2,707 matches
-
un nou ciclu de transfer de politici, de la nivel ONU către UE, la care se adaugă presiunile politice venite din partea noilor țări nordice membre (Conferința Interguvernamentală de la Amsterdam, 1996), rețelele de lobby ale ONG-urilor, organizarea În rețele a grupurilor feministe europene și creșterea procentului femeilor europarlamentare (30% din europarlamentari) după extinderea din anii ’90. În 1997, Tratatul de la Amsterdam a confirmat importanța promovării egalității de gen și s-a angajat În ceea ce privește susținerea perspectivei integrate a egalității de gen În toate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a politicilor de gen, nu doar prin mecanismele instituționale și birocratice de implementare a politicilor, adică dintr-o perspectivă organizațională, ci privit mai ales dintr-o perspectivă funcțională: capacitatea statului de a răspunde și de a funcționa În favoarea scopurilor mișcării feministe, preluând de pe agenda publică pe cea instituțională problemele ridicate de aceasta, sau feminismul de stat, concept utilizat mai ales de școala engleză de politici comparate și de rețelele academice internaționale grupate În jurul acesteia. Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei perspective asupra statului În relație cu feminismul: 1. apariția acestora În cadrul statului În care ierarhiile de gen se reproduc În instituții, În comportamentul politic al actorilor și În conținuturile politicilor; 2. relațiile mișcărilor feministe cu statul, care poate fi prietenos sau nu față de acestea, deschizându-și sau nu agenda formală pentru problemele pe care acestea au reușit să le promoveze (de) pe agenda publică; 3. feminismul de stat, rezultatul a peste 30 de ani
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de către stat a problemelor (semnalate de feminismul celui de-al doilea val), fenomen specific democrațiilor vest-europene postindustriale (welfare states), ca o continuare firească a modului „prietenos” față de problemele politice ale femeilor. Structurile de stat și principalii actori ce promovează politici feministe Îndeplinesc, În fond, o funcție feministă (Mazur, 2002, pp. 2-3), echivalentă cu alte sectoare funcționale ale politicilor publice, cum ar fi afacerile, ocuparea sau agricultura; de aceea, politicile de gen s-ar putea constitui Într-un sector aparte, cuprinzând politicile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
feminismul celui de-al doilea val), fenomen specific democrațiilor vest-europene postindustriale (welfare states), ca o continuare firească a modului „prietenos” față de problemele politice ale femeilor. Structurile de stat și principalii actori ce promovează politici feministe Îndeplinesc, În fond, o funcție feministă (Mazur, 2002, pp. 2-3), echivalentă cu alte sectoare funcționale ale politicilor publice, cum ar fi afacerile, ocuparea sau agricultura; de aceea, politicile de gen s-ar putea constitui Într-un sector aparte, cuprinzând politicile egalității de șanse, ale reprezentării politice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
analizarea modului În care poate fi obținută aceasta la acțiunea propriu-zisă de schimbare), statul exercitându-și funcțiile prin intermediul aparatelor birocratice cel puțin pasive În raport cu genul și ale căror ierarhii decizionale sunt puternic masculinizate la vârf1. Organizațiile ierarhice nu pot fi feministe În același spațiu cultural În care feminismul luptă pentru deconstrucția ierarhiilor (Firestone, 1970; Ferguson, 1984). În ceea ce privește situația țărilor CEEC2 În procesul de aderare la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al unor decizii centralizate ale unui stat profund patriarhal (Miroiu, 2004, p. 237). A doua are În vedere Însuși procesul europenizării, În care are loc transferul de politici de gen din statele welfare Într-un spațiu public postsocialist. Statul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere În sfera proprietății. Însă problema care se pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aflat Încă Într-un moment de dificultate a sistemului 1), devine mediul politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE În cadrul acquis-ului comunitar și formulate printr-un transfer de politici fără precedent. Transferul de politici anulează trăsătura „feministă” cu care acestea vin din țările unde au fost produsul mișcărilor feministe În cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE În cadrul acquis-ului comunitar și formulate printr-un transfer de politici fără precedent. Transferul de politici anulează trăsătura „feministă” cu care acestea vin din țările unde au fost produsul mișcărilor feministe În cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și, În spațiul acestei identități comunitare, să-și identifice propria identitate politică - să-și identifice interesele politice și să instituie acțiuni politice de promovare a acestora pe agendele publice și instituționale, să creeze În spațiul public forme ale unei guvernanțe feministe 1. Noile „patriarhate publice” preiau unele „dependențe” ale femeilor din sfera privată (servicii de Îngrijire) sau le anulează pe altele (obligația de a munci, avortul, libertatea sexuală), dar și cu alte costuri; de exemplu, pentru a-și permite să apeleze
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
supuse dezbaterii, competențele actorilor și cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice femeilor (women-friendly)1. Într-un spațiu public În care există o mișcare feministă, premisele negocierii colective a deciziei Încep Încă din momentul identificării problemei de politici pe care grupurile interesate Încearcă să o propulseze pe agenda formală, constituind parteneriate cu alte grupuri interesate fie de problema În sine, fie de aspecte colaterale acesteia
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Sabatier, 1999), fie sub cea a rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În care mișcarea feministă este reprezentată fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putem vorbi despre o reală formulare și implementare a politicilor de gen În absența unor asemenea structuri și a unei culturi a guvernanței care, din punctul meu de vedere, reprezintă o a doua șansă pentru o țară În care mișcarea feministă nu are voce publică și putere decizională. Conceptul european de guvernanță și cadrul strategic european deschis de Cartea Albă a Guvernanței Europene reprezintă, pentru țările din Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Adrian (1998), Introducere În politici publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2001), Introducere În analiza politicilor publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2006), Fundamentele politicii, vol. I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (1995), Gândul Umbrei. Abordări feministe În filosofia contemporană, Alternative, București. Miroiu, Mihaela (1996), Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Alternative, București. Miroiu, Mihaela (2004), Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași. Miroiu, M.; Dragomir, O. (ed.) (2000), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (1995), Gândul Umbrei. Abordări feministe În filosofia contemporană, Alternative, București. Miroiu, Mihaela (1996), Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Alternative, București. Miroiu, Mihaela (2004), Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași. Miroiu, M.; Dragomir, O. (ed.) (2000), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași. Molyneux, Maxine (1998), „Analyzing Women’s Movements”, În Cecile Jackson, Ruth Pearson (ed.), Feminist Visions of Development: Gender, Analysis and Policy, Routledge, Londra. Nugent, N.; Dinan
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presa străină, pentru recunoașterea drepturilor românilor. Numeroase pagini despre Țările Române din Les Femmes en Orient (I-II, 1859-1860), considerată „una dintre cărțile cele mai mult citite și mai renumite în cercurile literare din Franța” (Frederika Bremer) au, dincolo de preocupările feministe, o importanță mai largă, în primul rând prin polemica angajată cu opiniile deformante privitoare la români. Și despre ei, ca și despre alte popoare din Europa orientală, se spunea că sunt condamnați la stagnare. Or, scriitoarea călătorește și observă realitățile
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
, revistă lunară care apare la București între ianuarie 1912 și decembrie 1916, apoi în 1924, sub direcția Eugeniei de Reus Ianculescu. Publicația reflectă eforturi de democratizare a societății române, în contextul afirmării mișcării feministe în Apus. În perioada în care apare revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
în contextul afirmării mișcării feministe în Apus. În perioada în care apare revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu-și adesea argumente ale discursului politic patriarhalist specific vremii. Dacă feministele militau pentru accesul nelimitat la resursele educaționale, aceasta se întâmpla pentru că se considerau ele însele doar
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu-și adesea argumente ale discursului politic patriarhalist specific vremii. Dacă feministele militau pentru accesul nelimitat la resursele educaționale, aceasta se întâmpla pentru că se considerau ele însele doar agenți ai educației morale și nu factori activi în sfera publică. Iată de ce, în articolul de fond inaugural, semnat de Eugenia de Reus Ianculescu
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
de Reus Ianculescu, Adina Lăzărescu, Constanța Zissu, Mia Vlad, Olimpia Teodoru; nuvele și fragmente de roman semnate de Maria Costa, Al. G. Doinaru (Radames), Adina Lăzărescu, Eugenia de Reus Ianculescu, Mărioara Veleanu. Articolele sunt dedicate istoriei și descrierii principiilor mișcării feministe, precum și unor personalități feminine ale culturii române, ca Iulia Hasdeu (14/1914). Conținutul revistei nu reflectă activismul social caracteristic discursului politic al sufragismului, ci o timidă încercare de a contribui la afirmarea și emanciparea femeii în România, la început de
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
spectaculoși ca toți ceilalți actori ai teatrului cultural francez. A fost, În primul rînd, Simone de Beauvoir, care, În cel de-al doilea volum din Al Doilea sex, a inserat un capitol intitulat „Lesbiana”, puțin apreciat Însă de liderele mișcării feministe de la sfîrșitul anilor 1960. Totuși, abordarea ei „existențialistă” reușește să circumscrie problema identității lesbiene: „Dacă există multă provocare și de afectare În atitudinea lesbienelor, aceasta se Întîmplă pentru că n-au nici un mijloc de a-și trăi situația firesc. [...] Comportamentul celorlalți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pricep, chiar dacă confuz, că nu aparțin clasei seducătoarelor și că, În consecință, locul meu nu era printre celelalte femei În relația lor cu bărbații, ci alături de bărbați”. Așa se face că, publicîndu-și memoriile de sex, Catherine Millet devine amendabilă de către feministe În numele demnității de gen. De altfel, punctul acesta al corectitudinii etice, mult discutat mai ales pe piața anglo-saxonă de idei, mi se pare spinos. Se știe că Michel Houellebecq a fost dat În judecată pentru ofensă adusă musulmanilor și credinței
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]