28,018 matches
-
Cornel George Popa Tramvaiul oprește lin în bucla stației. Vatmanul coboară să-și vizeze foaia. Aici e capătul. Cum stai cu fața către oraș, din stînga vine șoseaua Vergului, iar din dreapta - Pantelimonul. Suntem la o margine de București. Mai departe nu e decît drumul care duce la mare ori spre mănăstirea Cernica. În dreapta e un
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
de la instalarea și căderea acestuia, până în septembrie 1940, cînd Facla a fost suprimată de regimul legionar, ziarul condus de Vinea a trăit zile grele. Mai întâi în loc de patru pagini Facla a început să apară doar în două, adică o simplă foaie. Apoi din zilnic s-a transformat în săptămânal, apărând duminica, în patru pagini, și purtând data de a doua zi. în această perioadă în pagina întâia a publicației apărea câte un desen semnat de Marcel Iancu, Milița Pătrașcu sau Ion
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
vă rog. Gândind la voi Întotdeauna, în cele mai adânci văgăuni ale mâhnirii am văzut coborându-se de Sus o funie albă. Albă, albă, imaculată, împletită din file de incunabul, de in-octavo sau de manuscripte, din câte și mai câte foi ninse. Așadar lăsați-mă să stau nițel cu ochii închiși (preț de vreun sfert de ceas), apoi să citesc din Quevedo, de nu cumva pătrunzătorul Quevedo citește din mine. În odaia asta prăpădită, de trei pe patru, cam două mii de
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
care mă încape total pînă la fermuarul gurii lemnul tău se umflă de sîngele meu din trei în trei ani golful se adîncește plaja se îngustează lipovenii cu năvoadele pline de pește în patul de lîngă perete pe salteaua din foi de porumb sărutul e lung ca un șarpe și tocmai atunci intră pe ușă mama mea moartă cu brațul plin de garoafe netezește cearceaful pune la loc tîrîtoarele în văgăunile lor și putea fi atît de dulce lenta cedare a
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
zimțate muguri universali adolescenți pe rotile și mai departe de tot ce se vede molia își vede liniștită de treabă ar mai fi un mic detaliu un post scriptum al scrisorii despre moarte și înviere petele astea de grăsime pe foaie printre litere paraziții rozînd vocea umană pînă cînd aerul se face roșu și noi ne vom întîlni îți promit în anul 2012 cînd se va stinge al cincilea soare patruzeci și două de grade la umbră 1. în fiecare dimineață
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
inima mea străpunsă de sulițe, de lănci, de halebarde - abia își mai aducea aminte de Drumul Mătăsii prin ținuturi lombarde II Îngerul meu blond, rebel și pauper a sunat din trâmbița de argint pe pământ și în cer (savuram mirosul foii de dafin - semn de carte într-un poem de Apollinaire) Boemul meu înger păzitor mi-a transmis Ordinul de prezentare la Sinedriul Poetic. Mesajul angelic mi-a amintit de Chemarea primită de tatăl meu, în iulie 1943: Preotul Ștefan Vasiliu
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
și îl înălță spre lumină Prin văzduh zburau roiuri de litere cifre, silabe, sintagme, versuri, versete, pasaje. Întreaga urbe se legăna ca o verticală umbră de chiparos pe colina Asissi, se desfăta precum o meduză într-o noapte chopiniană, lehuză Foile se desprindeau de cotor. Militarii, soldații culegeau risipitele pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de Ana Blandiana de Mihai Ursachi, de Ioanid Romanescu, fragmente din „Tatăl meu, Rusia”, de Cezar Ivănescu... (Din direcții diferite, ca doi frați siamezi contemporanii poeți
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
nesăbuită de a fi totul de a fi nimic de a ridica demența la rang de mit după exemplul ochiului programat la vederea infinitului de circumstanță Astfel apariția cailor cu papion înhămați la corabia beată stârnește valuri de proteste printre foi și concepte apariția cailor cu pandantiv târând din port în port farul lui Ptolemeu trezește valuri de admirație printre pulpele feminine șlefuind diamantul singurătății universale reflectând spaima ovoidală extazul rotund De-acum ca să vezi îmi plimb și eu îngerul sub
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
Ziua simt miros de iarbă Și seara mireasmă de iasomie Mă ascund în mine de frigul terestru Ca să înceteze minciuna despre frigurile mele Dimpotrivă Îmi este cald prea cald anotimpurile sunt toate fierbinți Eu nu aud coleopterele cum cad pe foaia de hârtie Fiindcă scriu în foișor în grădină Unde ziua miroase a iarbă Și seara a iasomie În caisul din fața dormitorului Cineva îmi pândește fiecare mișcare Dinaintea somnului Îi trimit salutul nopții Și îl iert Tocmai de aceea Caisul tremură
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
aceea care va capta-n petale vârtejul, odată pentru totdeauna, să nu-l mai lase revărsat aiurea; schimbat în apă gânditoare, se va-ntinde pe albii vaste, palmă cu palmă cunoscute. Neclătinat, cu-aripi pliate strâns, el toarce-ncet în foi de-argint crâncena zloată de melasă.
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
poet fiule greu ne era să-ncheiem socotelile întotdeauna ne ieșeau în plus: anticariatul biserica arborii cu bune intenții prea înalta taină a bibliotecii publice și câte nu mai erau ne-au ocărât în sârbește (și pe mine o dată) în foaia locală și ce dacă nu i-au certat oare și pe Jakșici și Kostici și pe atâți alți fii risipitori piața însă patru colțuri avea” Roza Rozalia pentru ca Roza Rozalia să fie cea adevărată cu inimă gingașă și sufletul înmiresmat
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
el paloarea poetului Dario Belezza, mort de tânăr, seropozitiv, discipolul și feblețea celui aflat în zori, gol,ucis de-un june, pe o plajă la Ostia. Cu delicata Amelia Rosselli, vor fi vorbind uneori despre ,,Pășunile raiului’’? El întinzându-i foile scrise pe scările roase, de la Aracoeli, pe o banca murdară, cum vezi în toate gările, să-i traducă electrolizele: aurul scos din mizeria traiului zilnic, versurile lui, fulgere pe Capitoliu, (cel de pe Potomac sau de pe Tevere?) boabe de grindină explozii
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
căciulă. După-amiaza, îngrijitoarele ne puneau să dormim, după ce înghițeam ceai cu bromură. Atunci râul călătorea pe spinarea mea ca un trenuleț de jucărie. * Scene lichide: pieptul nostru fericit de înotători și perucile hidratate în mașinile salvării. Pe Someș se găseau foile de cositor în care ne înveleam cerebelul, înainte de execuția somnului de după-amiază. Paznicii râului aveau în buzunare sticle de bere, petele de pe mâinile lor alcătuiau o hartă a destrămării. Animale de casă se zbăteau în cuști cu răsuflători. Și atunci
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
și au vechimea într-o floare de nu-mă-uita. Ca vedenii prin loess-ul Mării Sarmatice. POTIR ÎN VITRINĂ domnului episcop Siluan Din el s-a băut la sfânta Cină. Ori în el s-a strâns „sfântul sânge”. Argint aurit și foi de acant. În el s-a păstrat prin trei veacuri o conștiință de sine. Amin. ȘI ALTE CUVINTE La doi pași în dosul graniței, al hotarului, limitei (de la limes). Lângă, un vin de Tokaji. Cuvinte epoci, ca și dispărute ... Ca
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
poate fi poate fi gara monumentală din québec sau un marfar într-o haltă din românia poate fi nasturele de la pijamaua ta roz sau o monedă veche numai bună să-ți rupi dinții în ea poate fi o țigară de foi sau o motocicletă în colțul gurii care duduie până scoate vecinii din minți viața într-un lacăt este pregătită să-și întâmpine sfârșitul cu surâsul pe buze cu o fanfară militară ascunsă în lobul urechii să se bucure de el
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
-l poate ascunde. În ordine compozițională, hibele sunt imediat vizibile. Capitolele nu constituie unități semnificative în economia romanului, ci adițiuni de scene operate fără o minimă logică discursiv-combinatorie. Autoarea le-a considerat, probabil, încheiate, rotunde, atunci când i s-au terminat foile tip A4 sau mina din pix. În capitolul al treilea, intitulat Renato și bucătăria, numitul Renato apare târziu, ca să dispară instantaneu. Dar nu-i așa că sună bine - Renato și bucătăria? În secvențele cu titlul My Sweetest Box, în care sunt
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
că una e viață și celălalt moarte, care întîi chezășuiește literatura. O literatură anume, în care realitatea izgonită prin pact vine, prin pact, înapoi. Adică jurnalele, biete hîrtii ude, culese din sticle undeva lîngă țărm. Despăturite ca mai modernele calendare, foaie în lungul altei foi, fac o voaletă prinsă peste veac. Dindărătul ei, chipuri de doamne. Nu mai vorbesc de viziere și de domni, deși - o! - țin și ei jurnale, fiindcă doar despre diariste, șase la număr, e, sub un titlu
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
și celălalt moarte, care întîi chezășuiește literatura. O literatură anume, în care realitatea izgonită prin pact vine, prin pact, înapoi. Adică jurnalele, biete hîrtii ude, culese din sticle undeva lîngă țărm. Despăturite ca mai modernele calendare, foaie în lungul altei foi, fac o voaletă prinsă peste veac. Dindărătul ei, chipuri de doamne. Nu mai vorbesc de viziere și de domni, deși - o! - țin și ei jurnale, fiindcă doar despre diariste, șase la număr, e, sub un titlu sobru, alb, Confesiuni ale
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
ce strîng paragrafele, lăsînd totuși loc de cîte-un crîmpei de eseistică bună, într-o analiză lipită, ca o mesadă, pe text. O lucrare de detaliu cu aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
de voință. Iar actio nu era rezultat al elocinței convingătoare, ci mișcare automată determinată de teama semănată prin aparatul represiv nevăzut, neauzit. Gol, cum era, discursul trecea numai prin gura celui care îl vobea. Proba, făcută, era că, tot întorcând foile, îl citea încă o dată, de la capăt, mecanic. Și ne mai mirăm că în estul european (noi fiind cei mai la est), lucrurile sunt atât de tulburi. Nu cumva ar trebui să vorbim de efectul acestui tip de discurs anihilant, efect
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
găsit, printre alte vrafuri de reviste cu ștaif, de odinioară, în unul din cele două anticariate de pe Academiei (primul cum vii dinspre bulevard) are, pe coperta întîi, scris așa: anul IV, no.1. Atît. Nici o referire la istoria exterioară, pe foaia maronie, cu titlu subliniat și frontispiciu de Teodorescu Sion. Era să spun că apare fără dată (destule cărți, în jur de 1900, sînt s.a.), dacă nu găseam, pe ultima învelitoare, undeva deasupra cuprinsului, cu litere mici, stacojii, scris 15 octomvrie
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
puternic în pupă suflul ,maselor largi populare". N-am spațiu să insist asupra mostrelor de antiamericanism visceral, asupra urii față de gândirea anglo-saxonă, căreia, ca perfect cameleon, îi va consacra un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
sărac. Au rămas cântecele lui, marea lui bogăție: „De când ne-a aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a scrisului. Jurnalul are pentru el rolul ,de confesor, de frate, de prieten, căruia îi împărtășește cu sinceritate bucuriile și tristețile lui și se ușurează". Uneori îi apare de ,un romantism anacronic", alteori, descoperă în filele lui ,dosare de viață", ,foi de temperatură". Mai mult, faptele evocate ,capătă o anumită coloratură epică, devin interesante, pitorești". El era deci conștient de valoarea literară a jurnalului. Meditând asupra lui, meditează în același timp și asupra scrisului, care pentru el are ,un efect terapeutic
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]