2,190 matches
-
MIHAIL, Viorel (1.VII.1951, Costești, j. Bălți), prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1974). Funcționând ca director al publicațiilor „Săptămâna” și „Momentul”, s-a manifestat ca un gazetar activ și incisiv. A debutat editorial cu volumul de nuvele Bărbații la mijlocul verii (1982), izbutit prin narațiunea care are drept model pe Ion Creangă și folclorul. Nuvelistul evoluează vădit în prozele din Iubirile pierdute se pot recupera (1987), unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]
-
ZAHARIA, Romulus (15.II.1930, Chișinău - 28.VI.2006, Făget), gazetar și prozator. Este fiul Mariei (n. Caratașu) și al lui Gheorghe Zaharia, funcționar. Urmează la Iași Școala „Costache Negri” și intră în gimnaziu la Liceul Național. Refugiat împreună cu familia în 1943, își continuă învățătura la Liceul de Stat din Petroșani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
noiembrie 1948, în „Foaie volantă”, sub titlul Dreptul de a hotărî în numele națiunii, ca replică la Apelul lansat de generalul Nicolae Rădescu, prin publicația „Uniunea română”, către toți românii din exil. Se vădește ca un program politic ivit din experiența gazetarului, gata să considere că lupta pentru eliberarea țării este un deziderat major al tuturor cetățenilor ei, indiferent unde se găsesc. Un asemenea program se află și în activitatea din exil a gazetarului, fiindcă acesta acordă paginii tipărite o greutate considerabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
vădește ca un program politic ivit din experiența gazetarului, gata să considere că lupta pentru eliberarea țării este un deziderat major al tuturor cetățenilor ei, indiferent unde se găsesc. Un asemenea program se află și în activitatea din exil a gazetarului, fiindcă acesta acordă paginii tipărite o greutate considerabilă ca semnificație a trăirii, ca mod de respirație intelectuală. Pentru R. gazetăria oferă mai mult decât un jurnal de existență, devenind expresie integrală de manifestare a creativității în raport și în funcție de rosturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
în fața agresiunii comuniste. De altfel, Stâlpii de foc, articol cu care „Țara” își deschidea, la Roma, numărul 3 din primul an de apariție (1949), anunță modul în care R. înțelegea să-și desfășoare misiunea publicistică. La fel, în plan teologic gazetarul impune un concept „ecumenic”, dar niciodată nu acceptă denigrarea sau minimalizarea „mesajului creștin ortodox” și replică adesea polemic și virulent la atacuri dogmatice ale Bisericii Catolice și ale celei Unite, fără a le ignora sau discredita meritele într-o Europă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
, Vasile (10.IX.1912, Stăneștii de Jos, azi în Ucraina - 6.XII.1972, Chicago, SUA), poet, gazetar și eseist. Este penultimul copil din cei șase ai unei familii de țărani bucovineni: mama se numea Ileana (n. tot Posteuca), iar tatăl, Ieremie Posteuca, a murit în 1914 pe front, în Galiția. P. face clasele primare în satul natal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
, George (19.X.1875, Mizil - 2.V.1928, București), gazetar și umorist. Este fiul Linei (n. Ioachimescu) și al lui Mathei Vasile Ranete, avocat. Urmează școala primară la Mizil și Liceul „Sf. Petru și Pavel” la Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1868/1870. Începând din această perioadă, Ion Luca va fi legat aproape În permanență de teatru, atât prin activitate cât și prin operă. Activitatea de dramaturg este dublată de cea de prozator și completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră foarte controversată, dar se știe că numai oamenii celebri se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt și o critică profesată de un asemenea „condei”, „trebuie neapărat să fie așa cum este”, adică falsă. Astfel, o piesă stupidă a unui scriitor bătut de toți sfinții... se cheamă un adevărat monument literar.” Un actor „mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lumea umbrelor, sunt conștient că mulți cetățeni ai acestui oraș, căruia i-am dăruit peste 60 de ani din viață, nu vor uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]