5,250 matches
-
țărilor occidentale și de a controla reînarmarea sa. Pe de altă parte, în cadrul partidelor franceze se instalase frica renașterii militarismului german, teama de divizare a armatei franceze care putea afecta apărarea suveranității și independenței naționale. Mai mult, se opta pentru fidelitate la alianța engleză și se evita orice posibilă interpretare a Franței de antiamericanism, în cazul unei derive atlantiste. Confruntările dintre susținătorii și adversarii Tratatului C.E.A. în mediile politice și intelectuale franceze aminteau și de Afacerea Dreyfus, determinând împărțirea opiniei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
toate informațiile necesare prezentării au fost incluse În situațiile financiareă, clasificare și inteligibilitate (informațiile financiare sunt prezentate și descrise În mod corespunzător, iar prezentarea acestora este clar exprimatăă și acuratețe și evaluare (informațiile financiare de altă natură sunt prezentate cu fidelitate și la valorile corespunzătoareă (Messier et al., 2008, p. 40ă. Testarea aserțiunilor contabile la nivel de tranzacții și de solduri se realizează cu probele de audit obținute pe baza aplicării procedurilor analitice, utilizând și analiza ratelor financiare. Probele colectate pot
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
însoțit la interviuri și ne-au ajutat apoi să le comentăm. Irit Ha-Meiri a luat parte, la rândul său, la unele dintre aceste întâlniri fructuoase. Toți cercetătorii care lucrează cu material înregistrat pe bandă audio știu cât de importantă este fidelitatea transcrierilor. În ceea ce ne privește, am avut privilegiul să-i avem alături pe Guy Lederman, Maty Lieblich, Einat Lerner, Hila David, Noga Sverdlick, Mirit Naor și Michal Nachmias, care au transcris materialele cu mare grijă. Michal, provocată de materialul nostru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în vedere organizarea sistemului de date pe criterii aritmetice și numerice și analiza fenomenelor interacționale din clasa de elevi, prin intermediul unor mărimi și valori statistice (media, mediana, modul, dispersia etc.); - centrarea activității de prelucrare trebuie să se facă pe principiile fidelității și ale validității. 3. Elaborarea aprecierilor: are în vedere emiterea și formularea științifică a unor judecăți de valoare asupra datelor prelucrate din punct de vedere statistic. Este recomandabil, în situația în care cadrul didactic acceptă și, evident, în situația în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
teoreticieni ca Boris Tomașevski sau René Wellek. Primul se întreba retoric, încă din 1927, cum de pentru fiecare școală literară (și în același timp pentru nici una) este aplicabil termenul de realist. Cel din urmă distingea realismul etern, tipologic (caracterizat prin fidelitatea față de natură și predominanța conceptului de imitație), de realismul istoric, definit ca sistem normativ ce domină literatura unei epoci strict delimitate (secolul al XIX-lea). După Wellek, principalul pericol de care este pândit realismul ar consta în tentația nesocotirii granițelor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vehiculat concepte ca acela de realism poetic, de poezie a realului etc., dar mai rar s-a observat faptul că până și cea mai „transparentă” însemnare de acest fel se vrea implicit și teorie a poeziei, problematizând adeseori (im)posibilitatea fidelității față de referent. În cele ce urmează, vom numi poezie metatranzitivă acel segment al creației poetice care - mimând transparența - își încurajează destinatarul să facă abstracție de „cadrul teatral” pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem. În fine, dacă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu artiști ca Filippo Panseca și Carlo Fabre. Ca și acesta din urmă - un fotograf ce utilizează substanțe speciale asfel încât imaginile fotografiate (având inițial contururi foarte clare și precise) să dispară după o anumită perioadă de timp -, Deidier combină fidelitatea față de real cu conștiința acută a caracterului perisabil al lucrurilor și discursurilor despre lucruri. Ca și lucrările lui Carlo Fabre, poemele sale par „cadre cu durată limitată”, reprezentând imagini care - asemenea frescelor funerare scoase la iveală de săpăturile arheologice fără
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de poezia care o precedă, este un anumit angajament existențial față de realitate. Chiar dacă pentru acești poeți cultura devine o natură, (...) principala lor obsesie rămâne totuși realul, trăitul. Nu atât spiritul însetat de real cât spiritul trăind în real.346 Pentru fidelitatea, claritatea și totalitatea poeziei în raport cu realul pledează și Simona Popescu. Ea crede într-un limbaj natural al poeziei, neviciat de literatură sau, mai exact, care să discrediteze literatura, prin ironie, parodie și resemantizare, ajungându-se în cele din urmă la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cele din urmă la o nouă structură valorică a existenței: Poezia realului nu înseamnă, cum ar putea crede cineva, transcrierea aseptică, neimplicată, a ceea ce se vede, înregistrarea banală a faptelor banale, nu înseamnă nici transcriere fidelă sau naturalistă a cotidianului. Fidelitatea își are și ea subtilitățile și strategiile ei (literare). Denotativul, în modestia lui asumată, poate fi profund (și într-un mod mai rafinat), conotativ, eludând, cu bună știință (sâc!) arsenalul de simboluri, trimiteri, sofisticare metaforică. Nu înțeleg prin această poezie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu faptul că, în același timp, bărbații proprietari doresc să asigure continuitatea proprietății pe linie paternă. În asemenea circumstanțe, bărbații au impus femeilor o monogamie forțată, ca să fie siguri de faptul că progenitura este a lor. Femeilor li se cere fidelitate maritală, bărbaților, nu în mod obligatoriu, iar în anumite culturi, chiar deloc. Este pur și simplu o diviziune între bărbat ca proprietar și femeie ca nonproprietară. Familiaxe "„familie" nu se naște din motive „naturale”, ci economice. Doar când condițiile de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de egalitarism, a implicat statulxe "„stat" în creșterea copiilor generalizând creșele și grădinițele, a scăzut dramatic discrepanțele de venit, a încurajat participarea femeilor la organisme de decizie prin sistem de cotexe "„cote", procedând însă prin contraselecție (alegerea femeilor după criteriul fidelității față de partid, și nu al calităților lor profesionale, procedură care a fost aplicată de altfel și în cazul bărbaților). Dar, în același timp cu preluarea grijii și educației copiilor, a impus și monopolul cultural și ideologic. Lipsa de performanță economică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cele ce urmează voi a) defini două tipuri de proprietăți pe care o soluție a paradoxului lui Sen ar trebui să le aibă; b) analiza soluțiile prezentate folosind aceste proprietăți. Cele două proprietăți sunt: eficacitatea pentru societăți reale (esr) și fidelitatea ideologică (fid). Prin eficacitate pentru societăți reale am în vedere intuiția, destul de puternică, potrivit căreia o soluție a paradoxului libertarian ar trebui să funcționeze în condițiile cerute de o societate reală, i.e. pentru un număr mare de indivizi și pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi defini în paginile ce urmează). Toate acestea, funcționarea pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și pentru un număr egal de decisivități cu numărul de x variante , sunt subsumate ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și drepturi individuale în cheie libertariană, atunci orice soluție pe care am găsi-o pentru paradoxul libertarian trebuie să privilegieze drepturile individuale și libertatea individuală în detrimentul paretianismului. Funcția acestor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume cea a externalităților. Deși acest aspect este unul important, voi alege să nu îl prezint pe larg. Motivul pentru care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anterior. Dacă gândim drepturile ca fiind astfel fundamentate, suntem obligați să admitem că există o mulțime de acțiuni umane, care este considerată inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să opereze această ierarhizare etică. 6.2.3. Analiza soluțiilor paradoxului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de doi indivizi, două strategii când folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mare de doi indivizi, mai mare de două alternative, mai mare de două strategii și pentru regulă (rgl). De asemenea, rezolvă paradoxul Gibbard, prezentând o alocare coerentă de drepturi. Condiția de eficacitate pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv pentru care nici soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) nu o îndeplineau: restricționarea exprimării opiniei nu este admisibilă în eticile libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției libertariene. Pentru celălalt grup de restricții, cel al condiției libertariene, lucrurile stau în felul următor: soluția Hillinger-Lapham (1971) funcționează pentru societăți reale și prezintă și o alocare coerentă de drepturi, însă nu îndeplinește condiția fidelității ideologice deoarece operează o ierarhizare etică inversă celei libertariene. Următoarea soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de drepturi, însă nu îndeplinește condiția fidelității ideologice deoarece operează o ierarhizare etică inversă celei libertariene. Următoarea soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-a treia soluție prin reformularea condiției libertariene, cea a lui Blau, funcționează pentru a) doi indivizi și două strategii, b) cu doi indivizi și mai mult de două strategii, dar nu reușește să elimine
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4 și 6.1.5 îndeplinesc esr. Celelalte, 6.1.1, 6.1.2 și 6.1.3, funcționează pentru orice număr de indivizi, alternative, strategii, dar nu sunt formulate cu o condiție libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt formulate cu o condiție libertariană consistentă (altfel spus, nu rezolvă paradoxul Gibbard), așadar nu îndeplinesc esr. În ceea ce privește fid, soluțiile prin alterarea domeniului universal o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]