2,910 matches
-
decesele aparute pe parcursul a 18 ani de urmărire a subiecților care au încheiat studiul Multiple Risk Intervention Trial (MRFIT). S-au analizat 3859 de decese, împărțite în patru categorii: a) fără diabet, fără boală cardiovasculara nefatală (BCV); b) cu diabet, fara BCV; c) cu BCV, fără diabet și d) cu diabet și BCV. De precizat ca toti pacienții cu diabet sau BCV au avut primul diagnostic pus în cei 6 ani de participare anterioară în studiul MRFIT. Criteriile pentru boala cardiovasculară
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
istoriei, care într-un fel stau dedesubtul ei27. Una din principalele caracteristici ale procesului actual de globalizare este faptul că granițele tradiționale între politică, cultură, tehnologie, finanțe, ecologie dispar și niciuna din aceste dimensiuni nu poate fi abordată si explicată fară celelalte.La fel și fenomenul globalizării luat ca întreg. Trebuie abordat fiecare aspect în parte. Gglobalizarea culturală cea mai veche formă de diseminare la nivel global a informațiilor, a cunoașterii și a paradigmelor de explicitare a lumii, este mai puțin
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
eticii proprietății intelectuale, eticii sistemului economic, eticii sistemului legislativ, eticii afacerilor și a afacerilor internaționale, bioeticii etc. Supraabundența de etici este explicabilă: nu există domeniu sau activitate umană care să poată fi independentă față de etică și față de furcile ei caudine. Fară a minimaliza doctrine și teoreticieni postmoderniști, cel de-al doilea obiectiv, construcția unei etici integratoare, a rămas însă la stadiul de deziderat (deși un bun motiv pentru retorismul multora din întrunirile internaționale și a ctitoririi unor noi instituții). Demersul analitic
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alarmați nu se înșelau pe de-a-ntregul. Ei erau însuflețiți de un soi de spirit premonitoriu, de clarviziune futuristă. Căci sfârșitul lumii, al unei lumi, cea a Belle Époque, era într-adevăr aproape. Iar un cataclism cumplit s-a abătut fară întârziere asupra societății franceze și a Europei: Primul Război Mondial. Vreme de patru ani, Franța trăiește un adevărat coșmar. Legile ordinare sunt suspendate. Totul este dat peste cap. Dragostea, viața, moartea par să nu mai aibă aceeași valoare. Imediat după
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mama și n-o va părăsi la greu. O diplomație lucidă trebuie să vadă schimbarea guvernului din Anglia și vizita premierului englez în Statele Unite prin prisma acestor adevăruri. Ipotezele privind o eventuală schimbare de macaz în relațiile Anglia-Statele Unite trebuie, fară îndoială, studiate cu atenție, după cum aceeași atenție trebuie acordată și argumentelor pe care se întemeiază ele. Dar a crede că chiar va avea loc o răsturnare de perspectivă în relația lor denotă o slabă cunoaștere a istoriei și a psihologiei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de ziua Se strâng În jurul ochilor gheme”... Amintindu-mi de excelență carte a lui C. Noica Sentimentul românesc al ființei și mai ales partea În care filosoful analizează conceptul de ființă (Intru) aplicat la basmul Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de moarte, unde constată (se pare) că este singurul basm ce se termină trist (de pretutindeni), mi-au trecut prin minte cele trei săgeți ale fiului de Împărat (plecat la vânătoare, când În loc să-i apară În cale o dihanie mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
apariția edemului 65 difuz însoțit frecvent de extravazare, invazii hematogene, eventuale microhemoragii pe teritoriile interpuse focarelor demielinizante; formarea focarelor de demielinizare difuză. Aceste modificări histo-morfologice au fost găsite la toate nivelele SNC al animalelor bolnave de EAE. Chiar la animalele fară semne clinice evidente de boală, aceste modificări histopatologice s-au întâlnit în așa zisele „zone mute“ ale SNC ca lobul frontal și temporal. Din analiza preparatelor obținute de la câinii bolnavi de EAE și netratați, rezultă caracterul imunoalergic al procesului de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Printre aceștia și-a recrutat literatura italiană din cei douăzeci de ani de fascism pe cei mai de seamă reprezentanți ai săi: un Elio Vittorini (Garoafa roșie, 1933, Conversație în Sicilia, 1941) un Cesare Pavese (poemele din volumul A trudi fară vlagă, 1936 și Țara ta, 1941), un Alberto Moravia (Indiferenții, 1919), un Ignazio Silone care, după ce a luat drumul exilului mai întîi la Moscova, apoi în Elveția după expulzarea din Partidul Comunist, își va publica cele raai bune cărți ale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vapor american decât la 1 Octombrie cu plecarea din Germania, de la Hamburg. Prețul călătoriei Hamburg - NewYork, clasa I pe vaporul President Harding e de 115 dolari, iar pentru fetiță 80 dolari, În total 310 dolari. Un dolar Înseamnă 100 lei fară primă, iar cu primă 138 lei. Salariul unui profesor universitar american era În acel timp În medie600-700 dolari, al unui asistent 250 dolari lunar. În România salariul unui profesor universitar era de 15.000 lei; ziua de muncă a unui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
goală. Am urmărit atent acest lucru. A copia sau a cere unui coleg lămuriri e dezonorant. Sunt cursuri la care profesorul expune tema fundamentală, restul urmând a fi completat de studenți la bibiotecă, din literatura indicată. Studenții pot consulta biblioteca fară buletin de identitate. Cărțile consultate rămân pe masă in bibliotecă. În alte părți, În Ames (Iowa) cărțile sunt returnate În holul bibliotecii pe o masă și printr-un tub alunecă În subsol. Studenții dispun de timpul necesar pentru a studia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Asta nu se pote! Unde te-o mușcat, omule? Mușcat și rupt strai, în ograde la buer. Este acolo chine reu. Superat și dus la jandarm. Dat judecat buer și pe mine. Buer pentru lasat chine slobod, mine pentru trecut fara voe. Dat judecat. Cum se poate, omule? Cum să dai boieru în judecată. Acolo lucrezi, el îți dă parale. Te poți mata pune cu boeru? Cum să dai pe boier în giudicată. Eu nu știu. Eu superat și dat judecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pitoresc, prin care trec repede îndreptându-mă spre Atapuerca, în câmpie. Aici există un sit arheologic cu vestigii umane din vremuri străvechi, din ultimul milion de an, iar situl este patrimoniu Unesco. Mă opresc la un bar pentru o bere fară alcool iar lângă mine se așează un pelerin german, un bărbat înalt și puternic, cu un zâmbet amabil și generos. își lasă și el jos rucsacul și servește ceva. îmi spune că vrea să ajungă până la Burgos ceea ce mi se
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și forțele înălțării și propășirii patriei, pentru a face din această țară atât de frumoasă și bogată un important factor civilizator și de progres în estul Europei. Credem însă că astăzi nici o țară n-ar putea avea o existență normală fară a întreține relații corecte cu celelalte țări și, cu atât mai mult, relații strânse, prietenești și de bună vecinătate, cu țările din jur. De aceea, Guvernul Regal, încrezător în patriotismul, în marea înțelepciune și în bunele intenții ale Guvernului de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a D-voastră, care are ca scop reluarea cât mai repede posibil a relațiunilor și regularea dificultăților dintre noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de cuvânt, vom relua și relațiunile diplomatice. Cum deci aceste două teze par ireconciliabile, cum de altă parte nu pot consimți la târguiala ce-mi propuneți, nu cred
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară margini de mare, când și-au putut dezveli unul altuia sufletul, cu toate dorurile și cu toate nădejdile lui. Aici, ei au simțit că, deși „dușmani", ei sunt frați și fac parte din același popor. Nenorocirea de acum un an
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
et chavalli; et del mio non ci vorrei mettere, se io potessi. E voglo mi crediate una cosa, che la dico sanza adulatione: anchor che qui mi sia travaglato pocho, nondimeno îl chonchorso è sì grande, che non și può fare non și pratichi assai huomini: în effecto a me ne satisfanno pochi, né ho trovato huomo di miglore iudicio di voi. Șed fățiș trahimur: ché, quando parlo în lungo a cerți, quando leggo le lor lettere, sto da me medesimo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
exercitate cotesto offizio publico; et io vi conforto a seguire così, perché chi lascia e sua commodi per li commodi d'altrui 149, șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
conforto a seguire così, perché chi lascia e sua commodi per li commodi d'altrui 149, șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
altrui 149, șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire "Eccomi". Non posso pertanto, volendovi rendere pari grație, dirvi în questa mia lettera altro
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Et Fruosino în spetie mandò per certe cataste senza dirmi nulla; et al pagamento, mi voleva rattenere 10 lire, che dice haveva havere da me quattro anni sono, che mi vinse a cricca în casa Antonio Guicciardini. Io cominciai a fare el diavolo, volevo accusare el vetturale, che vi era ito per esse, per ladro. Tandem Giovanni Machiavelli vi entrò di mezzo, et ci pose d'accordo. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene et cerți altri cittadini, quando quella tramontana
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Et però desidera la decta comunità di Pistoia che di grația singulare în loro favore și provegha et ordinisi che per l'advenire quando faranno el pagamento di dette tasse al chomune di Firenze che sia loro licito et possino fare tali pagamenti di fiorini d'oro larghi di grossi col sesto mancho de' detti fiorini di suggello". Vezi M. Palmieri (ed.), Ricordi fiscali (1427-1474), di E. Conți, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983, p. 201 notă 3
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se vedea ASF, MAP 7, 426, 9decembrie 1465,o scrisoare cu probleme de la Mariano către Lorenzo: "E' dipoi accaduto che venardì passato ebbi una lectera da ser Filippo, de' dì quatro del mese, per la quale m'avisa che, volendovi fare uno grandissimo piacere, subbito io sia a cavallo et venga a Fucechio, et che di qui per omngni modo io rimuova ser Andrea, perché dice pare inimicho capitale di cotesta vostra magnifica casă. Io, che non ò altro desiderio né
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
parțial în Giuseppe Vedovato, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et per tutto quello capitaneato qualunche cosa gli parrà utile et che a lui piacerà per guardia, difesa et conservatione di decta cità ... et per conservatione et accrescimento dell'onore et stato del magnifico et excelso
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
săptămânale ale societăței "Junimea", care, în intervalul absenței mele, sporise cu un număr considerabil de membri, și anume: Lascar Ciurea, Emil Cazimir, I. Melik, V. Burlă, P. Paicu, N. Burgheli, Grigore M. Buiucliu, Gh. Racoviță, N. Chintescu, Alexandru Xenopol, Al. Fara, Anton Naum, Ștefan Nei, generalul M. Cerchez, Petru Verussi, fără să mai vorbesc de alți membri sporadici care, după ce au asistat la două, trei întruniri, au dispărut cu totul, profitând de articolul unic al statutelor: Intră cine vrea, rămâne cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reorganizare a armatei noastre sfârtecate, de vreme ce găsea timp și dispoziție să mă oprească din drum pe mine, plutonierul, de la treburile mele, parcă oricum mai absor bante, ca să stăm la taifas pe scările Comandamentului Armatei a II a, pălăvrăgind Îndelung și fară rost pe vagi și inactuale chestii culturale, de care ținea să mi se arate tare preocupat. La fel cum, câțiva ani după război, aveam să-l Întâlnesc, În toiul crizelor financiare din acel timp, ca secretar general la fi nanțe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]