5,324 matches
-
dinamica evoluției vieții persoanei sunt complimentare, așa cum, de altfel, se poate vedea din tabelul din pagina 426???, în care sunt expuși „factorii de normalitate” (N) și „factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
capacitățile persoanei de a se putea adapta la situațiile vieții sau de a se integra în realitate. Acest tip de deficiență depinde de o stare de „imaturizare a Eului personal” datorită unor carențe de educație, influențelor exercitate de modelele negative, frustrări, stări complexuale ideo-afective, traumatisme emoționale din perioada copilăriei etc. Factorii menționați care concură la instalarea acestui tip de deficiență sunt implicați direct în procesul formării sau al structurării Supra-Eului personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane sau între persoana bolnavului și lume. Modul de existență nevrotică se caracterizează prin dificultăți de adaptare-integrare a persoanei. Aceste dificultăți de adaptare se datoresc eșecului consecutiv unor conflicte. Viața ca și personalitatea acestor indivizi este dominată de sentimente de frustrare, eșecul datorat nerealizării, complexe de castrare și inferioritate. Bolnavii se simt nedreptățiți și suferă, fiind conștienți de limitele lor. Viața este percepută ca o limitare a libertății, ca ceva care le-a fost răpit. 2) Existența narcisică Modelul de existență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologia de grup comunitar închis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate unor situații sociale închise, de tipul „situațiilor-limită” legate de privarea libertății etc. Aceste forme de manifestare colectivă a proceselor psihopatologice, mai sus enumerate, vor fi descrise pe larg în capitolele următoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta, desemnate cu un termen comun psihoze colective. Ele vizează comunicarea interpersonală, comportamentul și adaptarea socială sau familială; sunt conflictual-agresive (conduite violente de tipul criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase, etnice etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective, revin tehnicilor de manipulare prin discursul public și prin mijloacele mass-media (presă, radio, TV etc.). Rolul acestora, în situațiile de criză socială este de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul acestor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lipsită de orice fel de participare, activitatea este percepută ca o pedeapsă, lipsită de profit și satisfacții, pe care omul însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale omului sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a acestuia, care-l vor asculta și urma necondiționat. Liderul este un personaj simbolic asupra căruia masele vor proiecta propriile lor emoții, sentimente, idealuri, nevoi, frustări, complexe etc. La rândul său acesta se identifică cu „problemele” maselor, preluând asupra sa frustrările colective. Liderul apare ca „persoana salvatoare”, mesianică ce va „rezolva” problemele maselor. Prin aceasta el se va substitui Supra-Eului colectiv anulat prin degradarea valorilor sociale, culturale și moral-religioase. Existența cuplului liderului și a maselor, va face ca orice fel de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor situații serioase de adaptare, conflicte, dificultăți etc. Aceste aspecte se datoresc faptului că persoana care „intră” într-un mediu socio-cultural diferit, străin de al său, va resimți „rezistența” acestui mediu ca pe un „factor de opoziție”, cu semnificație de frustrare. Se va simți străină. Este cazul persoanelor care, datorită unor cauze speciale, părăsesc mediul lor de origine și se refugiază în alte medii etno-culturale. Este cazul refugiaților, emigranților sau a persoanelor exilate. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural într-altul presupune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El intră cu un set de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile dintre stat și om, sau grupe umane, se constituie unidirecțional, dinspre stat către individ. Aceasta implică norme cu caracter restrictiv, interdicții și sancțiuni. Individul sau grupul le acceptă ca „necesare” până la un anumit punct, dincolo de care le resimte ca frustrări sau reprimări, vizând în primul rând libertatea cu toate consecințele care decurg de aici. Având în vedere aceste aspecte, rezultă în mod firesc faptul că în sfera social-politică, boala psihică are o cu totul altă semnificație, diferită de cea medicală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de a avea orgasm, la femei. Frustrare: suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de individ ca un obstacol sau ca o interdicție. Fuga: pulsiunea irezistibilă de a pleca brusc, fără un scop și fără o adresă anumită. Se caracterizează prin faptul că este subită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
când am lucrat la Biblioteca Centrală Pedagogică, făceam zilnic schimb de idei culinare și de rețete cu colegii. Exersarea colectivă a imaginației se apropie de ceea ce numim brainstorming. Cu mijloace precare, obțineam ceea ce în magazine nu se găsea. Conform mecanismelor frustrării, compensația ia forma substituirii. Ca atare, frustrarea și lipsurile ne obligau să căutăm soluții creative. Etalarea unei varietăți de mărfuri produce castrarea imaginației. Alegerea are o proporție mică de creativitate, iar substituția este inutilă. Fiecare experimenta acasă soluția, la care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
făceam zilnic schimb de idei culinare și de rețete cu colegii. Exersarea colectivă a imaginației se apropie de ceea ce numim brainstorming. Cu mijloace precare, obțineam ceea ce în magazine nu se găsea. Conform mecanismelor frustrării, compensația ia forma substituirii. Ca atare, frustrarea și lipsurile ne obligau să căutăm soluții creative. Etalarea unei varietăți de mărfuri produce castrarea imaginației. Alegerea are o proporție mică de creativitate, iar substituția este inutilă. Fiecare experimenta acasă soluția, la care tot fiecare aducea îmbunătățiri, ameliorând soluția printr-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
absorbiți de conversații, degustând cu satisfacție imperfecțiunile răului, avantajele arbitrarului, limitele factorului uman, având adesea în centru un extrovert vesel care manipula cu artă contagiunea și ridica viața la rangul pe care-l merita. Se cădea în normalitate, se compensau frustrări, se sublimau euri neutilizabile. Referințe bibliografice Barbu, D. (1998), „Destinul colectiv, servitutea involuntară, nefericirea totalitară: trei mituri ale comunismului românesc”, în L. Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București. Pleșu, A. (1994), „Viața intelectuală sub dictatură II”, Dilema, nr. 9
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zi-și-noapte într-o casă cu persoane complet din afara familiei, cu acei «colocatari» impuși de regimul „comunist”, veniți ca intruși cu o «repartiție» imbatabilă (căci nu m-am referit aici - nu din subiectivism, ci pentru a respecta o realitate istorică - la frustrările unora dintre cei care „intrau” în locuința altora în acea calitate sau la alte situații de conviețuire) - ce a însemnat deci psihologic acel trai zilnic, în acel context și în acele situații, de încălcare a proprietății sau de intruziune în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bază precum pâinea, uleiul sau zahărul, în același timp restrângându-se consumul și la alte alimente. În anul următor (februarie 1982), raționalizarea a fost însoțită de creșterea cu 35% a prețului la 220 de alimente (cf. Shafir, 1985, pp. 117-118). Frustrări suplimentare au fost provocate, începând cu 1982, de întreruperea curentului electric distribuit populației. Foarte adesea, curentul era întrerupt de mai multe ori pe zi, pentru perioade ce variau între câteva minute și câteva ore. Deși enervant în sine, impredictibilitatea provocată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foarte impresionată de aspectul igienic al produselor alimentare: „Alimentarele lor erau foarte curate. Totul era frumos ambalat în foaie de plastic. În România chiar și acum ating salamul sau crenvurștii cu mâna” (L.N.). O altă femeie chiar a sugerat că frustrarea provocată de lipsa bunurilor de consum a fost cauza schimbărilor din 1989: - Ce era diferit în Ungaria față de România? - știam că Ceaușescu era un comunist înrăit și că nu puteai să faci nimic fără să fii prins... Îți era frică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plus, unii angajați ai beneficiarului simțeau o dorință nemăsurată și tainică de a fi autori, o dorință pe care o exprimau implicit și pe care unii colegi au detectat-o cu multă aplicație. Așa că am răspuns chemării instituției, convertindu-mi frustrarea în motivație, anunțându-mi prietenii de eveniment, conform afișelor puse pe frumoasa ușă a vilei în care institutul încă exista. Oricine din comunitatea academică era bine venit. Conferințele lui Nicolae Stoian erau elementare în limbajul folosit și substanța sa teoretică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organele de Securitate luau măsuri imediate de eliminare din funcțiile sau posturile respective. În 2 cazuri (9,1%) a fost relatată o astfel de situație, iar după câteva zile persoanele au fost retrogradate. Deși această excludere neîntemeiată genera sentimente de frustrare, foștii deținuți politici se vedeau adesea nevoiți să afișeze o mască socială de amabilitate și respect față de șef și ceilalți colegi. 3 (13,6%) au declarat că munca pe care o prestau depășea modul cum era aceasta retribuită, iar 6
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
răspunsurile, cu măsurile, cu execuțiile, cu trimiterile la Canal, cu deportările, cu desproprietăririle și alte atrocități. „Führerii” au exprimat cu glas tare ceea ce gândea fiecare, dând o formă și o direcție tendinței de a-i găsi pe alții vinovați de frustrarea personală. Fără a face analiza de conținut a discursurilor profund hipnotice, a retoricii întrebărilor sugestive sau a agresiunii maselor sub masca anonimatului, se poate spune că orice dictator a oferit o terapie a „complexelor populare” promițând eliberarea și iluzia propriei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]