspri. Și iar sa-i fie lui Necula vătaf cu fiii săi o moară pe apa Motrului, pentru că a cumpărat-o de la Lupul și de la Crăciun, cu 1650 aspri și 8 livezi cu 1600 aspri și fălci de pădure cu 350 aspri, Însă 6 fălci. Și iar a cumpărat Necula vătaf un laz de la Dan și de la Radul, cu 1300 aspri. Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea Și iar a cumpărat Necula vătaf un laz de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie lui Necula vătaf cu fiii săi o moară pe apa Motrului, pentru că a cumpărat-o de la Lupul și de la Crăciun, cu 1650 aspri și 8 livezi cu 1600 aspri și fălci de pădure cu 350 aspri, Însă 6 fălci. Și iar a cumpărat Necula vătaf un laz de la Dan și de la Radul, cu 1300 aspri. Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea Și iar a cumpărat Necula vătaf un laz de la İon, cu 150 aspri. Și iar a cumpărat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul de dinți variază de la o familie la alta și de la un gen la altul. Se scrie sub formă de fracție, la numărător se scrie numărul de dinți de pe falca superioară, iar la numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un stomac simplu la microchiropterele insectivore cu regim insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut celebru de Eminescu, căci el este ...uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom... Prozatorul, nuvelist și romancier, e de puțină însemnătate. Însă omul era cult, fin și sub numele de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]