2,684 matches
-
al Statului Major al diviziei 14 de infanterie și a avansat locotenent-colonel în Statul Major General la 19 Septembrie 1869 (cu rang din 23 aprilie al anului). Calitățile sale de mare strateg îl saltă pe postul de profesor de strategie, fortificații și serviciul tehnic în cadrul Școli Centrale de Cavalerie de la Viena; La 1 septembrie 1875, Leonida Pop a fost avansat la gradul de colonel și comandant de rezervă al regimentului de infaterie nr. 6, apoi comandant al regimentului nr.48, iar
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
mai mult. mereu pus pe intrigi și căutând să trăiască în lux. Viclean și crud, se autoproclamă rege după moartea tatălui său. Primul rege adevărat și întemeietorul neamului regesc s-a numit Taker și era un Străin care a atacat fortificațiile din lemn de la Buckkeep. În locul lor el a ridicat ziduri și turnuri din piatră neagră, dând naștere Primului Ducat. Regelui Taker i-a urmat regele Ruler, iar cucerirea neamului Farseer s-a întins asupra celorlalte trei regate de coastă, Bearns
Farseer () [Corola-website/Science/323608_a_324937]
-
în jurul anului 1410, deci la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, când cetatea de la Roman a fost abandonată, deoarece măsurile adoptate de Alexandru cel Bun, pentru consolidarea și centralizarea statului feudal în frontierele sale maxime au făcut inutilă prezența acestei fortificații în zona respectivă. Rolul său a fost preluat mai târziu de Cetatea Nouă a Romanului, construită integral de către Ștefan cel Mare pe malul stâng al râului Siret. În perioada comunistă, în zona cetății vechi a Romanului a funcționat grădina zoologică
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
permite armatei dacice să facă față unor popoare ale căror armate erau mult mai mari ca număr de soldați. Dacii au construit fortărețe în jurul Daciei, majoritatea pe Dunăre. O scenă de pe coloana lui Traian îi arată pe romani atacând o fortificație dacă cu ajutorului unui "testudo".
Armata dacică () [Corola-website/Science/323646_a_324975]
-
Holocaustului din Transilvania de Nord Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, monument istoric ce reprezintă rămășițele unei cetăți medievale transilvănene ale secolului al XVI-lea, construită de familia Báthory, destinată ca reședință nobiliară Ruinele „Cetății Măgura” din dealul "Măgura", reprezintă o fortificație datată în epoca medievală timpurie, construită din pământ și piatră. Reportaje
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
construită în secolul XV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Amplasată pe o înălțime în partea de sud-vest a satului Bălcaciu, este o clădire gotică care a suferit în secolul XIX modificări, fiind ridicat un nou turn la 1856, din fortificația veche a bisericii păstrându-se un reduit situat deasupra corului gotic și descărcat pe exterioare construite din zidărie de piatră și cărămidă. Biserica a fost prevăzută cu două curtine de ziduri dispuse concentric, astfel în prima fază (a doua jumătate
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
de apărare de tip „coajă”, adică cu zidărie doar pe cele trei laturi exterioare, latura interioară fiind lăsată liberă. Curtina exterioară a fost prevăzută cu cămări pentru familiile din Bălcaciu, iar turnurile erau prevăzute cu metereze pentru arme de foc. Fortificația era prevăzută cu fântână adâncă de 25 m, cuptor de pâine, râșnițe, ateliere de reparații sau anexe pentru depozite de alimente, fiind pregătită să reziste unor asedii îndelungate. Fiind unul din cele mai întărite ansambluri de acest gen din zonă
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
sau anexe pentru depozite de alimente, fiind pregătită să reziste unor asedii îndelungate. Fiind unul din cele mai întărite ansambluri de acest gen din zonă, biserica fortificată din Bălcaciu demonstrează puterea materială a comunității locale, care a ridicat și întreținut fortificația.
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
din anul 1703 - 1711 numărul gospodăriilor s-a redus de la 400 din nou la 15, conform unei legende locale. Ca urmare a revoltei care a făcut numeroase victime a apărut în toponimia locală toponimele ""La Ucigătoare"" și ""Pe coasta Ucigătoarei"". Fortificația a fost ridicată la poalele dealului și înconjura o biserică romanică edificată în jurul anului 1270. La început avea trei nave, o absidă a altarului și o clopotniță cu cinci niveluri. Portalul romanic târziu are o decorație asemănătoare celor de la Avrig
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
urca la nivelul următor prin intermediul unei alte scări. Nivelul patru și cinci s-a construit ulterior din cărămidă, la nivelul cinci existând un orologiu care are limbile în forma unei mâini și respectiv a unei baghete cu stea în vârf. Fortificația bisericii evanghelice din Hosman este constituită din două incinte de ziduri circulare care înconjoară lăcașul de cult. Turnul - poartă de intrare este înălțat pe trei niveluri și are prevăzut în partea de nord - vest de o hersă de apărare în
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Gușterița etc. Fortificația și biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: După cum spune un document din 1223, „muntele Sf. Mihail împreună cu biserica și cu pământul ce ține de el” au făcut parte din avutul prepoziturii Sibiului. Prepozitura a cedat această
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
le cucerească în primele decenii ale secolului al XIII-lea. Osman a cucerit și o serie de teritorii ale emiratelor și triburilor turcice învecinate. În al doilea deceniu al secolului al XIII-lea, Osman I a asediat o serie de fortificații importante bizantine. Yenișehir a fost capturat și a fost folosit ca bază de către turci pentru declanșarea atacului împotriva Prusei (Bursa) și Niceei (Iznik), cele mai mari orașe din Anatolia. Bursa a fost cucerit în 1326, cu puțin înaintea morții lui
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
franceză, certificată NATO, în măsură să comande o forță terestră națională sau multinațională de 5 000 până la 60 000 militari. Formată din peste 400 de militari de 13 naționalități diferite, unitatea este dispusă în nordul Franței, în Lille, într-o fortificație militară din secolul al XVII-lea, cunoscută și drept „Regina citadelelor”, care a fost concepută și construită de către mareșalul francez Vauban. Prompt, flexibil și deschis către lume, CRR-FR este, prin excelență, un instrument proiectat și realizat pentru a face față
Corpul de reacție rapidă - Franța () [Corola-website/Science/323860_a_325189]
-
întemeietorii Sfintei Alianțe. El a vizitat orașul Sibiu în septembrie 1817, împreună cu soția sa, împărăteasa Carolina Augusta, cu acel prilej fiind realizat iluminatul stradal al orașului. Zidul din extremitatea sudică a cetății face parte din incinta a V-a de fortificații a cetății medievale construită pe la mijlocul secolului al XVI-lea pentru întărirea incintei ce înconjura Orașul de Sus (incintă construită în secolul al XIV-lea). La începutul secolului al XIX-lea, colonelul Johann von Vecsey, comandantul Regimentului de gardă „Baron Splenyi
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
Spania în timpul asediului armatei rebele al Contelui de Lerin. În perioada respectivă, castelul îi aparținea lui Louis de Beaumont, iar asediul era alcătuit din Cesare Borgia și o armată de 10000 de oameni ai Regelui Ioan. Pentru a trece peste fortificațiile naturale extrem de puternice ale castelului, Cesare a contat pe un atac surpriză. Cu toate acestea, el nu doar a eșuat în cucerirea castelului, dar a fost și ucis în timpul bătăliei. Lucreția Borgia avea 13 ani când tatăl ei a căsătorit
Familia Borgia () [Corola-website/Science/323877_a_325206]
-
inclusiv cel mai mare, conțin lacuri. Data de formare este estimată la aproximativ 5000 de ani în urmă (Holocen). Primul meteorit găsit pentru prima dată la Morasko a fost descoperit în 1914 de către soldații germani care lucrau la construirea unei fortificații militare. De atunci, multe alte fragmente au fost găsite, inclusiv unul cu o greutate de 78 kg în 1956. În septembrie 2006, Krzysztof Socha, un vânător de meteoriți din Kielce, care lucrează pentru Departamentul de Geologie al Universității Adam Mickiewicz
Craterul Morasko () [Corola-website/Science/323246_a_324575]
-
Varad (din 1600). Titlului pașei de Budin i s-a adăugat și cel de mare comandant din 1623. Numărul soldaților otomani din provincie în perioada de ocupare a Ungariei este greu de estimat. Există unele documente care atestă faptul că fortificațiile otomane erau apărate de 10.200 de soldați în 1546 și 12.451 de soldați în 1568. În regiune au fost mobilizate și trupele de spahii, dar nu există cifre sigure despre efectivele acestora. Costurile întreținerii unor forțe atât de
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
Costurile întreținerii unor forțe atât de numeroase au fost o povară mare pentru bugetul provinciei. În 1552, de exemplu, Poarta Otomană a trimis 440.000 de monede din aur pentru întreținerea armatei provinciei. Otomanii au depus eforturi mari pentru întărirea fortificațiilor Budinului. Ei au construit o serie inele de fortificații în jurul Budei și mai multe drumuri strategice spre Viena, pe care urmau să le folosească în atacurile împotriva capitalei Habsburgilor. Cele mai importante fortificații din jurul Budinului au fost Esztergom, Székesfehérvár, Vác
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
o povară mare pentru bugetul provinciei. În 1552, de exemplu, Poarta Otomană a trimis 440.000 de monede din aur pentru întreținerea armatei provinciei. Otomanii au depus eforturi mari pentru întărirea fortificațiilor Budinului. Ei au construit o serie inele de fortificații în jurul Budei și mai multe drumuri strategice spre Viena, pe care urmau să le folosească în atacurile împotriva capitalei Habsburgilor. Cele mai importante fortificații din jurul Budinului au fost Esztergom, Székesfehérvár, Vác, Visegrád și Szigetvár. În cei 145 de ani de
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
Otomanii au depus eforturi mari pentru întărirea fortificațiilor Budinului. Ei au construit o serie inele de fortificații în jurul Budei și mai multe drumuri strategice spre Viena, pe care urmau să le folosească în atacurile împotriva capitalei Habsburgilor. Cele mai importante fortificații din jurul Budinului au fost Esztergom, Székesfehérvár, Vác, Visegrád și Szigetvár. În cei 145 de ani de ocupație otomană, orașul Budin nu a fost transformat într-o fortificație de tip „italian”, care era la modă în acea perioadă. Fortăreața veche a
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
care urmau să le folosească în atacurile împotriva capitalei Habsburgilor. Cele mai importante fortificații din jurul Budinului au fost Esztergom, Székesfehérvár, Vác, Visegrád și Szigetvár. În cei 145 de ani de ocupație otomană, orașul Budin nu a fost transformat într-o fortificație de tip „italian”, care era la modă în acea perioadă. Fortăreața veche a fost lărgită și noi ziduri au fost ridicate, iar o mică fortăreață a fost ridicată pe dealul Gellért. Castelul din Budin a fost întărit de otomani cu
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
Fortificația medievală de la Avrig - Racovița, cunoscută sub acest nume în literatura de specialitate pe considerentul că se află înălțată chiar pe granița dintre Racovița și Avrig, în pădurea "Braniștea" pe un loc greu accesibil. Numele primului ei stăpân a rămas necunoscut
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
piese arheologice. S-a constatat că starea actuala a sitului este rodul acțiunii vegetației și a unor căutători de comori, după părerea dr. P.B.Munteanu, aceștia nu ar fi căutători ocazionali, ci militari, ținând cont de dimensiunea gropilor identificate în interiorul fortificației. Militarii fiind identificati de către arheolog ca făcând parte din Regimentul I de Graniță de la Orlat care avea în Racovița, comandamentul Companiei a VII-a. Cetatea medievală din Avrig-Racovița este așezată în partea de vest a Defileului Oltului, în rețeaua de
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
secțiunilor arheologice de la Avrig-Racovița și dimensiunile considerabile ale zidurilor dezvelite împiedică concluzia că pe dealul din hotarele localităților Avrig și Racovița ar fi existat o cetatea cu val de pământ care masca o zidărie din piatră. Lipsa materialului arheologic în fortificația de la Avrig-Racovița îi dă o notă aparte. Coroborată cu starea de conservare actuală a structurilor de apărare la mai bine de jumătate din incintă, informația duce la ipoteza nefinalizării lucrărilor de apărare. Starea actuală a zidăriei permite, de asemenea, discuția
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
asemenea, discuția ipoteticei distrugeri intenționate, așa cum s-a întâmplat potrivit informațiilor documentare la Landskrone. Urmele slabe de cărbune, evidente în ambele cazuri, sunt urmare a defrișării prin incendiu a vegetației și a unor focuri ocazionale în perioada de folosire a fortificației de la Tălmăcel. Există încă o notă comună, definitorie pentru cele două fortificații: dimensiunile reduse în comparație cu fortificațiile învecinate de la Sadu, Rășinari, chiar Tălmaciu (Landskrone): aproximativ 20 m segmentul lung al incintei exterioare la Tălmăcel și aproximativ 60 m în axul lung
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]