11,529 matches
-
June Nash, Maria Patricia Fernandez-Kelly (ed.), Women, Men, and the International Division of Labor, SUNY Press, Albany, pp. 205-223. Federal Reserve Bank, Dallas/El Paso Branch, 1989, „Broadening the Scope: Gender and International Economic Development”, Sociological Forum, 4, pp. 11-35. Federal Reserve Bank, Dallas/El Paso Branch, 1996, Business Frontier, 3. Fernandez-Kelly, M.P., Sassen, S., 1995, „Recasting Women in the Global Economy: Internationalization and Changing Definitions of Gender”, în C.E. Bose, E. Acosta-Belén (ed.), Women in the Latin American Development Process
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
footnote G. Gîrleșteanu, Organizarea generală a administrației, Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 68. footnote>. Descentralizarea: este o metodă de organizare și conducere statală; nu se opune centralizării politice a statului; nu are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie pe plan local (descentralizarea teritorială) sau cărora li se stabilește o competență materializată în anumite domenii (descentralizare funcțională). Statul unitar complex reprezintă: una dintre formele imperfecte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de state care decid, în mod liber, în virtutea suveranității lor, să-și creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competențele lor în anumite domenii, cum ar fi: domeniul militar, al diplomației sau al finanțelor. Înțelegerea între
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale unice (puterea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale unice (puterea federală) și care, pe de altă parte, conservă o autonomie constituțională, administrativă și jurisdicțională<footnote C. Ionescu, op. cit., pp. 143-144. footnote>. Există două modalități de constituire a federațiilor: prin integrarea mai multor state și constituirea unei entități statale; prin separarea unor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
modalități de constituire a federațiilor: prin integrarea mai multor state și constituirea unei entități statale; prin separarea unor regiuni ale statului unitar și constituirea împreună cu teritoriul rămas, a unei federații. Motivele integrării unor state independente și suverane într-un stat federal sunt apărarea comună împotriva unei amenințări externe, preocuparea de a asigura o ordine socială internă stabilită și dorința de a folosi mai eficient resursele economice<footnote Ca exemplu, putem menționa SUA, Elveția, Imperiul german în 1871. footnote>. Motivele constituirii unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
statele componente ale federației nu se bucură de personalitate juridică în relațiile internaționale. Aceasta este și deosebirea dintre confederația de state, ale cărei componente sunt recunoscute pe plan internațional și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă partajare a competențelor între statul federal și statele membre ale federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor statului federal în cadrul federației și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor statului federal în cadrul federației și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca un act care a consfințit și a consolidat emanciparea lor politică în raport cu Coroana britanică, stabilită prin Declarația de Independență din 4 iulie 1776. Apariția Constituției scrise a fost rezultatul luptei burgheziei aflate în ascensiune economică și politică împotriva absolutismului federal. Constituția scrisă asigură o mai mare stabilitate și securitate a instituțiilor politice, deoarece conținutul articolelor sale este clar <footnote Așa cum scria Thomas Paine (1737-1809): „Nu există Constituție dacă ea nu poate fi pusă în buzunar.” footnote> . Regula de drept scrisă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
footnote G. Gîrleșteanu, Organizarea generală a administrației, Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 68. footnote>. Descentralizarea: este o metodă de organizare și conducere statală; nu se opune centralizării politice a statului; nu are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie pe plan local (descentralizarea teritorială) sau cărora li se stabilește o competență materializată în anumite domenii (descentralizare funcțională). Statul unitar complex reprezintă: una dintre formele imperfecte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]