9,441 matches
-
declanșatori. Încercarea de a minimaliza creșterea în greutate ca efect secundar al tratamentului: pacientul a fost încurajat să se angajeze în exerciții fizice regulate deoarece acestea sunt incompatibile cu fumatul (Marlatt și Gordon, 1985Ă și în același timp reduc stresul fiziologic și psihologic. Exercițiul, combinat cu mâncatul unor mese echilibrate sunt metode simple și eficiente de minimalizare a oricărei creșteri în greutate asociate. Integrarea hipnozei: pacientul a fost instruit că trebuie să își folosească imaginația și capacitățile de vizualizare și să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unui program de tratament. În multe din aceste exemple hipnoza este clar folosită ca strategie secundară și facilitatoare a abordărilor primare (de ex. cognitiv-comportamentală, educațieă. Disfuncții sexuale Înainte de a lucra cu problemele sexuale clinicianul trebuie să fie familiarizat cu aspectele fiziologice și medicale ale funcționării sexuale normale și patologice, amintindu-și că există și aspecte sociale și culturale importante care trebuie luate în considerare în orice încercare de definire a „normalității” și „anormalității” în ce privește sexualitatea. Disfuncțiile sexuale apar atunci când există o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a „descoperit” că avea erecție. A fost extrem de bucuros de „descoperirea” sa și de faptul că are încă această caapcitate. Lui John i s-a cerut să reproducă acest vis în transă și să indice ideodinamic când au apărut schimbările fiziologice adecvate. În această ședință finală a fost subliniată întărirea eului și stabilirea scopurilor. Ședința 6 Aceasta a fost o ședință de terapie cu pacientul și soția sa. Ambii au fost regresați la o experieță sexuală pozitivă din trecut din căsătoria
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în sprijinul eficacității sale clinice. Hipnoza ca abordare în tratament asigură pacientului ocazia de a-și dezvolta auto-eficacitatea în timp ce își dezvoltă de asemenea abilitatea de a se angaja în relaxarea musculară, corectarea proceselor cognitive disfuncționale și identificarea interacțiunilor maladaptative cognitive/fiziologice. Clinicienii își pot optimiza eficacitatea prin consultarea literaturii de specialitate (de ex. creșterea expectanțelor paciențiloră și a rezultatelor clinice; de exemplu prin potrivirea sugestiilor hipnotice la tipul de durere (Patterson, 2004Ă. Au fost descrise multe proceduri hipnotice pentru o largă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
negative din trecut, reducând astfel anxietatea. Montgomery și colab. (2002Ă au realizat o meta-analiză a eficacității hipnozei ca tratament complementar la pacienții chirurgicali și a concluzionat că hipnoza este benefică în ce privește șase aspecte: emoțiile negative, durerea, medicația pentru durere, indicatorii fiziologici, timpul de recuperare și timpul de tratament. Într-un studiu controlat Massarini și colab. (2005Ă au arătat că tratamentul hipnotic de scurtă durată (vizualizare primară a vindecăriiă realizat în perioada peroperatorie duce la rezultate bune la pacienții chirurgicali în termeni
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
colab. (2002Ă. Cancerul În ultimii ani a devenit din ce în ce mai clar că diagnosticul și tratamentul cancerului (și a multor boli croniceă sunt experiențe stresante. Se poate folosi o gamă largă de tehnici hipnoterapeutice pentru a crește controlul efectelor secundare psihologice și fiziologice ale diagnosticului de cancer și terapiei care urmează. Acestea includ folosirea relaxării, imageriei, întărirea eului, sugestiile directe și metaforele (Hammond, 1990a, pp.199+216Ă. Deși Simonton (în Simonton și colab., 1978Ă nu se referă în mod specific la intervețiile hipnotice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
complementare cum este acupunctura sunt un ajutor valoros pe lângă tratamentele medicale și există tot mai multe dovezi că eficacitatea lor trece de efectul placebo. De exemplu Parient, White, Frackowiak și Lewith (2005Ă au arătat că acupunctura reală are un efect fiziologic specific și că expectanțele pacienților și credințele lor legat de un tratament potențial benefic modulează activitatea unor zone ale creierului legate de sistemul de recompense. De asemenea, așa cum a fost discutat în această carte, dezvoltarea recentă a hipnoterapiei a arătat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acum au fost realizate puține cercetări cu ajutorul rezonanței magnetice nucleare (RMNĂ pentru a identifica regiunile din creier care sunt active în timpul hipnoterapiei. Cercetările ulterioare vor furniza mai multe cunoștințe asupra bazei anatomice și neurochimice a efectului hipnoterapiei asupra variatelor activități fiziologice. În timp ce sunt făcute încercări care să le permită hipnoterapeuților să devină mai sofisticați este esențial ca în același timp să continuăm să oferim intervenții care să aibă cel mai mare succes posibil. Dar este important să ne reamintim că ființele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
votivi pe cupe de argint. La Herculanum, în vila lui Piso, arheologii vor descoperi un mamifer asemănător... Iconografia asociază cel mai adesea acest animal roz și rotofei cu discipolii lui Epicur. De ce? Grigore de Nyssa afirmă că, din cauza constituției sale fiziologice, acest animal nu poate să-și ridice capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică prin care să se transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? Nicidecum o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... 10 Îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul-plac al celuilalt
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
intens, iar individul nu și-a elaborat strategii mature de adaptare, se pot instala efecte ale anxietății cronice la unul sau mai multe dintre următoarele trei niveluri: mobilizare energetică pentru reacția de răspuns imediat, care poate produce în timp tulburări fiziologice; îngustarea percepției, alterarea gândirii logice, rigidizarea, diminuarea creativității și utilizarea mecanismelor de apărare; dispariția bucuriei de a trăi, anxietatea menținând o stare de perpetuă îngrijorare, a cărei consecință este incapacitatea individului de a face față evenimentelor cotidiene. Din cauza caracteristicilor aparte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act comportamental poate fi, astfel, uneori puțin expresiv, în schimb să sumeze în realizarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin modificări ale nivelului excitabilității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin modificări ale nivelului excitabilității sistemului nervos (în special, a hipotalamusului), ale secreției de adreno-corticosteroizi, cât și prin modificările compoziției chimice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stimulus”), iar alții limitează înțelesul termenului de stres la răspunsurile sau reacțiile pesoanei („stres reaction”), ignorând situația care le produce. În sfârși în unele cazuri sunt relevate mai mult particularitățile de ordin fiziolofic ale stresului, acesta fiind definit în termeni fiziologici („stres fiziologic”), iar alteori se insistă îndeosebi asupra aspectelor psihologice ale fenomenului, vorbindu-se de un „stres psihologic”. Cercetătorii care definesc stresul în termeni de „stimulus”, subliniază în mod deosebit aspectul extern/sau situațional al acestuia și caracterul neobișnuit al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
alții limitează înțelesul termenului de stres la răspunsurile sau reacțiile pesoanei („stres reaction”), ignorând situația care le produce. În sfârși în unele cazuri sunt relevate mai mult particularitățile de ordin fiziolofic ale stresului, acesta fiind definit în termeni fiziologici („stres fiziologic”), iar alteori se insistă îndeosebi asupra aspectelor psihologice ale fenomenului, vorbindu-se de un „stres psihologic”. Cercetătorii care definesc stresul în termeni de „stimulus”, subliniază în mod deosebit aspectul extern/sau situațional al acestuia și caracterul neobișnuit al circumstanței (situației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
copilului lor, continuând să construiască planuri de viitor, și supărându-se pe aceia care susțineau că leucemia este o boală, incurabilă. Selectând un grup de părinți, ca cele mai reușite exemple de „negare”, și comparându-i, sub raportul reacției lor fiziologice la stres, cu un alt grup de părinți ce nu adoptaseră această atitudine, Wolff și colaboratorii să au măsurat cantitatea de hidrocortizon din sângele acestora, și au costatat că părinții care au negat natura, fatală a bolii copilului lor (deci
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de exemplu, procesul psihic al „evaluării”, prin care subiectul stabilește semnificația stimulului). Acest deziderat i-a determinat, de altfel, pe unii cercetători să releve mai mult aspectele psihologice ale stresului, deosebindu-se astfel de cei care abordează mai ales aspectele fiziologice ale fenomenului. Pentru aceștia din urmă, adică, pentru fiziologi, stresul desemnează tulburarea structurii sau sistemului de funcționare a țesutului, ca rezultat al acțiunii stimulilor nocivi (cum ar fi: căldura excesivă, gerul, microorganismele etc.). H. Selye, creatorul conceptului de „stres fizic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de către H. Selye „sindrom general de adaptare”, care constă într-o secreție a hormonilor pituitari, cu rol de activizare a cortexului glandelor adrenale, în vederea producerii unor anumiți hormoni deosebit de importanți în metabolismul celulelor (întrucât produc schimbări esențiale în funcționarea sistemului fiziologic). Aceste schimbări parcurg, de regulă, mai multe etape: reacția de alarmă, etapa de rezistență, stadiul epuizării. H. Selye arată că atât cantitatea de hormoni secretați necesară, cât și efectele acestora asupra țesuturilor corpului, variaza îi funcție de severitatea stresului și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atât cantitatea de hormoni secretați necesară, cât și efectele acestora asupra țesuturilor corpului, variaza îi funcție de severitatea stresului și de specificul psihologic individual inclus. În acest sens, el vorbește de „boli ale adaptării”, adică de posibilitatea ca eforturile de adaptare fiziologică la stresori să poată provoca boli organice, în condițiile prelungirii sau a trăirii lor prea intense. Un punct de vedere interesant întâlnim la Vasile Pavelcu, care vede în fenomenul stresului doar unul din cei trei factori ai ecuaței psihologice, implicată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se dezvăluie vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de nivelul de aspirații superioare, de incongruențe între eul real și cel dorit”. („Din viața sentimentelor..., p. 54). Cercetările lui H. Selye asupra efectelor fiziologice ale stimulilor nocivi au jucat un rol important în înțelegerea mai clară a funcțiilor unor hormoni ai corpului, în tratamentul unor „boli ale adaptării” etc. Dar, atât H. Selye cât și colaboratorii săi au rămas la viziunea predominant fiziologică, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
efectelor fiziologice ale stimulilor nocivi au jucat un rol important în înțelegerea mai clară a funcțiilor unor hormoni ai corpului, în tratamentul unor „boli ale adaptării” etc. Dar, atât H. Selye cât și colaboratorii săi au rămas la viziunea predominant fiziologică, de interpretare a fenomenului stresului. Există numeroase situații de viață care pledează pentru necesitatea considerării unui „stres psihologic”, când țesuturile nu sunt direct asaltate, dar pe prim plan apar o serie de procese de nivel psihic superior, cum ar fi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dar pe prim plan apar o serie de procese de nivel psihic superior, cum ar fi de exemplu cel al „anticipării” pericolului, sau cel al „evaluării” (interpretării), prin care se stabilește stimului gradul de nocivitate/de periculozitate. Cu toate că multe efecte fiziologice ale acestor procese sunt similare acelora care survin ca răspuns la stimulii nocivi fizici, „stresul psihologic” desemnează o realitate mult mai complexă, ale cărei aspecte psihologice trebuie cercetate cu mijloace de investigație speciale și pe baza unei terminologii adecvate. I.L.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]