3,332 matches
-
progresul Chinei; era invitat să contribuie prin evocarea propriei experiențe la convingerea bancherilor, industriașilor și comercianților chinezi să accepte de bună voie transformarea socialistă, într-o perspectivă certă, favorabilă tuturor claselor progresiste, eliberate de servituțile dominației imperialiste și carențele societății feudale. Deși, din motive lesne de înțeles, vizitei i s-a precizat de către Partea română caracterul de ,,prietenească, particulară, în cadrul concediului de odihnă", Partea chineză l-a primit pe demnitarul român ca pe un șef de stat. Pe durata călătoriei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca fiind fie obiceiuri sătești, fie tabieturi aristocrate, iar mulți tineri din mediul urban par a fi gata să se dispenseze de ele. În plus, pe plan internațional există o puternică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și de pruni japonezi. După florile de cireș și pruni, urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină feudală ce aparținea renumitului Shogun Tokugawa. Peisajul predispune la liniște, armonie și echilibru interior. “Ceainăria” seamănă cu o peninsulă, fiind înconjurată din trei părți de apă. Este o adevărată plăcere a savura aroma ceaiului și prăjiturica, privind oglinda apei...și panorama
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Capadokia 1472 Ia dela Genovezi Caffa 1475 Supune Georgia, Arcadia, Moldova Albania și insulile Adriatice. În 1478 impuse Venețienilor un tratat umilitor. 1480 în Otranto Moare 1481, în momentul când amenința Roma, Persia și Egipetul. Împăratul German Orașele și principatele feudale ale Germaniei nu constituie putere unitară. Svițerenii rămân neînduplecați dușmani ai ducilor de Austria. Contele palatin în ceartă cu arhiepiscopul de Maiența. Regele Boemiei și ducele Burgundiei în războiu pentru ducatul Luțelburg. Ducii saxoni în ceartă cu regele Boemiei. Anarhie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrat până în timpurile din urmă înclinarea spre meseria războiului. Pe când neamul din Dacia a trăit în belșugul unui pământ cu multe resurse și nu s-a îndemnat a lua armele decât ca să se apere. În epoca marei împilări a castei feudale, a ieșit din viața satului și s-a adăpostit în codru nu din înclinări criminale, ci din nevoia de a se apăra. (x) Se socoteau bucuroși dacă nu găseau împotrivire, și dacă-și puteau încărca prada cu ușurință, în chervanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se pare. Un popor cu înfățișare frumoasă și mândră, care și-a apărat cu învierșunare independența în Caucaz. În veacul IV, s-a creștinat. În al XII-lea veac, a avut o literatură bogată (Rustaveli). Au rămas încă zidurile castelelor feudale (peste 2000 cetăți în munți) și biserici care stau în picioare din veacul al șaptelea și al unsprezecelea. În vremea lui Rustaveli, poporul gruzin ar fi numărat 18 milioane indivizi; astăzi nu mai sunt decât 3 milioane jumătate. E un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a legilor trebuiau să o facă Parlamentul - ales liber de această dată, ca și președintele țării! - și presa. Dar s-a Întâmplat un fapt cel puțin curios și care explică splendid și trist totodată mentalul românesc, franjurile, ca să zic așa, feudale și primitive ale mentalului nostru (ce nu suferă comparație cu cel polonez, de exemplu, unde existența unei Biserici Catolice puternice și a luptei formidabile a sindicatului Solidarności, de la Gdansk, au pregătit cu adevărat „preluarea puterii”, chiar și dacă această „preluare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și care voia și trebuia - era timpul, spuneau ei, bătând cu pumnul În masă! - să creeze „o altă lume”. O altă lume și un alt om, un „om nou”! Apoi, tătucul Djugașvili, zis și Stalin, i-a adus pe toți „feudalii” lui cu picioarele pe pământ: și, pentru a fi cu adevărat convingător, a exersat Încă o dată În uriașa și tumultuoasa istorie a lumii și a popoarelor dogma după care un tiran, un tiran adevărat, „pur sânge”, se’ndoiește și luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
altele, dacă vrem neapărat să găsim un exemplu În istorie, cu acea reunire a statelor care Îl Învinseseră pe Napoleon În 1815 la Viena, numită „Sfânta Alianță” și care, prin exuberanța ei și a măsurilor ei de „restaurare” a principiilor feudale, suna În urechile a mii și mii de tineri sau mai puțini tineri europeni ca un „marș al morții”, al celui mai radical reacționarism. Oare... se petrece și azi același fenomen, mai există marxiști pe glob, marxiști de bună credință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu se poate reorganiza În funcție de idealuri; ele trebuiesc lăsate, se pare, În seama „visătorilor” adolescenți sau post-adolescenți, a poeților și a aventurierilor de orice fel. Omenirea, În epoca așa-zis sclavagistă, „s-a organizat” În jurul unor imperii militare, În cea feudală - pentru care noi, ca și maestrul nostru Eminescu! avem o anume Înclinare și „simpatie”! -, În jurul unor mari familii, iar din sânul acestui generic numit feudalism s-a născut ideea sfântă nouă azi, cu care am crescut și care ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și, spre slaba noastră consolare, putem să adăugăm că oarecum la fel s-au Întâmplat lucrurile și În țări ceva mai „avansate” din punct de vedere economic și cultural, cum a fost cazul Franței după surparea uriașului și rigidului imperiu feudal și care a avut „nevoie”, cum o spuneam, de Încă trei revoluții succesive, care s-au Întins pe parcursul unui secol, pentru a instaura un regim al egalității În fața justiției și a face legile votate În parlament - eficiente, respectate de toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
speculația spengleriană are un cât de cât temei, oare și mentalitățile urmează sau ilustrează această rotire În ciclu a formelor de organizare comunitare, coexistă oare, În zilele noastre, elemente sau „sechele”, dacă vreți, de sclavagism târziu Împreună cu altele de tip feudal - onoare și cult al unor familii „domnitoare”! -, trăim noi, oare, În zorii secolului XXI și ai unui alt mileniu, „cufundați” Într-un „vas social” În care ard și se amalgamează elemente atât de disparate, de eterogene și de antagonice? Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
civilizația și prosperitatea de azi și strămoșilor românilor, care au luptat secole de-a rândul împotriva hunilor, tătarilor și turcilor, împiedicând sau întârziind avansarea acestora către centrul și vestul Europei. E ceva adevăr aici! Când la noi apăreau primele formațiuni feudale, Alfonso IX ctitorea la 1218 Universitatea din Salamanca, iar când Ștefan cel Mare "ostenea" cu osmanlâii, apărea la 1499 Universitatea Complutense, de la Alcala de Henares. Prima universitatea românească , cea de la Iași, pe băncile căreia am poposit și eu, avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unei fictive revoluții o descoperim și în alte piese, Conul Leonida față cu Reac‑ țiunea, sau în momente precum Grand Hôtel „Victoria Română”. Având în vedere caracterul fondator al actului politic și probabil stranietatea sa într-o economie de reflex feudal, atenția pe care o suscită și ecoul probabil redimen- sionat în presă și în memoria primilor „cetățeni” nu trebuie judecat numaidecât prin prisma unui efect comic. Lipsa de măsură sau stabilirea unei măsuri care se prezintă ca o noutate absolută
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica catolică și statul feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
menționează: « -Am ținut noi împreună cu toți nobilii, sașii, secuii și românii din părțile Transilvaniei, o adunare la Alba Iulia». Ultimul document în care-i regăsim la fel trecuți, este din 1355. Dela încheierea cuceririi teritoriilor intercarpatice de către regalitatea maghiară, situația feudalilor români de pe diferite trepte se înrăutățește progresiv. O minoritate se catolicizează și intră în rândurile feudalității maghiare, alții - cei mai mulți - decad chiar până la nivelul țărănimii dependente, devenind iobagi. Din a doua jumătate a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu cea a vecinilor sau rumânilor din Țara Românească, cu toate că situația acestora din urmă nu era deloc roză, în Transilvania exploatarea feudală era mult mai accentuată. Dacă în Țara Românească, țăranul dependent lucra mai mult sau mai puțin în profitul stăpânului, aici în Ardeal, unde robota era legiferată, prevedea circa 52 de zile pe an pentru fiecare membru de familie, parte bărbătească
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bărbătească, bun de muncă. De aceea aci se manifestă fățiș repetate mișcări, culminând cu răscoalele țărănești din 1437 și 1514. Iobagii, în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele românești se ridică împotriva patriciatului săsesc care le răpise pășunile. Secuii se ridică la 1430, urmați în 1433 - 1434 de țăranii români din Țările Bârsei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poporul nostru. Mai știau iobagii din Cârțișoara că undeva în Franța la 14 iulie 1789, închisoarea Bastilia, simbolul absolutismului fusese dărâmată de revolta poporului și că foarte curând după aceasta, la 4 august 1789 Adunarea Constituantă a votat desființarea privilegiilor feudale ale nobililor francezi, la 26 august adoptând Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. Ba chiar și-au făcut iluzia moșii noștri buni, atunci când împăratul Napoleon plecase în neinspirata sa campanie rusă, că acesta, după ce «l-a bătut fain
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pentru aceasta el a fost condamnat la moarte și executat la Cluj. Deși înfrântă de trupele austriece și rusești, Revoluția din 1848 a avut totuși urmări însemnate pentru români, implicit și pentru moșii noștri din Cârțișoara, ea zdruncinând puternic orânduirea feudală care nu mai cunoștea limite în spolierea muncii iobagilor, impulsionând dezvoltarea capitalismului, contribuind esențial la dezvoltarea creșterii conștiinței naționale a poporului român, desființând efectiv iobăgia, prefigurând eliberarea socială și egalitatea în drepturi a românilor cu a tuturor celorlalte naționalități, dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau între altele și satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată. Iobagii urbariali e drept, au fost eliberați din sarcinile feudale, au devenit țărani liberi și proprietari pe pământurile lor, dar o bună parte a populației sătești a rămas tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
creștinare, un gest prin care, tânărul creștinism rus a trecut de la o existență oficială, elitistă, mai degrabă formală, la înrădăcinarea în conștiința populară. Binomul „înainte și după” își continuă drumul prin istoria rusă și cu HOARDA DE AUR. Temutul stat feudal mongolo-tătar, întemeiat în deceniul cinci al secolului al XIII-lea de Batu (1227-1255) pe teritoriul Asiei centrale și al Europei de Est, își aruncă mareele negre de călăreți dinspre Sarai-Batu către tânăra Rusie creștină, provocând căderea Kievului în 1240. Din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
factorul conștient al societății am putea ajunge în comunism ca pasageri ai unui Mayflower select. Să ajungem, care-va-să-zică, la repartiția după nevoile noastre. Generic este vorba despre nomenclatura de partid și cea de „veghe”, creatoare a ceea ce eu numesc comunismul feudal, plus sateliții ei degrabă seduși de societatea de privilegii. Comunismul a rămas pentru nevoiașii selecți (falimentarii industriei grele și de apărare), feudalismul s-a creat în virtutea repartiției după nevoi pentru cei „aleși”. O parte a celor „aleși”, mai vârstnici și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
trombă, ocupând partidele și posturile de redistribuire. În definitiv, ei voiau să treacă la următoarea etapă: repartiția după nevoi personale. Deceniul tranziției în zona gri, etapa no man’s land a fost prielnică repartiției după nevoi. Ne făceam propriul comunism feudal, în subteranele democrației de vitrină. Mai nimeni nu stătea cu ochii pe noi, cu atât mai puțin Evropa. Cine se afla la împărțirea bucatelor făcea un calcul rațional al nevoilor proprii și ale celor de clan. Cum „masele proletare” nevoiașe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]