5,440 matches
-
263-286; Oprea, Incidențe, 149-152; Tașcu, Incidențe, 146-163; Cioculescu, Prozatori, 317-335; Ciobanu, Însemne, I, 258-261; Cristea, Arcadia, 122-126; Drăgan, Lecturi, 179-285; Ciopraga, Ulysse, 240-255; Micu, Lecturi, 67-71; Protopopescu, Romanul, 243-256; Ungheanu, Lecturi, 43-56; George, Sfârșitul, II, 178-183; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 123-128; Dobrescu, Foiletoane, I, 13-27; Papahagi, Eros, 28-45; Șerban, Ispita, 54-58; Manolescu, Arca, II, 131-160; Mihai Dinu Gheorghiu, Ibrăileanu. Romanul criticului, București, 1981; Vartic, Modelul, 96-132; Simuț, Diferența, 23-39; Lenuța Drăgan, Dorina Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref.
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
figuri ale modernității istoriografice românești erau încă ocultate de ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor personaje-cheie ale unei linii de evoluție care a fost nu numai istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba chiar și politică. Alte monografii ale aceluiași autor, descriind cercuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În fața oglinzii. Miști mâna dreaptă; simultan, cel din fața ta mișcă mâna lui stângă. Diferența aceasta totuși nu te neliniștește: deși răsturnată, reflectarea rămâne guvernată de o simetrie desăvârșită. În limpezimea absolută a cristalului, te vezi - Îți spui - așa cum ești. O geometrie liniștitoare, pe deplin euclidiană, domină impasibil relația ta cu celălalt. Sau poate ar trebui să punem totul pe seama absenței timpului dintre voi: instantanee, lumina izbește suprafața (plan desăvârșit, fără nici o zgârietură, fără nici o curbă - copie materială a planului matematic) și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din interrelația momentelor comentate, criticul observă „existența unei estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere și cădere, sugestie a iminentului crepuscul”, despre spațiu și timp, dinamica imaginarului, despre măștile eului liric, despre „formele ironice prezente în textul bacovian”. „Ascultarea” textului se desfășoară însă și în perspectiva unor
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar și romanele Desen după natură (1966), Dansul focului (I-II, 1968), Pavilionul (I-III, 1969-1972), Calypso (1977) și volumul de proze scurte Piața cu pălării și tromboane (1971). O cotitură se produce în
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Desen după natură, București, 1966; Dansul focului, I-II, București, 1968; Pavilionul, I-III, București, 1969-1972; Piața cu pălării și tromboane, pref. Petru Comarnescu, București, 1971; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici), București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
mișcări, așa că trebuie considerat baza oricărei științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sunt eterne și imuabile și numerele. Poate tratatul despre muzică fusese precedat de o serie de tratate despre alte științe din „quadrivium” (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr. Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a observa cum se amestecă elementul fizic cu elementul intelectual. Pentru acest tratat, Boethius s-ar fi folosit de Elementele de Armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (în aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie pentru care ar fi folosit Almageste, tratatul lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întâi tradiția platonico-pitagoreică, Boethius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
elementul fizic cu elementul intelectual. Pentru acest tratat, Boethius s-ar fi folosit de Elementele de Armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (în aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie pentru care ar fi folosit Almageste, tratatul lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întâi tradiția platonico-pitagoreică, Boethius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a școlii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cărți, și fiecare din acestea mai multe tomuri, astfel încât ansamblul era constituit din vreo sută de tomuri. Tot Socrate ne spune că istoria lui Filip avea multe lipsuri la capitolul cronologie și că erau inserate în textul ei chestiuni de geometrie, astronomie, aritmetică, muzică, descrieri de insule, de munți și de plante. Fotie confirmă această informație, adaugă propriile sale considerații de natură literară și observă că, în ciuda dimensiunilor impresionante - sau poate tocmai din cauza lor -, relatarea lui Filip se caracterizează prin lipsă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
grecești, în botanică și chiar în muzică (sunt evocate studiile lui Dürer și Leonardo, care au ajuns la canoane concordante cu cele ale statuilor din epoca lui Fidias, dar și o serie de teorii matematice și speculații aritmologice). Aritmosofia pitagoreică, geometria sacră platoniciană, filosofiile mediteraneene ale Numărului și Formei asigură punctele de convergență ale relevării tradiției semisecrete sau uitate a euritmiilor în cele mai desăvârșite expresii ale creației artistice transcendente, văzute de G. ca perpetuări ale unui ideal „al rasei sau
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
corespondențelor de formă și ritm între viață și materie (cu detalii despre ritmul proporțiilor din trupul omenesc), teoria traseelor arhitectonice (egiptene, grecești, gotice), cu implicații în ritmul gotic și în relațiile dintre ritmuri, rituri și magie; de asemenea, este urmărită geometria pitagoreică, în difuzarea ei printr-un „lanț de aur” (Platon, Vitruviu, Pacioli, Leonardo, Kepler, Descartes, Russel, Einstein). Concluzia: „Lucrurile nu sunt decât aparențe ale Numărului.” Cartea este prefațată de o scrisoare a lui Paul Valéry, cel ce visase o operă
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
În 1841 se află în țară, proaspăt inginer, plin de elan și de idei. Nu reușește să obțină o catedră la „Sf. Sava”, în schimb, la Iași, i se oferă o catedră de profesor la Academia Mihăileană (1842-1843), unde predă geometria descriptivă, geologia și mineralogia. Profesor la clasele înalte de economie politică, îndeplinește și funcția de inspector. În această calitate concepe un proiect detaliat (publicat parțial în „Propășirea”, în 1844, și continuat după trei ani în „Foaie pentru minte, inimă și
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a călinescianismului, fie de o irepresibilă
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
și În afara Uniunii, dacă Turcia și eventual chiar Rusia să fie admise ca membre. De asemenea, chestiunea Înrudită a lărgirii relațiilor de asociere cu Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Așadar, unde se termină Uniunea Europeană? Nimeni nu pare să știe. Observatorii folosesc sintagma „geometrie variabilă” pentru a cuprinde toate combinațiile posibile care ar putea constitui acest nou experiment de guvernământ. Dacă este dificil să Înțelegem cu precizie ce este Uniunea Europeană, este deoarece aceasta se metamorfozează În mod continuu În forme noi pe măsură ce se adaptează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mediu globalizat. Teoreticianul politic Tim Luke vede Uniunea Europeană drept... un mediu pentru exercitarea autorității și administrarea fluxurilor de influență provenite din surse multiple, mai dinamic, mai interconectat și totuși mai fragmentat și mai fluid, care nu poate fi conținut de geometria euclidiană și spațiile de identitate ale modernității teritorializate și superteritorializate 22. În ciuda naturii sale efemere, Uniunea Europeană este o forță. Statutele și directivele sale au un impact major asupra țărilor membre. De exemplu, Marea Britanie estimează că peste 80% din legislația de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exprimat-o cel mai bine: „Odată ce am pierdut confortul granițelor noastre geografice, trebuie să redescoperim de fapt ce anume duce la creerea legăturilor Între oamenii care formează o comunitate”72. Dacă noua realitate spațială este mult mai complexă decât permite geometria simplă a Iluminismului, referința temporală În schimbare este la fel de complicată. Dacă temporalitatea vechiului vis american este direcționată spre viitor, temporalitatea visului european, pe cale de apariție, combină toate cele trei segmente temporale - trecut, prezent și viitor - Într-o singură structură. Pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
naționalizate, a proprietarilor și a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice și sunt afectați de mai multe probleme, ei pot aparține concomitent mai multor publicuri. La rândul lor, publicurile au o „geometrie variabilă” și se intersectează după o serie de criterii. Încercând o tipologizare a principalelor genuri de publicuri, A. Gavreliuc (2002) vorbește, de exemplu, despre public predominant omogen - caracterizat prin unitate și stabilitate a opiniilor, propriu societăților închise - și public predominant
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
baza oricărei științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sînt eterne și imuabile și numerele. Este posibil ca tratatul despre muzică să fi fost precedat de o serie de tratate despre alte științe din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a observa cum se amestecă elementul fizic cu elementul intelectual. Pentru acest tratat, Boetius s-ar fi folosit de Elementele de armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (însă aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie, pentru care ar fi folosit lucrarea Almageste a lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întîi tradiția platonico-pitagoreică, Boetius se apropie apoi de cea aristotelică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
elementul fizic cu elementul intelectual. Pentru acest tratat, Boetius s-ar fi folosit de Elementele de armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (însă aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie, pentru care ar fi folosit lucrarea Almageste a lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întîi tradiția platonico-pitagoreică, Boetius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]