7,943 matches
-
din mahalaua bucureșteană - Printre vecini, jucată la Teatrul Național din Iași (1893) și la cel din Craiova (1895) și Nunta lui Lică, reprezentată la Craiova (1894), ambele nepublicate - sunt urmate, mult mai târziu, de Poștașul dragostei (1913), cu un umor forțat, generat de niște banale intrigi din același mediu. Pentru săteni R.-N. a scris câteva comedioare - Talpa iadului (1906), De pe urma beției (1906), Păcală argat (1907), Păcatele lui Gânju (1907) -, care vin în completarea mesajelor moralizatoare din proza cu ambianță rurală
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
poeme smaltă în coclauri și-n paragini/ și nu mai obosesc de a cânta și a spune/ cucernică fierbinte rugăciune,/ tu Frumusețe, tu minune, tu minune!”). Este observabilă însă nu numai tonalitatea desuetă, ceremonios-grandioasă, ci și o inventivitate lexical-semantică frecvent forțată. Se întâlnesc construcții lexicale proprii: substantive (floriș de trandafir, strănoapte, prejmet, zi-noptime, trud-albină), adjective (copăcin, zorin, stelin, înstafiat, rainic, noianic, talaznic, văpainic) și în special verbe (a împăcura, a împroura, a înscrina, înzori, se însmirnă, se încrină, și-ndoldură, mă înarbor
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
a II-a de Vergiliu (1941), Germania lui Tacit (1943). Se adaugă studiile Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr (1927), Vergiliu și Teocrit (în volumul colectiv Viața și opera lui Publius Vergilius Maro, 1930), Horațiu (1936). După părăsirea forțată a catedrei, N. izbutește să-și reediteze o parte din tălmăcirile anterioare și să dea câteva noi, din Ovidiu (Scrisori din exil, 1957), Lucrețiu (Poemul naturii, 1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai iscălit
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
de șef de secție și șef de serviciu în Ministerul Afacerilor Străine (1944-1947). A fost condamnată de Tribunalul Militar din București pentru „agitație publică”, executând o pedeapsă de cinci ani (1950-1955). După repunerea în libertate a avut un timp domiciliu forțat. A fost căsătorită cu pictorul Grigore Negoșanu, în preajma căruia și-a desăvârșit cultura artistică. În 1990 a intrat în Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Debutează în revista clujeană „Symposion” (1939) și colaborează cu schițe, eseuri și traduceri la „Viața
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
falanster socialist-utopic, animată de Theodor Diamant. Cronologia romanului - care e asezonat și cu consistente fragmente autoreflexive, mărturisiri auctoriale din perioada scrierii cărții - e sistematic destructurată, în scenă intrând personaje și evenimente din diferite epoci. Sunt invocate, între altele, calvarul instaurării forțate a comunismului în agricultură, în anii ’50 ai secolului al XX-lea, fărădelegile Securității din aceeași epocă, este pus în ramă delirul totalitar al ultimului deceniu ceaușist. Efectul este de simultaneitate generalizată, de irelevanță a cronologiei. În privința subiectului, acesta e
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de furia logofătului, ajuns în pragul nebuniei, tuciuria Tudora ia vina asupra ei, murind înainte de a fi sângeros biciuită. Cu unele situații trase de păr (coincidențe forțate ș.a.), piesa confirmă interesul autoarei pentru conflictele în plan psihologic. În Puiul de lup (1933), dramă în același registru (plâns în hohote, „răcnet” final), ciocnirea, cu o coloratură tezistă, e între instinctul de neam (porunca „sângelui”) și simțământul iubirii. Personajul
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
să lanseze și un personaj popular, Fâl-fâl-son: Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, Căința lui Fâl-fâl-son (toate tipărite în 1857). Dar anecdotica lui e cu totul nesărată. Ca umorist, O. are un haz forțat, grosier și chiar imund uneori. Satirele lui - incluse și în cele trei volume de Opere satirice (1875) - impun prin alura teribilă, prin temeritate, șocând prin violențele de limbaj. Cu firea lui pătimașă, gazetarul nu e deloc străin de plăcerea de
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
învățământul secundar bucureștean (1948-1999), dintre care paisprezece ani la Colegiul Național „Mihai Eminescu” și douăzeci și șase de ani la Colegiul Național „Gh. Lazăr” . Activitatea sa didactică este întreruptă doar în 1950-1951 de opt luni petrecute în detașamente de muncă forțată (șantierul Reghin și la cariera de piatră Săndulești), în urma reținerii sale de către Securitate pentru atitudine antisovietică. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Istoria revistelor școlare din România (1834-1974) și debutul literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
în veci inexplicabilă strădania acestui poet, care își injecta literatura în vene ca pe un drog, de a fi critic și istoric literar. [...] Ion Negoițescu a trăit solitar și neînțeles în societatea românească. Avea o existență estetizată, incompatibilă cu grosolănia forțată la care fuseseră condamnați românii de ocupanții sovietici. Era lipsit de nerăbdarea indecentă de-a se afirma, și aceasta tocmai în mijlocul vieții literare, spațiu al ambiției duse până la isterie. [...] În postura de critic literar, făcea impresia unui om căzut din
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
independenți ai acestui ajutor; aceștia doresc să limiteze condițiile impuse. În acest context, s-ar putea emite ipoteza existenței unei piețe de ajutor competitive, în care echilibrul dintre volumul de ajutor furnizat și prețul acestuia pentru țările beneficiare în concesiuni forțate este reprezentat prin punctul de intersecție dintre curba de cerere și cea de ofertă. Cel mai adesea, în politică avem situații în care există un model de „imperfecțiune a pieții”. Una dintre părți este competitivă și constituită din mai mulți
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
eliberează unul după altul și se orientează, spontan, fiecare În parte, spre Centrul și Apusul Europei, spre Occident. Se imită coduri de legi, moduri de viață venite de acolo. Al doilea război mondial vede o altă unificare, de data aceasta forțată, sub dominație rusească, bazată pe un sistem de gândire utopică; singură Grecia scapă acestei dominații. O dată Îndepărtată această din urmă intervenție violentă exterioară, cu efectele ei uniformizatoare, ansamblul popoarelor regiunii se orientează din nou spre Occident. Regiunea, cu mici variații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1971, în limba rusă), și Fire vii trepidante. L.N. Tolstoi în Basarabia (1978, în limba rusă), care au ca obiect de studiu înrâurirea celor doi scriitori asupra literaturii din spațiul basarabean. Marcate de mai multe carențe (supralicitarea influenței rusești, ideologizarea forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe, forțate
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe, forțate a factorilor culturali rusești și ucraineni asupra literaturii din Basarabia. Cercetător pasionat, P. a depistat în periodice numeroase materiale de interes istorico-literar, pe care le-a folosit în studierea scrierilor lui Alexie Mateevici. SCRIERI: Relații literare moldo-ruso-ucraine (în colaborare), I-
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
Finanțe. După ianuarie 1941 se refugiază din nou în Germania cu un grup de legionari. Aici este arestat și încarcerat în faimoasa închisoare Spandau din Berlin, apoi cunoaște lagărele de concentrare de la Buchenwald și Dachau, după ce un timp avusese domiciliu forțat. În septembrie 1944 refuză colaborarea cu „guvernul” de la Viena al lui Horia Sima, ca și propunerea acestuia de a lupta împotriva propriei țări, chiar dacă aceasta era ocupată de sovietici. În aprilie 1945 se refugiază în Italia și se stabilește la
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
PĂUN, Paul (pseudonim al lui Zaharia Zaharia; 10.IX.1916, București - 9.IV.1994, Haifa, Israel), poet. Bunicul său dinspre tata a trecut Prutul de frica armatei țariste, care l-ar fi recrutat forțat, si a trăit în Moldova. P. a făcut studii de medicină, absolvite în 1940. La începutul anilor ’60 a emigrat în Israel, unde a profesat ca medic urolog. A fost și un artist plastic apreciat, prezentând mai multe expoziții cu
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
Al. Paleologu „își purta zeghea ca pe un costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon”, Sergiu Al-George vorbea ca în templu, I.D. Sârbu ca într-o aulă universitară, iar Al. Ivasiuc conferenția strălucitor în timpul unor marșuri forțate. Conversația în limbi străine era delict, instrumentele de scris erau și ele socotite delict, iar hârtia scrisă sau tipărită era vânată. Mai târziu, la Gherla, s-a admis o singură lectură, a „Scânteii”, ca mijloc de reeducare. Întreaga narațiune dovedește
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
zisele „națiuni politice”: ungurii, secuii și sașii. Obstacolul major în această direcție fiind, în 1848, proiectul de integrare a „mare principatului Transilvaniei” în Ungaria, ideea structurantă a tuturor documentelor revoluționare va fi necesitatea împiedicării cu orice preț a acestei uniri forțate. Literar, p. este una dintre ipostazele romantismului românesc, cea marcată istoric de revoluție și de unirea Principatelor. Aceasta urmează variantei preromantismului (I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Grigore Alexandrescu ș.a.), corespunzător aproximativ etapei 1820-1840, și e succedată, după etapa refluxului, numită
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
asemănări cât și discontinuități sau despărțiri. În prezent, ne-am confrunta cu tranziția de la modernitatea deja trecută, a secolelor al XIX-lea și XX, la acea modernitate care s-ar fi realizat deja într-o asemenea măsură. încât a devenit forțată să se raporteze critic la sine pentru a-și gestiona atât împlinirile, cât și riscurile, incertitudinile sau pericolele. Tranziția societății românești actuale o privesc, astfel, dintr-o dublă perspectivă: ca tranziție postcomunistă și ca tranziție în cadrul modernității. În al treilea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aduc o calitate superioară a vieții, mai multă libertate și democrație; pe scurt, o societate mai bună. Cealaltă fațetă nu este însă atât de strălucitoare, întrucât se relevă prin incertitudini privind stabilitatea locului de muncă, prin mobilitatea spațială sau ocupațională forțată ce erodează puternic sau generează o explozie de identități personale, prin lipsă de încredere în instituțiile fundamentale ale guvernării sau în regulile care, tradițional, reglementau raporturile dintre oameni prin lipsă de securitate personală (pe stradă sau în locuință) sau familială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o diviziune riguroasă a muncii și consumului. Tot acestei ordini sociale i-a corespuns o individualizare ce s-a concretizat prin: a) atribuirea acelor identități personale ce erau supuse unui control riguros al reproducerii și stabilității; b) integrarea individuală, chiar forțată, în rețele sociale bazate pe norme și cunoștințe practice care asigurau o securitate socială extinsă la aproape întreaga populație; c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici generalizate care au transformat individualizarea într-o fantomă fără trup sau într-o iluzie fără speranță. Controlul social menit să asigure conservarea și perpetuarea acestei stări era atât de exhaustiv, încât societatea părea înghețată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să opteze pentru mai multe servicii, să intre în șomaj real sau în șomaj formal sau în starea de pensionare, toate dublate, atunci când se poate, de angajarea informală pe piața muncii. Alteori, unii, destul de mulți, au fost pur și simplu forțați să emigreze în străinătate pentru o muncă bine plătită, dar poate fără nici o legătură cu vechea ocupație sau cu calificarea formală. O astfel de piață extinsă a muncii se asociază cu un nou sistem de redistribuție, ce generează riscuri și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dependenței intergeneraționale și vizibile în gestiunea fondurilor de pensii. Să privim mai atent la societatea noastră aflată în tranziție postcomunistă. Întreaga perioadă a anilor ’90 a fost marcată de ritmul înalt al pensionării pentru reducerea șomajului sau pentru întâmpinarea opțiunii forțate a unei mari părți a populației active de a evada din corporațiile industriale aflate în decădere sau în imposibilitatea adaptării la economia de piață. Rezultatul a fost unul dramatic: populația activă s-a diminuat și cea dependentă a crescut, astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vedere numărul mare de familii de la noi prinse în migrația pentru muncă în străinătate, care au lăsat copiii singuri în gospodării sau în grija bunicilor, a rudelor mai îndepărtate sau chiar a vecinilor, avem o imagine dramatică a acestei despărțiri forțate a familiei de copii și a membrilor familiei unul de altul. Piața muncii și cea a serviciilor intervin în mod energic și reduc masiv funcționarea tradițională a familiei. Odată cu astfel de schimbări mai recente, constatăm cum modernitatea familiei societății industriale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lui Worringer și, în primul rând, la conceptul de intropatie (Einfühlung), atât de fecund în arta și literatura secolului al XX-lea. Adoptarea unei asemenea perspective îi permite să se distanțeze de prejudecata „progresului artistic”, așa cum era acceptată în chip forțat, dogmatic de interpretările oficiale ale vremii, în relație cu „progresul tehnic și social”. Împlinind o semnificativă unitate între istoria filosofiei și comentariul privitor la arta modernă, Morfologia artei moderne (1973) va conduce demersul spre o analiză a funcției formei, în
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]