51,126 matches
-
de căpătîi. E în schimb un roman fermecător. Și unul fragmentar/fragmentat. Povestea Teresei Goday, fiica unei vînzătoare de pește ajunsă mare doamnă prin căsătoria cu bătrînul Rovira, se transformă încetul cu încetul în istoria familiei sale și, într-un final, în cea a casei lor din Sant Gervasi. Imaginea micului palat cu turnulețe și a fantasticei sale grădini e de altfel singura constantă în acest univers dominat de o înfiorătoare incapacitate de comunicare. Metafora oglinzii sparte se dovedește ideală: lumea
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
oglinzii sparte, multe din, să spunem, artificiile de construcție provin din arsenalul realismului magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce conduce spre un final previzibil, dar inevitabil, acel tip de fatalism înrudit în același timp cu naturalismul unui Zola și viziunea mitizantă a prea-binecunoscutului Márquez. Ca să nu mai vorbim despre o foarte interesantă coincidență (este evident că doar de o coincidență e vorba) în privința
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
Și fără să mă poată ajuta cineva,/ Această enormă mirare/ A trupului încă al meu/ Dar rămas/ Ca pe un țărm părăsit în prăpăd,/ În timp ce eu/ Alunec, alunec pe mare/ Pînă nu mă mai văd" (Alunec, alunec). Astfel începutul și finalul existenței par a contura un cerc. În sfîrșit, avem a face cu o inadaptare social-etică. În acest segment al creației sale, poeta Ana Blandiana se întîlnește cu militanta Ana Blandiana, înglobînd o omogenă reacție împotriva unei istorii crude în așa
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes etc.), parodiază filmele TV, reclamele, știrile sau limbajul de cartier. Virtuozitățile cu care ne-a obișnuit mucalitul poet nu lipsesc nici ele, dar efectul este spulberat de finalul întotdeauna crud: "Marmura și hexametru'/ într-un confuz perimetru/ înfumegat de salpetru/ și sângerări, - domnul Petru/ Creția a fost molestat." (Troiță). Ultima poezie a volumului articulează senzația de tragic prezentă tot timpul de-a lungul acestei lungi incursiuni printre aspectele
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
e mai veche și mai apropiată de etimon, în vreme ce -ache reprezintă deja o adaptare. Exemplele de extindere a sufixului la substantive comune oferite în articolul citat sînt bastonache, castelachi, beicache, cuțulache, hîdache, mișelache, muțunache, samurache, vasilache, fudulache, mangafache, țafandache. În final, autoarea afirmă că sufixul -ache "este pe cale de dispariție, nu mai creează derivate noi, în afară de cele consacrate". Un articol publicat de G.I. Tohăneanu în România literară, 39, 1992, p. 10 ("Cățelușul Samurache") trece în revistă mai multe reflexe literare ale
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
a sărutării pămîntului e reflecția faptului că pămîntul este singurul care poate să-i conserve sentimentul posesiei reale și total, psihanalitic vorbind, "o deplasare dinspre imaginea feminină spre una masculin-combativă a pămîntului". Ion a sacrificat narcisiac iubirea pentru pămînt. În final, datorită triumfului dragostei pentru Florica, modelul patern revine la suprafață. Cele două modele, matern și patern, crede dl Malița, sînt concurente la Rebreanu în construirea identității eului. "Cele trei personaje, protagoniștii tripticului romanesc, Pădurea spînzuraților-Ciuleandra-Ion, sînt, cu toții, fii unici. Toți
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
Walter. Originalitatea (sugerată de altfel în titlul original, The Watcher/ Urmăritorul) constă în flash-urile care-l bîntuie pe agentul FBI, înfățișat de către James Spader ca o natură maladivă, cu o inchietantă vulnerabilitate ce frizează chiar o ipotetică - nici în final elucidată! - culpabilitate. Tară pe care mizează și serial killer-ul interpretat cu o seninătate enervantă de către exoticul impasibil Keanu Reeves. Personaj obsedat pînă la demență de polițistul cu nervii la pămînt și ore la psihiatră! Dincolo de uși (coproducție Marea Britanie - S.U.A., 1998
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
Ori dacă textele lui ar fi fost traduse în franceză sau engleză, dacă ar fi izbutit să atragă atenția unui editor străin, reușind astfel să evadeze din sordida lume în care trăia? Odată puse la condițional perfect, asemenea întrebări marchează finalul, oboseala, abdicarea. În mai, 1945, Mihail Sebastian a murit într-un accident stupid, lovit de un camion în timp ce traversa strada. Era în drum spre o conferință dedicată lui Balzac. Supraviețuind antisemitismului, Sebastian a murit ca un intelectual: cufundat în gînduri
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
aievea. Ca și cum ele s-ar întîmpla în realitate. Și cînd ne trezim cu senzația că am fost întrerupți tocmai în momentul în care cele visate păreau să anunțe un deznodămînt. Exact ca atunci cînd cineva ne deranjează brusc să vedem finalul unui film palpitant. Iluzia că totul a fost de-adevărat este încă o probă că în noi, în timpul visului, se desfășoară o a doua existență paralelă, deocamdată indescifrabilă...
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
l-a păstrat în copie și îl reproduce în cartea sa) și pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de vedere deși, după două colaționări, cînd treaba era spre final, ne-a parvenit din nou o veste rea, cerîndu-ni-se un nou referat. Am rămas deciși pe poziții și cartea a apărut în forma ei integrală. Și îi aduc, aici, un omagiu postum lui Al. Piru, care era îngrijitorul ediției și
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
situații și scene de la neverosimil sau chiar ridicol (de pildă Charlotte nu scapă nici un prilej de a-și etala performanțele de judokană, iar autorul nu ratează în atari condiții, nici el, ocazia de a-și etala cunoștințele de specialitate). Chiar finalul romanului este încununat de o luptă ieșită din comun: înfruntarea, corp la corp, a Charlottei cu Dana Mikasch, fostă securistă și fosta adversară olimpică a diplomatei germane. Încăierarea dintre cele două femei ne poate duce cu gîndul la eterna înfruntare
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
vânzarea se pregătesc prin forme de publicitate aș spune specializată, acum mai ales prin Internet, iar editorul monitorizează uneori nu numai campania de difuzare ci chiar scrierea cărții. Există editori care fac presiuni asupra autorului să-și modifice, de exemplu, finalul cărții, pentru a avea mai mult succes. Ai fost vreodată confruntată cu asemenea practici? Nu! Și sunt absolut împotriva lor. Cred totuși că asemenea lucruri se petrec numai cu scriitorii începători, cu debutanții, care se caută încă pe ei înșiși
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
pentru folosul neamului românesc, pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea și puterea, fiind încă și mai mult gata a face..." (p. 33). Decăderea neamului românesc este deplânsă în final în tonul lamentațiilor din cronica lui Neculce și explicată prin această ruptură, determinată de o istorie mașteră, de Biserica Romei. Succesiunea antitezelor (prin contrapunerea adverbelor de timp oarecând/ acum) conferă paginii virtuți literare: "O amar! Era și neamul rumânesc vestit
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
timp de o săptămână unei încercări de linșaj mediatic... Că sursa din CNSAS, eu am spus că ar fi Mircea Dinescu care mă urăște cumplit, că l-am incriminat în cartea despre Preda, dar și în numeroase alte texte...” Spre finalul emisiunii a declarat: „... mulți oameni politici au fost tranșanți în a lua atitudine în acest moment față de persoana mea, nu au ezitat nici o clipă. Culmea e că din breasla noastră, dintre literații noștri, dintre care unii îmi sunt datori în
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
-i apărăm numele și opera. http://www.youtube.com/watch?v=mUm oL57QNU&feature=related Acum, la doi ani de la moarte, poetul Cezar Ivănescu (pe care l-am cunoscut la Iași în 1980 și am rămas în relații de prietenie până la final), mi-a acordat un interviu imaginar pe care-l redau în continuare: Lucreția Berzintu: Dragă Cezar Ivănescu, relatează-ne, te rog, cum a început conflictul cu Mircea Dinescu? Cezar Ivănescu: Mircea Dinescu a intrat în literatură ca un discipol al
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
Pavel Șușară In finalul unei cronici publicate cu mai bine de un an în urmă, cronică scrisă pe marginea unei pseudoexpoziții George Apostu, spuneam, cu multă amărăciune, că un lucru prost făcut consumă pentru vreme îndelungată spațiul și energia gestului afirmativ și că, în
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
caz (III), mai puțin explicit, dar tocmai ruperea specialiștilor tehnicieni (informaticieni, specialiști în "Lingvistică computațională" etc.) de finalitatea ultimă, reală, deci de scopul de a servi omului, provoacă dereglări în demersurile colectării și procesării datelor, erori sau lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie de către beneficiarii obișnuiți, din orice categorie de activitate, fie de către informaticieni ei înșiși, care nu au suficiente cunoștințe de Lingvistică, de Psihologie, de Psiholingvistică etc. Acest demers
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
mii de mile în căutarea documentelor și a locurilor pe unde au trăit personajele (a fost în Montana, Washington State, California, Hawaii, Illinois, Ohio, Texas, Connecticut), a petrecut mii de ore în biblioteci și societăți de istorie din America, în final rezultând versiunea cea mai completă a cazului, nu și definitivă. Autorul crede că în timp vor fi făcute publice și alte documente (jurnalul lui Gillette, petițiile trimise de mama acestuia diverselor autorități, pentru a salva viața fiului ei), după cum speră
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
Pe aceeași linie se situează și teoria despre "scriitorii străromâni". Și pentru a vedea exact cărui tipar de gândire îi aparțin teoriile menționate nu avem decât să privim spre Moscova, centrul de comandă al tuturor comuniștilor: Soljenițîn arată cum spre finalul vieții Stalin "a făcut un oribil viraj spre o înfumurare națională fără margini, prezentându-i pe ruși ca fiind primii care au făcut toate descoperirile"! La noi protocronismul rus, dominant în anii cincizeci, a fost înlocuit de protocronismul autohton: "patrioți
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
scriitorilor români. Ambele răspund, împreună cu alte lucrări de lexicografie literară apărute sau aflate în diferite faze de pregătire, nevoii de noutate și diversitate a culturii române. Primul oferă o selecție de numai 332 de autori, al doilea va cuprinde, în final, aproximativ două mii; cel dintâi înregistrează informația la zi (31 decembrie 1999), celălalt, prin forța împrejurărilor, până în 1989 (diferență exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și cunoaștere, altul, prin amploare, exigențelor, formulate în 1982, de prezentare în
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
performanțe actoricești nu ies la iveală. Aș vorbi mai degrabă despre corectitudine față de această punere în scenă cu apariții (mai mult sau mai puțin) episodice. Nu există excese, fie în zona plusului, fie în aceea a minusului. Cu o excepție: finalul (al doilea), o lipitură ciudată la felul în care au mers lucrurile pînă acolo. Toată povestea oarecum ridicolă și prețioasă, cu agentul rus și cel prusac, mi se pare că poate lipsi cu desăvîrșire. * Trupa lui Gonța, Eminescu și Timpul
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
persistența expresiei a contribuit poate și Caragiale, care a pus-o în replicile lui jupîn Dumitrache - "țiu cînd e vorba la o adică la onoarea mea de familist"; pregnantă e mai ales apariția ei repetată și lăsată în suspensie în finalul primului act al Nopții furtunoase, unde devine un substitut ironic al întregii teorii a personajului și un exemplu perfect de eufemism comic: "mă știi că țiu cînd e la o adică..."
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
americanului-ucrainian Michael Katesniko și în care englezul Kenneth Branagh este un romancier în pană de inspirație, insomniac, nevrozat și terorizat de tot și de toate - de la câinele lătrăcios din vecini (pe care, deși îl omoară, îl regăsim bine mersi în final dând vesel din coadă spre liniștirea asociațiilor de protecție a animalelor) - la soție (Robin Wright Pen, și la soacră (Lyn Redgrave), succesele sale anterioare: The White Ballon (Camera d'Or, Cannes 1995) și The Mirror (Leopardul de Aur, Locarno 1997
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Time a lansat o supoziție care, iată, nu s-a adeverit. Intrînd în joc, Richard Corliss spunea: "Acest film savuros redă personajului noblețea pentru a-l lăsa să se odihnească în pace". La sfîrșit de veac, în octombrie 2000, la final de psihoză milenaristă, Compania Kushner-Locke oferă această nouă versiune. Scenariul lui Tom Baum pretinde a fi cît mai aproape de realitate; regizorul Joe Chappelle a ambiționat o ultramodernă înfățișare a "Patimilor lui Țepeș" o suită de flash-back-uri iscate tot de un
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
a fi cît mai aproape de realitate; regizorul Joe Chappelle a ambiționat o ultramodernă înfățișare a "Patimilor lui Țepeș" o suită de flash-back-uri iscate tot de un interogatoriu la care este supus eroul de către un sinod de preoți ortodocși care, în final, îl vor excomunica și lichida. Viața pulsează pe ecran cînd dilatată, cînd comprimată, conform intensității variabile a experiențelor trăite, potrivit intuițiilor și revelațiilor unei naturi zbuciumate, dar nu contradictorii. Pentru că acest Țepeș nu acceptă acuzele de trădare a etniei și
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]