5,879 matches
-
mai multe culegeri și studii de folclor: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
între româniști tocmai prin foarte buna cunoaștere a graiurilor populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la textele prezente în volum. A format mai mulți elevi, printre care Hertvik Jarník, fiul său, și Jindra
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit și, în pofida aparenței artificiului și a afectării, demersul liric respiră aerul autenticității. SCRIERI: Tăcerineprimite, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Almar, București, 1970; Țara fântânilor, București, 1971
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea. Precum în epica populară, hiperbolizarea creează
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
fine, polemicile sale (cu Ion Filipciuc, de pildă) nu ating chestiuni esențiale. A publicat, de asemenea, o serie de cărți utile privind aspecte istorice și culturale legate de Câmpulung Moldovenesc și de alte câteva localități din Bucovina. SCRIERI: Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică, București, 1975; Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale, București, 1979; Eminescu și patrimoniul popular, I, București, 1985, II, Suceava, 1993; M. Eminescu. Prieteni și contemporani, București, 1986; Eminescu. Prietenii poetului, București, 1989; Câmpulungul Moldovenesc. Repere spirituale, Câmpulung Moldovenesc, 1991; Bucovina. Medalioane culturale
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
colaborare); De mă-ntrebi de unde sunt, Suceava, 1964 (în colaborare); De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
departe de influențele nefaste, străine, și-au păstrat sufletul românesc.” Accentul cade discret pe viața țărănimii, specificitatea fiind pusă în legătură cu realitățile rurale. Natura, istoria, societatea și concepția de viață a poporului român sunt elemente ale specificului. Nu e omis fondul folcloric, „opera literară în care se oglindesc cele două mii de ani de viață obiectivă și subiectivă a poporului român”. Din această perspectivă, referindu-se la Creangă și Sadoveanu, criticul crede că „nu există nici un scriitor care să se poată compara cu
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
mitică, puntea solidă cu sursele preclasice, convingerea unității și armoniei ei cosmice, ingenuumul în forța lucrurilor și capacitatea de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în lume, însă inactiv, prin contrast cu prezența păgânului Zamolxe); copilăria și satul natal, erosul, inserțiile folclorice sub forme originale etc. O paralelă stilistică Arghezi-Blaga relevă virtuozitatea „cuvântului adjectival și atributiv” la primul, „poezia substantivului” la al doilea, respectiv sentimentul detaliului versus sentimentul întregului. Celelalte două cărți, Pompiliu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice” (1981) și G.
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
Cornea, Oamenii, 72-83; Maria Platon, „Dacia literară”. Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare, Iași, 1974, passim; [M. Kogălniceanu. Acte și documente], DCM, I, 221-280; Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Zaciu, Lecturi, 8-28; Al. Bistrițianu, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977, 194-243; Nicolae Manolescu, Arta de a începe romanul românesc, RL, 1978, 33; Liviu Petrescu, Începuturile romanului românesc, VR, 1979, 11; Dicț. lit. 1900, 479-483; Aug. Z. N. Pop, Pe urmele lui M. Kogălniceanu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost culeasă la 25 februarie
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit lui Adrian Fochi o cercetare specială a Dinamicii tradiției în cântecul epic popular românesc. În colaborare cu A.P. Dereveanko și A.B. Soktoev, conduce seria academică „Monumente folclorice ale popoarelor din Siberia și Orientul Îndepărtat”, proiectată în șaizeci de volume bilingve, cu suplimente muzicale (până în prezent au apărut paisprezece volume). SCRIERI: Schițe de folclor moldovenesc (în colaborare), Chișinău, 1965; Vostocinoromanskii gheroiceskii epos, Moscova, 1967; Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o continuă atracție față de sferele literaturii, relațiilor interculturale, comparatismului literar și folcloric, izvoarelor istorice și istorico-literare. Beneficiind de extraordinara sa pregătire filologică și de posibilitatea de a avea acces la marile biblioteci europene, inclusiv la Biblioteca Vaticanului, G. descoperă, transcrie și editează numeroase și importante documente medievale privitoare la istoria națională, încercând
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al candorii: Cânele Bălan, nuvelă de analiză
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
prima pagină, reprezentând mai ales portrete ale personalităților culturale și politice românești. Gazeta a cultivat și a întreținut în rândurile cititorilor săi interesul pentru folclor. În acest scop, Ion Pop-Reteganul publică în 1886 un articol dedicat importanței și semnificațiilor literaturii folclorice, articol urmat, în anul 1887, de o Programă pentru adunarea materialului literaturii populare, care conține un chestionar cu 55 de întrebări. Pentru I. Pop-Reteganul literatura populară, pe lângă menirea de a fi o expresie a geniului național, constituie „un atestat de
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
încă din tinerețe, G. publică abia după stabilirea în Anglia Chrestomație română (I-II, 1891), opera sa de căpetenie, care cuprinde „extracte din 100 de manuscripte și aproape tot atâtea cărți tipărite”, precum și - veritabilă premieră la noi - texte dialectale și folclorice inedite, însoțite de un meticulos aparat științific în română și franceză, pentru a o face cât mai accesibilă învățaților străini. Aceștia o salută prin vocile lui Th. Gartner, Wilhelm Meyer-Lübke, Richard Otto, Émile Picot, Jan Urban Jarník, Gustav Weigand. Academia Română
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
M. Canianu și A. Gorovei, iar G. Dem. Teodorescu încearcă să atragă atenția asupra necesității de a se culege și studia folclorul literar. N.A. Bogdan, Elena Sevastos, S. Teodorescu-Kirileanu, G. Dem. Teodorescu și, din Transilvania, V.M. Lazăr ș.a. strâng material folcloric. Redacția se adresa, mai ales prin conținutul articolelor cu caracter general (politice sau culturale), și românilor din Transilvania, motiv pentru care autoritățile austro-ungare interzic din anul 1888 difuzarea periodicului. La G.s. au scris câțiva dintre autorii reprezentativi ai epocii. Dintre
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
scrisă cu talent narativ și descriptiv. Se dau multe amănunte pitorești, totul într-un stil precis, sistematic. Limba e corectă, meșteșugit folosită. Deși Condica... are modele bizantine (Constantin Porfirogenetul, Pseudo- Codinos), localizarea protocolului, numeroasele informații din epocă, datele etnografice și folclorice, utilizarea tradiției autohtone, inserarea unor fapte trăite conferă scrierii lui G. o anume originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
la Cladova, Gloria Constantini, Lângă apa Vodislavei, La Vulturi! Însușirile definitorii ale acestora sunt forța epică, veridicitatea psihologică, unitatea de compoziție, expresivitatea savuroasă a limbii. Dominanta celor mai multe dintre ele este pregnanța viziunii realiste, iar a altora - un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și ale mișcărilor sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
noroc” infernală. Scăldându-se, la îndemnul morarului, în lacul de alături, țăranul devine, prin căsătorie, boier, stăpân al unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului „pactul cu diavolul”, povestea poate fi considerată paradigma întregii literaturi a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte, „umbră și vis”. Un fantastic desfășurat
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut mort”. Prin adoptarea autohtonismului drept principiu de temelie, tradiționalismul „Gândirii” - precizează Crainic - continuă sămănătorismul, dar îl redimensionează. „Sămănătorul” a cultivat ideea istorică și ideea folclorică, nu însă și ideea religioasă, componentă tot atât de inalienabilă a caracterului național. Rezumativ caracterizat: „Țăranul sămănătorist e [...] un erou de baladă [...]. El bea cât zece, face dragoste cât zece, tâlhărește ca haiducii și are a face cu cai de furat și
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
cu inserții de erotism și de aventură, este de fapt o carte de propagandă: cititorului i se înfățișează degringolada morală, neverosimil grotescă, a unui grup de români care, plecați în turneu în Italia, ca membri ai unei formații de dansuri folclorice, după ce s-au arătat o vreme foarte „vigilenți” față de eventuale tentații de a rămâne în Occident, comit în cele din urmă „greșeala”, dezertează din societatea socialistă și ajung niște epave morale, care se îndeletnicesc cu prostituția, comerțul de producții pornografice
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea versului: poeme și versuri scurte, cu o tăietură rapidă, precisă. Cărțile următoare nu demonstrează încă o vocație autentică, multe poeme, unele cu rimă sau cu ritm care șchioapătă, mimând un
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la popoarele din Peninsula Balcanică există mari asemănări. Nu rezultă de aici că trebuie căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul Transilvaniei și din Banat, denumirea a fost concurată de sinonimul cimilitură, astăzi pe cale de dispariție. Alături de g. propriu-zisă, cea descriptivă, stau g. numerică
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]