3,819 matches
-
sugerează o strategie destinată optimizării motivației în grupurile organizaționale, prezentând totodată o serie de pași care pot fi urmați: conceperea unui nou sistem de plată, conceperea unui sistem de promovare mai dinamic, restabilirea instrumentalității, restabilirea echității, condiționarea motivației prin introducerea feedback-ului, restabilirea concordanței valorilor. Un alt concept nou în domeniu este inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite social. Inteligența organizațiilor se manifestă în modul și măsura în care organizația recunoaște efectele proceselor prin care o activitate este dusă la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
indicelui de libertate peste 8 puncte. Participanților li se va spune că vor fi evaluați pe baza rezultatelor, și nu după caracteristicile individuale. După fiecare sesiune decizională prin care indivizii alocă resurse pentru măsurile de securitate dorite, simularea oferă participanților feedback ce constă în scorul obținut la securitate și la libertate. Aplicația asigură și înregistrarea diferențelor absolute între scorul obținut de ei la securitate și scorul optim de 10 puncte. Participanții exersează trei situații decizionale și primesc feedback asupra corectitudinii deciziei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
simularea oferă participanților feedback ce constă în scorul obținut la securitate și la libertate. Aplicația asigură și înregistrarea diferențelor absolute între scorul obținut de ei la securitate și scorul optim de 10 puncte. Participanții exersează trei situații decizionale și primesc feedback asupra corectitudinii deciziei adoptate. Apoi vor rezolva seria propriu-zisă de situații decizionale curente. Primele 10 decizii de alocare a fondurilor pentru măsuri de securitate sunt luate de fiecare participant pe baza unui profil dat; de exemplu, profilul 1 - polițistul: „Ești
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a obține rezultate mai bune în menținerea securității și libertății în oraș”. După prima rundă decizională, profilul se schimbă (participantul devine lider în comunitatea locală, deci are alte informații) și realizează, în aceleași condiții experimentale, alte 10 decizii, primind feedback după fiecare. După cea de-a doua rundă decizională, participanții primesc un al treilea profil, fiind experți în securitate, și iau alte 10 decizii. Deși cele trei profiluri îi pun pe participanți în trei contexte decizionale diferite, participanții nu vor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și sentimente de frustrare. O explicație posibilă a rezultatelor obținute în acest studiu ar putea fi faptul că indivizii puternic orientați spre succes și autorealizare s-au obișnuit cu performanțe ridicate și, în consecință, nu au alocat resursele cognitive
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
forțate” a grupului: studenții lucrează pe grupe, sunt solicitați să se „confrunte”, sunt „forțați” să emită soluții, păreri, opinii, știind că de aceste contribuții depind evaluarea și nota finală a grupului. 6) Strategia interevaluărilor și analiza comportamentului de grup: este feedback 360 de grade, dar pe grupuri, plus analiza punctelor slabe și forte ale prestațiilor. Desigur că, în afara acestor strategii de activare a studenților, pot fi concepute și altele. Strategiile activării „mecanice” și activării „forțate” ridică unele controverse. Ele par a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
alte condiții ale stimulării participării la activitățile din cursul programului de seminar, laborator sau atelier: - condiții legate de comportamentul coordonatorului: anunțarea obiectivelor ședinței de lucru, relevarea relației cu practica, schimbarea șefilor de echipe de la o lucrare la alta, evaluarea și feedback-ul permanent referitor la prestația participativă, repetarea situațiilor de lucru în echipă (să fie cât mai dese), evaluarea contribuției individuale și în echipă, schimbarea componenței echipelor, a tipurilor de sarcini, respectarea unor dorințe sau propuneri din partea studenților în legătură cu tematica, pregătirea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sarcinilor ce stau în fața organizațiilor moderne - trebuie analizată, prefigurată, organizată și articulată în cele mai mici elemente ale sale în condiții fizice și psihologice diferite de cele în care probabil va fi executată. Unei faze relativ scurte - războiul - în care feedback-ul este spasmodic (Downey, 1977) și în care ambientul prezintă pericolul maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
coordonate de moderatorul ședinței, la reprezentările propuse de colegiul senatului ca resurse ale activităților cognitive din CA. Sistemul funcțional menit să propage reprezentările asumate de consiliul profesoral ignoră utilizarea unor medii reprezentaționale materiale de promovare a propriilor reprezentări și de feedback privind performanța promotorului unic al acestor reprezentări în CA. În absența acestor mijloace tehnice de suport, contribuțiile decanului la activitatea cognitivă din ședințele CA se concretizează în acte personale integrate mai curând în sisteme funcționale care promovează reprezentările colegiului senatului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
procesul de formulare a propunerii de proiect, sustenabilitatea proiectului etc. T2. Evaluarea pune accent pe capacitatea solicitantului și a partenerilor, și mai puțin pe „istoricul” acestora. T3. Evaluatorul oferă solicitantului informații privitoare la finanțator, la așteptările și procedurile acestuia, precum și feedback direct, prin evidențierea viabilității și a riscurilor asociate proiectului. T4. Evaluatorul oferă solicitantului consultanță pentru îmbunătățirea imediată a parametrilor proiectului. T5. În cazul aspectelor care nu pot fi îmbunătățite pe loc, evaluatorul formulează un set de recomandări adresate solicitantului, acordând
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
întinderea de ape acumulate între atâtea culmi semețe.” În final, vom încerca să stabilim notele distinctive ale supervizării în dezvoltarea comunitară, demarcând-o de supervizarea din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
număr considerabil de proiecte, care, datorită nerespectării unor proceduri, nu mai pot fi continuate. Astfel, costurile marginale pot depăși, în ansamblu, costurile implicate de o supervizare suportivă. O relație predominant de „control” taie punțile de comunicare cu supervizații, riscă compromiterea feedbackului de la aceștia și, în consecință, omiterea unor informații utile pentru procesul de verificare. Credem că un verdict definitiv în privința raporturilor dintre cele două tipuri de supervizare nu se poate da, deși definițiile dezvoltării comunitare (Sandu, 2005) par a fi mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acțiunile de reflexivitate. Practica reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poate să nu favorizeze întru totul realizarea obiectivelor de cercetare. (Beca, 2002, p. 89) Un ghid de acțiune detaliat pe pași de operare este extrem de util în a preveni disfuncționalitățile din munca de facilitare. Deși greu de satisfăcut, cerințele de feedback, de anunțare a eventualelor intenții de întrerupere a facilitării la nivelul celor care au fost deja contactați, au un rol important în prevenirea percepțiilor negative asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară (vezi caseta următoare). Pași în constituirea unui grup comunitar (Harris
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
soluție la problema menționată, date fiind restricțiile multiple pe care le implică. Pe de altă parte, considerarea ei este importantă, pentru că impactul social al fondurilor cu destinație de dezvoltare comunitară poate fi cu atât mai mare, cu cât mecanismele de feedback sunt mai bine structurate. O soluție de principiu cred că este ca toate studiile de evaluare de impact social sau comunitar, indiferent de către cine sunt realizate sau finanțate, să fie publicate pe internet, un special în situațiile în care în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în care în dezvoltarea comunitară sunt implicați bani publici. Nu există un mecanism mai bun de sporire a motivației pentru obiectivitate în evaluare decât sporirea vizibilității sociale a rezultatelor de studiu. Desigur, pentru ca publicarea pe internet să devină mecanism de feedback, este nevoie de un acces larg la internet și de o anumită cultură a informării pe calea respectivă. Procesele respective sunt insă active, cu sprijinul puternic al unui flux mondial, care se cheamă globalizare. Bibliografie Arhiva FRDS, 1999-2006, Rapoarte de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
HYPERLINK "http://www.frds.ro" www.frds.ro și www.rdp.ro). În text, doar pentru sugestivitate vom mai folosi ca echivalent sintagma supervizare efectivă sau doar noțiunea de supervizare. HYPERLINK "http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm" http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm, accesat la 20 noiembrie 2006. Regulamentul FRDS de supervizare a proiectelor finanțate, mai 2004. Cazul prezentat a fost construit după relatările unor membri ai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
text, doar pentru sugestivitate vom mai folosi ca echivalent sintagma supervizare efectivă sau doar noțiunea de supervizare. HYPERLINK "http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm" http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm, accesat la 20 noiembrie 2006. Regulamentul FRDS de supervizare a proiectelor finanțate, mai 2004. Cazul prezentat a fost construit după relatările unor membri ai unui atelier de tâmplărie ce avea doi ani de la lansarea proiectului, în momentul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
atitudinea față de interlocutor, interesul pentru comunicare, abilitățile de folosire a limbii și de relaționare prin limbă, credibilitatea în fața interlocutorilor, atracția interpersonală etc.; datele psiho-fizice ale receptorului, abilitățile sale de percepție și interpretare a mesajului, capacitatea lui de a oferi un feedback superficial sau real, atracția interpersonală, inteligența, memoria etc. influențează atât mesajul vorbitorului, cât și configurația în ansamblu a schimbului verbal; codul, în mod particular limba de comunicare, presupune activarea unor reguli determinate de producerea semnificației, precum și o viziune particulară asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a schimbului verbal; codul, în mod particular limba de comunicare, presupune activarea unor reguli determinate de producerea semnificației, precum și o viziune particulară asupra realității (vezi capitolul III); alegerea canalului - scris, de pildă - presupune absența elementelor paraverbale și nonverbale, a unui feedback imediat, în timp ce medierea mesajului prin radio, de pildă, înseamnă absența monitorizării vizuale, dar prezența elementelor auditive de tip verbal și paraverbal; contextul presupune o multitudine de elemente, de la locul și momentul concret în care se desfășoară comunicarea la istoria comunicativă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
astfel încât psihologia individuală și cea de grup interacționează, făcând reacțiile la discurs greu predictibile; „zgomotul” care perturbă mesajul este greu controlabil, din cauza surselor multiple (zgomotul extern de pe canal, percepțiile diferite ale membrilor grupului, distanța fizică și psihică dintre interlocutori etc.); feedbackul poate fi atât imediat (aplauze, urale, proteste), cât și întârziat (reacții ale publicului după încheierea discursului); mesajul este puternic dependent de context, care orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
într-o anumită formă; publicul este foarte larg și eterogen, deci cunoașterea lui, prin intermediul sondajelor de opinie sau al emisiunilor interactive, este o variabilă greu de controlat; rolurile de emițător și receptor sunt rupte unul de altul, în sensul că feedbackul este la distanță față de momentul emiterii mesajului, iar activitățile lor sunt practic independente, procesul comunicării fiind unidirecțional; mesajele, odată transmise, devin un bun colectiv, construind ceea ce McLuhan numea „satul global”; contextul social are un rol important și determină conținutul mesajelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a procesa conținutul emoțional al mesajului asociindu-l cu interpretarea informației, capacitatea de a procesa informația prin integrarea ei în anumite scheme cognitive și scripturi comportamentale. Ascultarea activă presupune înțelegerea și interpretarea adecvată a mesajului pentru a oferi interlocutorului un feedback real, constructiv. În acest proces sunt implicate deopotrivă obiectivitatea și empatia. Capacitățile ascultătorului de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbală, să blocheze comunicarea prin diverse strategii de evitare a subiectului sau de evitare a interlocutorului. Stilul deschis se concretizează prin angajarea vorbitorului în autodezvăluiri, prin sinceritate, atitudine cooperantă, poziții corporale deschise, susținerea privirii interlocutorului. Stilul atent presupune ascultare activă, feedback relevant, empatizare cu interlocutorul, susținerea comunicativă a acestuia. 3.8. Comportamentul comunicativ În funcție de situația de comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ și de strategia particulară pentru care optează, individul se poate angaja în diverse tipuri de comportamente comunicative. Comportamentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cuplaj de replici poartă numele de perechi de adiacență. Primul element al perechii de adiacență condiționează un anumit tip de reacție în replica interlocutorului. Uneori schimbul (de replici) este alcătuit din trei elemente: acțiune (vorbitorul 1) - reacție (vorbitorul 2) - ratificare (feedback dat de vorbitorul 1 vorbitorului 2). Tranzacția. Unul sau mai multe schimburi pe aceeași temă formează o tranzacție. O temă poate fi alcătuită din mai multe subteme. Introducerea temei depinde de cunoștințele comune ale vorbitorilor, de gradul de cunoaștere reciprocă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]