56,083 matches
-
film e plasat în Germania, în orașul lui natal, Wuppertal. Și în Lola, regizorul vede "un film în mod manifest german; recunoști Berlinul la tot pasul; dar totul s-ar putea petrece, la fel de bine, la Paris sau la Tokio; iată genul de subiecte care mă interesează: cele care combină identitatea cu universalitatea. Asta a făcut succesul lui Festen..." (Tykwer îl elogiază, aici, pe tînărul danez Thomas Vinterberg, premiat anul trecut la Cannes, pentru un film făcut după regulile austere ale așa-
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
diferita și ea - Nicolae Miră și Aurel Stanca Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. Mai important, însă, decît judecată valorica a celor șase lucrări este lectură lor formală în raport cu enunțul tematic și cu autoritatea lui mitologica. Cei mai apropiați de reprezentarea materială a temei, de componentă ei pămînteana sau, cu alte cuvinte
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
Mircea Eliade. După câteva decenii de ședere la Paris, Dumitru Tepeneag se doveste a fi un desăvârșit și exuberant cunoscător al limbii române, îndeosebi al celei vorbite. Lingviștii ar putea extrage și studia din textele sale sute de expresii de genul: "ne-a dus pe toți cu zăhărelul", "nu mișcați în front!", "ne-am legat la cap fără să ne doară", "se oțări la el", "singurul care a câștigat din toată tevatură asta", "te pui cu America?", "e și o chestie
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
oara în București (Klaus Ager, Andrzej Dziadek, Agustin Fernandez sau Marlos Nobre). Și, de ce nu, locul jazz-ului experimental într-un astfel de festival apare perfect justificat, mai cu seamă practicat de un saxofonist remarcabil, ca Nicolas Simion. De la acest gen de graniță între creație/improvizație/interpretare, putem alunecă ușor spre evaluarea interpreților, cu necesară distincție între cameral și simfonic. În primele patru zile ale "Săptămânii" am ascultat deja trei orchestre - cea de suflători a Filarmonicii "G. Enescu" (compusă în principal
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
versuri în care apă în diferite stări de agregare este înfățișata în 270 de ipostaze. Traduce la libera alegere fragmente din opera lui Rilke, fără constrângerea, cel puțin în acest stadiu, a unificării lor. Scrie de obicei pe cartonașe de genul celor utilizate la fișare, "piese" care pot fi desigur, detașate, permutate, combinate, înlocuite, juxtapuse, suprapuse - detaliu întru totul semnificativ al mobilității lui intelectuale. Îi place nespus să stabilească distincții, să reflecte o situație în cât mai multe oglinzi, așa cum se
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
titlu o metaforă de o aparentă transparență, "Oglindă din oglindă - Studiu despre opera lui I.L.Caragiale", divizată în două sub-metafore, "Lumea în fața oglinzii" și "Dincolo de oglindă", care reprezintă cele două capitole ale cărții. Structura binara ia drept criteriu de selecție genul literar, anume dramaturgia, respectiv proza literară. Demersul declarat este însă "recuperarea unui traiect evolutiv de la forme literare dominate de o componentă mimetica, spre experimentele narative guvernate de logică pluralismului și a ambiguității, traseu ce se confundă cu drumul căutării de
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
Marcus, Andrei Marga, Stelian Tănase, Vladimir Tismăneanu, Sorin Dumitrescu, Dinu C. Giurescu, H.-R. Patapievici, Dan Pavel, Mircea Cărtărescu, Florin Piersic, Harry Tavitian, Johnny Răducanu. Un alt risc al anchetei era chiar acela al temei, ușor de calificat drept demagogica, gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români". Ancheta nu solicită o singură nominalizare pentru românii mileniului și al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au fost cerute și explicații din partea "anchetaților", care să le justifice opțiunea
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
remarcile lui Tzvetan Todorov pot provoca, mă tem, anumite confuzii. Ce înseamna a ține minte, sau mai precis, ce fel de tinere de minte merită a fi socotita importantă? Cu siguranță nu aceea echivalentă cu simple depozitari de informații, de genul celor care exasperează orice școlar fără prea multa tragere de inimă pentru carte. Gramaticul latin Varro reconstituia etimologia cuvîntului "recordari" invocînd verbul "revocare" (a aduce înapoi) și substantivul "cor" (inima), ceea ce a dus la o asociere îndelungată între memorie și
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
Cronică zilei prin care, speră, nu fără o anumita naivitate, să contribuie la înlăturarea comunismului rezidual din România. Toată această aglomerare de fapte senzaționale ține de o retorică epica de factură romantică, pe care întotdeauna a practicat-o Augustin Buzura. Genul preferat al scriitorului este un fel de român de aventuri cu mesaj umanitar, ca Mizerabilii lui Victor Hugo. Spre deosebire însă de autorul francez, solemn și uneori grandilocvent, Augustin Buzura are în relatare o nervozitate specifică secolului douăzeci. Mai trebuie
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
al treilea "fotografia" (ceea ce se și vede în filmele lor). Toți trei au venit cu filme lungi, de peste două ore, dar mai ales lungite, cu cîteva idei interesante, cu cîteva porțiuni de cinema adevărat, dar toate sacrificate pe altarul aceluiași gen: genul plicticos. Toți trei au reușit să intre în producție după aventuri financiare de strîngere a bugetului. Toți trei văd în cinema "o problemă personală", toți trei par să facă film în primul rînd pentru ei înșiși și în ultimul
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
treilea "fotografia" (ceea ce se și vede în filmele lor). Toți trei au venit cu filme lungi, de peste două ore, dar mai ales lungite, cu cîteva idei interesante, cu cîteva porțiuni de cinema adevărat, dar toate sacrificate pe altarul aceluiași gen: genul plicticos. Toți trei au reușit să intre în producție după aventuri financiare de strîngere a bugetului. Toți trei văd în cinema "o problemă personală", toți trei par să facă film în primul rînd pentru ei înșiși și în ultimul rînd
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
cu tot felul de produse - îmbrăcăminte, stofe, mătăsuri, încălțăminte, bijuterii și tot ce se poate imagina pe lume. În prezent, în locul respectiv s-a construit o clădire impunătoare în care s-au mutat toți vânzătorii sărmani de odinioară, cu același gen de marfă și cu același spirit comercial. Totul se negociază, iar regula generală nescrisă este să negociezi (într-o engleză aproximativă) în jur de 10 până la 30% din prețul cerut inițial. Acolo poți cumpăra cămăși Armani, Versace etc. cu numai
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult și, în împrejurările amintite, a clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă capodoperă a genului în literatura română. E răzbunarea, rară, a literaturii asupra politicii. Supt trei regi, desi tot memorialistica, are un caracter voit istoriografic. Autorul reface istoria țării timp de trei decenii. Evident, și-a început cartea (care e o spovedanie istoriografica sub
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Miruna Barbu Filme de acțiune și comedii romantice, satire și comedii pur și simplu, drame și pelicule psihologice, întreagă gamă de genuri este/va fi prezentă pe marile noastre ecrane în acest an. Nu rămîne decît că spectatorii de toate vîrstele să umple sălile de cinema. Ceea ce în ultimul timp nu se mai întîmplă decît rar, ba chiar foarte rar. Publicul de
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
seamănă mai curînd cu o parodie a prostiei (sau poate o fi?). Cronică literară a redactorului șef (el jură în editorial pe spiritul critic) la Jurnalul american al lui Stelian Tănase e preponderent descriptiva. * Foarte activ pe "Continent", în variate genuri, este Constantin Severin, pe cît de bun poet, pe atît de talentat și pasionat publicist: toate materialele semnate de el (unele cu pseudonim) în acest număr sînt excelente. * În secțiunea de Interviuri sînt reproduse și fragmentele din interviul acordat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
sunt proceduri dominante într-o veritabilă vânătoare față de propriul eu, dar și față de parteneri, referenți - repere apte să marcheze pe viață gândirea și comportamentul eroinei (pianista octogenară, maestrul, bătrâna hoață etc.). Tentația escavării într-o intimitate inepuizabilă, frizând jurnalul liric gen "mon coeur mis à nu", este surdinizată de arta digresiunii dar și a portretului-robot, incisiv. Autoarea nu pregetă să folosească tonalități de aquaforte pentru a zugrăvi climate, figuri și scene criante, grotești, ale mizeriei fiziologice și promiscuității. Diatriba în avalanșă
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
îi impune arta sa poetică: "Ești fericită să recuperezi, una câte una zdrențele întâmplării ca s-o refaci într-un filigran prețios, restituindu-ți bijuteria ei inefabilă". Scriind o proză de cameră, claustrofilă, Mariana Ionescu face dintr-o singură frază, gen "Tiberiu, de ce mi-ai adus în casă fata asta cu ochi răi?!" un prilej de despicare a firului în patru. Suspiciunea și fragilitatea maladivă fac parte din recuzita mitologiei "miresei smintite" sau a Ifigeniei de serviciu ce va să fie
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în amintita colecție, teza de doctorat. Destinul, să observ, a fost bun cu cel dintîi fiu al lui Costache Negruzzi (a mai avut doi fii). Cu o operă literară aproape nulă, deși a abordat cam toate genurile (poezie, proză, dramaturgie, memorialistică), Iacob Negruzzi a avut norocul rar, întîlnindu-l pe Maiorescu în 1863, să fie, în martie 1864, unul dintre cei cinci fondatori ai Junimii (T. Maiorescu, P.P. Carp, Th. Rosetti, Vasile Pogor și el). Și, deși era
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar și în îmbinări mai mult sau mai puțin stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi - într-atît încît a-i evita
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
este vorba" (DEX) - pare să fi rămas oarecum în urma evoluției semantico-pragmatice: mai simplu, s-ar spune că termenul arată elementul "despre care este vorba". Cu aceeași funcție textual-pragmatică sînt folosite (cu unele restricții semantice și stilistice) și construcțiile prepoziționale de genul în discuție, în chestiune, în chestie, în cauză. Ultima are un corespondent de tip popular, utilizat astăzi cu vagi nuanțe ironice și evocînd mai puternic contexte juridice: cu pricina. În citatele în care l-am găsit în ultima vreme - "regia
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
din afectarea neaoșistă, din folosirea unui termen popular în context cult, livresc - pe de alta, din sugerarea unui rol mai curînd negativ al obiectului despre care se vorbește, obiect nu numai al discursului sau al discuțiilor, ci chiar al unui gen de proces juridic. De la această interpretare vine, probabil, un element mai nou în seria de instrumente ale conectării anaforice: împricinat. În registrul colocvial, cuvîntul devine un substitut glumeț al lui respectiv: atestările scrise de mai jos provin, e drept, de la
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
perioadele secolelor XVIII-XIX și încheind cu arta secolului al XXI-lea. Am urmărit apariția fiecărei noi lucrări din această serie, gândindu-mă să-i ofer nepotului meu șansa de a avea o bibliotecă proprie din care să nu lipsească acest gen de lucrări. Fire curioasă din naștere, m-a împins, însă, păcatul să văd și ce conțin astfel de lucrări de sinteză. Trebuie să recunosc că am făcut o greșeală impardonabilă pentru că, astfel, am putut constata un adevăr dureros. Aceste lucrări
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
volume, deja apărute, nu apare nici măcar o singură referire la arta românească, făcându-mă să mă întreb: „Cui prodest”? În naivitatea mea sperasem că va fi eliminat acel regretabil neajuns, constatat și de mine la aproape toate lucrările de acest gen tipărite peste hotare, respectiv, absența oricărei referințe la valori sau personalități române cu contribuții însemnate la îmbogățirea patrimoniului cultural și spiritual al omenirii. Oare pe inițiatorii acestui proiect să nu-i fi interesat absolut deloc absența din cuprinsul unei astfel
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
cît și materialitatea obiectului artistic. Acesta este momentul în care, dintr-o nevoie interioară de simetrie și din scrupul muzeografic, se deconspiră identitatea imaginii și i se face lucrării o sumară fișă administrativă. Ceea ce privitorul poate descifra indubitabil din acest gen de creație, de glosă video pe marginea universului artistic, după ce a acceptat ceremonialul misterios al întregii construcții, este lesne de comunicat prin cîteva observații: mai întîi, autorul acestei secvențe, și aici mă refer în primul rînd la operator, este un
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
lipsește finețea retorică necesară pentru a se păstra la limita periculoasă dintre sobrietate analitică și o stilistică a ironiei. Singura alinare pe care antipostmoderniști ca mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]