3,956 matches
-
gîtului. Logodnă După ce o fată se logodește, atît ea, cît și mă-sa, cu celelalte, de mai are, nu mai torc pînă se face nunta, ca să nu se întoarcă logodna. Părinții sînt datori să deie ce au pomenit că dau feciorilor la logodnă, că altfel nu le merge bine nici lor, nici tinerilor. O logodnă nu este bine să se facă marțea, miercurea și vinerea, fiind zile păgubitoare. Luceafăr Luceferii se zice că ar fi feciorii soarelui cu stelele. Ei sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce au pomenit că dau feciorilor la logodnă, că altfel nu le merge bine nici lor, nici tinerilor. O logodnă nu este bine să se facă marțea, miercurea și vinerea, fiind zile păgubitoare. Luceafăr Luceferii se zice că ar fi feciorii soarelui cu stelele. Ei sînt pricina pentru care luna nu-l primește pe soare lîngă ea. Luceafărul dimineții se zice c-ar fi al împăratului rusesc, iar cel de sară, numit „luceafărul porcilor“ sau „al găinilor“, al împă ratului nemțesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol Cînd ți se sloboade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg urechile. Urmă rea Dacă calcă cineva în urmă rea [loc blestemat], atunci se zice că el nu-și nimerește calea. Urs Ursul se zice că ar fi fost fecior de popă. Cînd a ieșit Maica Precista la biserică, el a speriat-o orăcăind și, blăstămat fiind de ea, s-a făcut urs. Cînd auzi tunînd întîia oară în anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiatul sau fata, punînd prima bucată ce vo iesc a o mînca pe mînecă, să iasă afară - și dincotro vor auzi cîni lătrînd, dintr-acolo își vor lua soția sau soțul. La botez, cînd umblă preotul cu crucea, fetele și feciorii care nu mănîncă și nu beau nimic pînă ce ies stelele pe cer, și atuncea numai o pogăciță cît fundul olului*, tare sărată, își văd „data“ în vis, îmbiind-o cu apă rece. Fetele mari, cînd vine popa cu botezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de palmă a împăratului din istorioara Poveste, mai sus amintită, se instalează treptat, dar previzibil, pe măsură ce fiii se înfățișează cu cererea nepotrivită. Primul are parte de un răspuns imperial, cu argumente rostite calm: "Fătul meu, asta nu se poate. Ești fecior de împărat și ai să fii împărat. Nici inima ta n-are voie să bată cum îi place, nici tu n-ai voie s-o asculți cum bate." Al doilea stîrnește precipitarea mînioasă (impaciența cunoscută, febrila aplecare tiranică): "De ce, de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
plin Caragiale, iar nu în simpla situație comică datorată repetării, în cer, a ...așteptării în antecameră. N-ar mai avea, vorba amicului, "nici un haz" dacă în vocea Sf. Petru nu s-ar fi strecurat, îndărătnică, fals binevoitoare, dar... clară, replica feciorului (sau a funcționarului la ghișeu, sau a altor nesuferite personaje intermediare...). "Dar sfîntu-i taie vorba : -Drăguță, să ierți, domnul acuma are alte treburi; mai du-te și te mai plimbă, vino aldată." MALENTENDU ȘI MAL... ENTENDU. NENOROCIRILE AVANSCENEI Între lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de cancelaria țării Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și strănepoților și de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. İată și mărtă u >rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și Tudosie vist. Și Negre spătar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi!" Portretul mamei se constituie din acțiuni, din vorbele și reacțiile ei. Povestea lui Harap-Alb I. Creangă este un prozator original care amestecă diferite motive de basm. Un împărat are trei feciori, cărora le încearcă vrednicia, pentru a-l alege pe cel mai isteț, spre a fi moștenitor Împăratului Verde, fratele său. Acesta își avea împărăția peste nouă mări și nouă țări. Feciorii sunt supuși la diferite probe și cel mai vrednic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
amestecă diferite motive de basm. Un împărat are trei feciori, cărora le încearcă vrednicia, pentru a-l alege pe cel mai isteț, spre a fi moștenitor Împăratului Verde, fratele său. Acesta își avea împărăția peste nouă mări și nouă țări. Feciorii sunt supuși la diferite probe și cel mai vrednic este, ca în toate basmele, cel mai mic. Mezinul nu a respectat unul din sfaturile tatălui și anume acela de a nu se însoți cu omul spân, care este un om
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tatălui și anume acela de a nu se însoți cu omul spân, care este un om rău. În călătoria sa întâlnește un spân care își oferă insistent serviciile de slugă. În urma unui șiretlic, rolurile se inversează, spânul devine stăpân, iar feciorul de împărat ajunge slugă, cu numele de Harap-Alb. La curtea Împăratului Verde, fetele împăratului simțeau că ceva nu este în regulă cu verișorul lor, spânul, și simțeau o atracție față de slugă. Harap-Alb este supus la încercări grele: aducerea salatelor din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ce e necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
umanizează, se maturizează în urma întâlnirii cu omul roș, în călătoria sa care este un necontenit prilej de inițiere. El capătă experiență în cunoașterea speciei umane și în urma întâlnirii celor cinci personaje supranaturale, cu elemente grotești, cu viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îndepărtează și revine la Florica. Aceasta din urmă devenise soția lui George Bulbuc, om înstărit. Într-un alt plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul Belciug. Undeva în sat, trăiește într-o casă mică, dar curată, Ion, feciorul Glanetașului. Acțiunea romanului începe cu o zi de duminică, în care oamenii sunt la horă în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Hora are semnificația ei în tradiția satului. Acolo oamenii se așează după prestanța socială, împărțiți în grupuri bogate și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în călătoria cu mama sa simțea că "a intrat în slujbă grea și la năcaz". În râpă, veghează osemintele tatălui său, se simte înfricoșat, dar devine bărbat, proces care se termină cu lovirea ucigașului tatălui său, cu baltagul, înfăptuind dreptatea: feciorul mortului simți în el crescând "o putere mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului". Baltagul "nu are altă întrebuințare decât simbolică și magică, rămânând pur, nepătat de sânge" (Al. Paleologu). Vitoria voia ca Gheorghiță să nu iasă din "rânduială
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit vremea de însurătoare: "căci viața omului e scurtă; în primejdii ne trecem zilele și nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îndrăgostește de Catrina, fiica despotului Duca. Acesta îl însoțește pe abatele de Marenne prin Moldova până la Istanbul. La început beizadeaua nu făcu o impresie prea bună: "straiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de Domn", și nici înfățișarea nu spunea nimic: "cam palid și subțiratic". Abatele află despre conflictele acestuia cu Duca-Vodă, care în viziunea lui Alecu Ruset este "nebun și cu puțină minte". Instruit (studiase în Polonia, cunoștea cultura Bizanțului și pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iar mai apoi cu vădită plăcere a simțurilor (Pompiliu Marcea). Nuvela se impune prin dinamica interioară a personajelor, neprevăzut, inedit, senzațional, prin mediul sălbatic în care se desfășoară întâmplările. În Pădureanca, Simina, fata săracă, nu se poate căsători cu Iorgovan, fecior bogat, din cauza diferenței de avere. Fata suferă și renunță la ideea unei căsătorii, dar continuă să-l iubească pe Iorgovan, care în urma unui accident, moare în brațele Siminei. Orientându-se în direcția realismului obiectiv, Slavici a scris șase romane, între
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Persida e un destin" (Magdalena Popescu). În roman, narațiunea este alcătuită prin înlănțuire, apar descrieri și analize psihologice, evocări ale unor medii. Pentru a reliefa caracterul calculat al Marei, prozatorul apelează la monologul interior: "Mai știi? Fata e fată; iar feciorul e curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni bun de popie". Societatea este organizată după reguli dure care presupun interdicții etnice și religioase. În acest roman, destinul e mai presus de orice, acționează individual
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]