3,085 matches
-
mai urmează decât peretele. M.I.: Da, am epuizat cărțile din târg. Din fericire, chiar și în România stalinistă se tipărea mult. Necazul era că la Tg. Neamț nu ajungea totul așa de repede. Mi-aduc aminte, asta e o experiență formativă în viața mea, că am fost la un film, Contele de Monte Cristo. M-a fascinat, am rămas în sală să-l revăd, iar cineva mi-a spus că romanul e tradus în limba română. Asta trebuie să fi fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eu am trecut până la urmă destul de ușor. În primul rând, complexul de superioritate nu mi-a dispărut. Îmi repetam că eu am luat o decizie, nu că a fost o greșeală. Pentru mine, perioada asta de rezistență a fost foarte formativă. Înainte, învățasem mult, dar acum dădusem de ceva cu adevărat greu, aspru. Nu era vorba de un efort mintal, ci de un mare efort fizic - care s-a dovedit extraordinar de important pentru mine. Nici psihologic nu era așa de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
să admitem - la cărți, la periodice și la oameni foarte inteligenți care să-i medieze întâlnirea cu clasicii culturii române, putea avea un mai mare interes pentru materialele românești. Dar eu cred că autorii români nu au exercitat o influență formativă asupra lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" . Desigur, dacă l-ai fi întrebat, ți-ar fi răspuns că a citit o grămadă de autori români, dar în final nu i-a folosit prea mult. Conceptele lui Blaga XE "Blaga, Lucian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
corespondențe particulare 18 de tipul: * sunet litera 1/ litera 2; de exemplu, sunetului |î| îi corespund litera î (când sunetul se află în poziție inițială sau finală într-un cuvânt, precum și în interiorul cuvintelor derivate sau compuse care au ca element formativ un cuvânt cu sunetul |î| în poziție inițială: început, coborî, neînceput, bineînțeles), respectiv litera â (în interiorul celorlalte cuvinte: cântec, dansând); sunetului|i| îi corespund litera i (în iepure), respectiv litera y (în yală); sunetului |v| îi corespund litera v (în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bază: bun bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară, nebun, bunic, a îmbunătăți, nebunește, a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mediului înconjurător etc.), expoziții, cu exponate realizate de către elevi (pictură, sculptură, confecții etc.), diverse competiții, acțiuni umanitare, schimb de experiență cu diverse instituții, orientarea profesională fiind unul dintre obiectivele adolescentului. Activitățile unui cerc olimpic școlar poate sprijini demersul instructiv și formativ al tinerilor, reprezintă o formă de manifestare cultural, artistică și sportivă cu implicații majore în atitudinea și socializarea acestora, oferă posibilitatea selecționării și promovării aptitudinilor deosebite ale elevilor. 2.3.2. Obiective Aprofundarea cunoștințelor despre Olimpism; Dezvoltarea oportunităților în vederea îmbunătățirii
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
aruncarea suliței, alergare și lupte. pentatlonistul era un atlet complet, în care se întrunesc toate calitățile fizice și psihice, iar învingătorul în această probă dificilă se bucura de cea mai mare faimă. Aristotel recomanda pentatlonul ca fiind un excelent mijloc formativ. Luptele la greci se manifestau două forme de luptă: lupta în picioare, care își stabilea învingătorul prin aruncarea la pământ a adversarului de trei ori, și lupta la sol, în care învinsul ridica mâna dreaptă cu arătătorul întins. se pare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
important. Aici s- a implicat în studii la fel de interesat ca la „Cornell", urmărind și activitatea celebrului club denumit „Club 4H" din Otumva, unde prin activitățile desfășurate se cultivau: mintea, sănătatea și forța (mâinile). În acest club se efectuau activități practice formative pentru novici și avea un mare număr de membri. Un etalon de mândrie profesională agronomică a americanilor a fost și a rămas in timp, Henry Walacce, ministru al agriculturii și Vicepreședinte al SUA, care a contribuit în mare măsură la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
can remain both ignorant and free”, adică „Nici un popar nu poate rămâne ignorant și liber”. Încă de la început s-au organizat în America societăți, organizații sociale, religioase, profesionale, chiar diferite instituții nonprofit, care să permită perfecționarea profesională și educația formativă a omului societăjții în mod permanent, chiar imediat după absolvirea studiilor care le conferea o profesie. Cine vizitează SUA în timpul nostru poate constata după un scurt studiu, că aceste principii fundamentale încă funcționează, poate nu cu aceeași rigurozitate ca în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de entuziasm a primilor, dar și neputința corpului profesoral de a declanșa o reacție controlată și eficientă în raport cu factorii care îi erodează statutul sunt semnele crizei profunde din sistemul românesc de învățământ. Din cauza nonimplicării generalizate, școala și-a pierdut valențele formative, atât în ceea ce privește aspectele tehnice ale instruirii, cât și în ceea ce privește competențele cetățeanului. Indiferența nu tolerează spiritul critic și nici interesul de o natură sau alta: Agresivitatea indiferenței poate lua mai multe forme: să nu participi, să nu răspunzi, să nu te
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe planificatorii educației. Prima se referă la necesitatea unei diversificări a ofertei pe care învățământul trebuie să o facă elevilor, pentru a elimina (pe cât posibil) situația lipsei de interes a unui domeniu pentru elevi; a doua se referă la rolul formativ al școlii în raport cu personalitatea elevului, ce impune prezența anumitor domenii, fără de care școala ar putea produce experți, dar nu oameni liberi (conform lui John Dewey). În ambele situații, profesorul trebuie să înțeleagă două imperative: acela al creării motivației la elevi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
eficient. De aceea, autorii lucrării A Guide to Teaching Practice avertizează asupra pericolului transformării managementului clasei într-un panaceu pentru toate provocările și dificultățile care sunt prezente în mod potențial într-o sală de clasă modernă 82. Un control autentic, formativ al unei situații educative presupune subordonarea intențiilor profesorului logicii situației respective, chiar dacă acestea ignoră notațiile din proiectul de lecție. Trebuie acceptată ideea că se impune ca anumiți parametri să fie controlați din exteriorul situației de predare-învățare, deoarece aceștia se constituie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
efectuate de Alan M. Fielding (Rewards and Punishments -the Children's Story) pe un eșantion de copii cu vârstele cuprinse între 5 și 6 ani. În conformitate cu rezultatele acestei cercetări, deși copiii urăsc pedepsele, ei le găsesc, totuși, utile sub aspect formativ. Cele mai frecvente răspunsuri au fost de tipul: Te învață cum să te comporți, Dacă ai fost pedepsit, nu vei mai repeta comportamentul greșit, Nu-mi place să fiu pedepsit, dar aceasta reprezintă o lecție, Totul este în regulă dacă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
această, chipurile, a patra putere în stat? Cu ce e ea mai bună decât celelalte, atât de discutabile puteri? Iunie 2007 Suzeta marxistă Niște copii care n-au comunicat pesemne cu părinții lor la vârsta când comunicarea e rodnică și formativă, sau care pur și simplu nu și-i iubesc destul, se întreabă de ce nu se găsește cineva să pună de-o stângă adevărată și aici, la noi. Adevărată, adică marxistă, desigur. Aurorali, adică necitiți și neinformați nu doar în privința istoriei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
au fost integrați în școală. Majoritatea copiilor vor avea nevoie de sprijin pe toată durata școlarizării. Este necesar ca părinții se consulte cu cadrele didactice în privirea programului elevului în familie, pentru a primii informații și consultații privind realizarea obiectivelor formative, educative și de recuperare, pentru a obține anumite lămuriri, fie ca pur și simplu să discute cu cineva despre propriul copil. Întâlnirile cu părinții sunt planificate periodic, dar au loc și curent, neplanificat; întâlnirile - periodice au loc planificat săptămânal sau
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
școlii nu numai că nu s-a diminuat, așa cum ar afirma susținătorii unei direcții de critică distructivă, ci a devenit mult mai important În dezvoltarea individului. În societatea actuală, caracterizată prin mobilitate economică, politică și culturală, este necesară o educație formativă, centrată pe valorile autentice. S-a afirmat că școala nu mai face față afluxului de candidați la studii, că au crescut costurile școlii și că aceasta nu mai poate forma competențe pregătitoare pentru societate, din cauza penuriei resurselor pedagogice de calitate
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
spirituale menite să o cuprindă și să o legitimeze. Iar echilibrul celor două funcții este în egală măsură responsabil de imaginea caracterială dobândită și de performanțele vieții de relație. Conștiința de sine capătă astfel un rol pragmatic, își găsește menirea formativă și diriguitoare. În sfârșit, tot funcția conștiinței este, de la Kant (o dată cu elaborarea noțiunii de sinteză a diversului intuiției), de a stabili legături între lucruri, de a interveni sporitor în câmpul realității. Reflexivitatea urmează și ea acest model și elaborează structura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
filosofia reflexivității îngăduie libertatea fundamentală a procesului de auto-determinare și concep edificarea de sine în termenii unicității și ai originalității absolute. Aici comerțul cu esența este de tip constructiv, iar sarcina zidirii propriei personalități aparține în întregime educației ca demers formativ sistematic al unei veșnice condiții a comuniunii sociale, al unei interacțiuni care cultivă determinația esențială doar cu scopul desăvârșirii de sine (corolar pragmatic al unei filosofii democratice moderne a individualității). Unei viziuni a aneantizării de tip existențial, corespondentă unei teoretizări
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în contrapartidă interpretativă o concepție a triumfului experienței de autocunoaștere și auto-construcție care face din profilul individual una dintre cele mai stabile produse ale educației și care menține vie o încercare (reluată cu cele mai nobile speranțe o dată cu fiecare debut formativ în parte) de atingere a unui zenit al valorilor autentice. Aici, conștiința de sine jalonează drumul până la constituirea personalității (împletind propria evoluție metodologică cu procesul maturizării) și exersează apoi constant replierea pe interioritate în spiritul unui binemeritat profit existențial care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
specifică conștiinței de sine permite demersul autodidactic (care este nucleu al întregului proces educativ în măsura în care este depozitarul inițiativei personale și întâmpină permanent intervenția autorității pedagogice). Acesta se bazează pe decantările sintetice reflexive pentru a se ghida în hățișul provocărilor experienței formative și pune în acord profilul individual cu cerințele sarcinii educaționale, evaluând permanent un optim al angajării în practica acestei activități. Acest optim e rezultatul unei dialectici a cunoașterii de sine care consumă în forul elaborărilor sale etape de transformare a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și înlesnită prin cunoaștere de sine întrucât, deși par automate, mecanismele asimilării sunt întotdeauna atent supravegheate de forul reflexiv, care capătă progresiv marca unei științe de sine. Într-o ordine secundă, conștiința de sine devine arbitru al unor ample desfășurări formative și intervine pe firul dezvoltării cu eficiența unei instanțe concluzive (creatoare de rețete cognitive). Implicându-se în ceea ce este stabil în textura subiectivității, ea preia sarcina unui discernământ discriminatoriu menit să separe efemerul de statornic (și în potențialitate și în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de virtuți noetice (cele responsabile de succesul demersurilor științifice), decupabile din tabloul general al înzestrărilor în vederea evidențierii rolului lor determinant în economia oricărei cercetări sau în vederea creionării unui model de personalitate de autentică vocație contemplativă. Ele se edifică pe parcursul procesului formativ în aceeași manieră ca și cele dianoetice, însă sunt menite unui statut de centralitate și unei funcții de universală utilitate, devenind constitutive principalelor specii de activitate conștientă în asemenea măsură încât, într-o modernitate marcată de exigențele profesionalismului, fac obiectul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a etapelor de act traductibilă în canon aptitudinal. O primă etapă de construcție este chemată să rezume condițional și metodologic succesiunea procedurală care va fi specifică apoi derulării actului. Această remodelare îl determină pe subiectul actant să parcurgă un drum formativ și să practice interiorizarea universal-folositoare care permite aproprierea unei exteriorități instrumentale. Reflexive devin astfel și introiecția de tip constructiv și reciproca ei aplicativă, în măsura în care o vizare a mecanismelor noetice de transfer este permanent necesară și în măsura în care receptaculul cognitiv al travaliului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]