2,926 matches
-
de ani. Celelalte formațiuni galactice satelitare sunt galaxii eliptice pitice sau galaxii pitice sferoidale. Tabelul de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui Koch și Greb; coordonatele carteziene centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare uzuale centrate pe Soare: Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de km/h. Se crede că galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste
Andromeda (galaxie) () [Corola-website/Science/308072_a_309401]
-
de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui Koch și Greb; coordonatele carteziene centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare uzuale centrate pe Soare: Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de km/h. Se crede că galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum distanța dintre acestea este de 2,5 ani lumină.
Andromeda (galaxie) () [Corola-website/Science/308072_a_309401]
-
Koch și Greb; coordonatele carteziene centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare uzuale centrate pe Soare: Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de km/h. Se crede că galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum distanța dintre acestea este de 2,5 ani lumină.
Andromeda (galaxie) () [Corola-website/Science/308072_a_309401]
-
cu «elemente ce coexistă adesea derutant în scrisul poetului.» (PPg, 158) etc. «În afară de "autohtonismul cosmologic" (...) și de "odisseanul Eros de Atlantic" (...), după cum subliniază și istoricul / criticul Ion Pachia Tatomirescu, teritoriul poetic al lui Ion Gheorghe se mai distinge printr-o galaxie de teme, de motive, unele abordate pentru prima oară în spațiul liric, de la "vraciul / regele-zeu", din spațiul mitosofic pelasgo-daco-thracic / valahic (românesc-arhaic), și "Cavalerul Thrac / Zalmoxian (Cabir / Danubian)", până la "satanismul / demonismul, apocalipticul mașinist / tehnologic al secolului al XX-lea", poluant, distrugător
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
aflate la sol. Există diferite tipuri de sateliți militari conform misiunilor: Sateliții științifici pot furniza date privind Terra, mărimea și forma sa, dinamica mărilor și oceanelor și a atmosferei. De asemenea, pot cerceta Soarele, Luna, alte planete, comete, stele și galaxii. Telescopul spațial Hubble este un tip de satelit științific, lansat în anul 1990. Unii sateliți științifici (sonde spațiale) orbitează și în jurul altor corpuri cerești decât Pământul.
Satelit artificial () [Corola-website/Science/306545_a_307874]
-
reușesc să evite singularitatea care, altfel, înconjura Pământul. Vinge a câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" (la egalitate cu "Doomsday Book" a lui Connie Willis) cu romanul său din 1992, "Foc în adânc". În el, își imaginează o galaxie divizată, în care de ce te îndepărtezi de centrul ei, de aceea atingi un nivel tehnologic mai ridicat. Aproape de centru se află 'Adâncurile Negânditoare', unde chiar și inteligența de nivelul celei umane este imposibilă. Pământul se află în 'Zona Lentă', în
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
limba latină, numele lui însemnând "cel care își devorează coada". Deoarece câteva texte antice vorbesc despre el ca despre un șarpe de lumină ce locuiește în rai, în prezent se crede că imaginea lui este inspirată din forma circulară a galaxiei noastre. Filosoful Platon descria o ființă care se devora pe ea însăși, și care era prima viețuitoare a universului. Era nemuritoare, avea forma unui cerc, era un animal perfect construit. Această ființă, probabil un uroborus, nu avea nevoie de ochi
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
Brașov și Tărgu-Mureș. Este autorul volumelor Poezie și livresc, Editura Cartea Romănească, București, 1987; Celălalt Pillat, Editura Fundației Culturale Romăne, București, 2000; Top ten, Editura Dacia, Cluj, 2000; Mircea Ivănescu. Micromonografie; Editura Aula, Brașov, 2003; 11 dialoguri (aproape teologice); Editura Galaxia Gutenberg, Tirgu Lăpuș, 2003; Al doilea top, Editura Aula, Brașov, 2004; 15 dialoguri critice, Editura Aula, Brașov, 2005. Este autorul mai multor articole din Dicționarul Scriitorilor Romăni (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și al unor traduceri
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
de science fiction. Universul creat de Roddenberry descrie un viitor optimist în care omenirea, după ce a supraviețuit cu greu unui al treilea război mondial și după ce a descoperit zborul supraluminic, s-a unit cu alte specii de ființe raționale din Galaxie pentru a forma Federația Unită a Planetelor. Ca urmare a acestei cooperări, omenirea a înlăturat viciile și defectele specifice sale. Personajele principale sunt membrii acestei Federației Unite a Planetelor, oameni și extratereștri deopotrivă, care explorează și descoperă noi lumi și
Star Trek () [Corola-website/Science/303228_a_304557]
-
membrii acestei Federației Unite a Planetelor, oameni și extratereștri deopotrivă, care explorează și descoperă noi lumi și civilizații. Deși protagoniștii sunt în general altruiști, cu idealuri înalte, ei se găsesc deseori în conflict cu multe alte specii de umanoizi din Galaxie care încearcă, folosind forța militară sau prin diverse subterfugii, să distrugă Federația. La rândul său, Federația încearcă prin intermediul Flotei Stelare și a inovațiilor științifice să-și protejeze membrii de amenințările extraterestre. Conflictele și temele politice din sunt de fapt alegorii
Star Trek () [Corola-website/Science/303228_a_304557]
-
Very Large Array din Socorro, New Mexico, SUA, format din 27 de telescoape fiecare cu un diametru de 25 m, amplasate sub forma literei Y. Un proiect important al radioastronomiei este localizarea hidrogenului în univers că indicator al existenței unei galaxii. În emisfera sudică acest proiect este deja încheiat; cele mai multe date au fost găsite cu ajutorul radiotelescopului Parkes din Australia.
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
la Arad. Cele patru săli de expoziție ale secției de științe ale naturii (accesul dinspre Parcul Copiilor) se bucură de cel mai mare aflux de public. În prima sală sunt ilustrate cunoștințele noastre despre univers prin colaje fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii, supernove și sistemul nostru solar. O serie de machete ale unor rachete și nave cosmice punctează cele mai importante etape ale evoluției astronauticii în a doua jumătate a secolului XX. Sectorul central al expoziției este ocupat de către colecția mineralogică
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
(din latină "Via lactea", sau greacă Γαλαξίας ("Galaxias"), popular, în română: Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar, a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și "centru galactic". Numele de „” ("Galaxías", în
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
lactea", sau greacă Γαλαξίας ("Galaxias"), popular, în română: Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar, a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și "centru galactic". Numele de „” ("Galaxías", în greacă) își află originea în mitologia greacă: Zeus, dorind ca fiul său Heracle să devină nemuritor, l-a pus să sugă la sânul Herei, când
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
română: Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar, a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și "centru galactic". Numele de „” ("Galaxías", în greacă) își află originea în mitologia greacă: Zeus, dorind ca fiul său Heracle să devină nemuritor, l-a pus să sugă la sânul Herei, când aceasta dormea. Hera, încercând să-l smulgă
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
dar Heracles suge prea lacom și Atena este nevoită să-l înapoieze mamei sale. Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
nevoită să-l înapoieze mamei sale. Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
de aproximativ 100.000 ani-lumină. Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic. Galaxia noastră are forma
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic. Galaxia noastră are forma unei spirale uriașe; brațele acestei spirale conțin pe lângă altele și materie interstelară, nebuloase și
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic. Galaxia noastră are forma unei spirale uriașe; brațele acestei spirale conțin pe lângă altele și materie interstelară, nebuloase și stelele tinere ce iau naștere permanent din această materie. Pe de altă parte centrul galaxiei este format din stele bătrâne concentrate în grupuri
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic. Galaxia noastră are forma unei spirale uriașe; brațele acestei spirale conțin pe lângă altele și materie interstelară, nebuloase și stelele tinere ce iau naștere permanent din această materie. Pe de altă parte centrul galaxiei este format din stele bătrâne concentrate în grupuri cu formă sferică. Galaxia noastră are aproximativ 200 astfel de grupuri, dintre care mai cunoscute nu sunt decât 150. Aceste grupuri sunt concentrate în special în centrul galactic. După aparenta lor distribuție
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]