6,255 matches
-
La vreo douăzeci de metri În față e o clădire impresionantă cu fațadă de stucatură, cu ferestre pe care e gravat „Venetia Carter, Clinică de obstetrică holistică“. Iar pe partea opusă a străzii pîndește un grup de fotografi claie peste grămadă, cu obiectivele fixate asupra ușii. Încremenesc unde sînt și inima Începe să-mi bată mai tare. SÎnt paparazzi. Și cu toții fac poze de zor! Dar cine sînt... și ce... O, Doamne. E noua fată Bond! Vine Încoace, cu un top
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Într-o mie de ani n-am s-o las să le vadă. — Ai nevoie de ajutor? mă ofer. Nu, stai liniștită. Se uită la căruciorul meu, cu căluții de lemn, piscina gonflabilă și ursul de pluș așezate claie peste grămadă. — Bex, nu vrei să mai dai o tură, și de data asta să te uiți doar după articolele cu adevărat esențiale? Știi, chestii de care copilul va avea efectiv nevoie? — A, da, Încuviințez. Bună idee. Mă avînt pe culoar cît
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
duce acasă. CÎnd trecem de cabina portarului și parcăm În fața intrării În clădire, e În jur de ora zece. Îl sun pe Luke pe mobil să mă ajute să urc toate bagajele sus. — Aoleu, zice, cînd dă cu ochii de grămada de bagaje de pe jos. Gata? Avem tot ce ne trebuie pentru camera copilului? — Îhm... Tocmai mi-am dat seama că pînă la urmă am uitat să iau sterilizator. Sau pernă specială pentru gravide, sau cremă Împotriva dermatitelor de scutec. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
veselă. Scumpa mea, e doar o colegă! Colegele vin și pleacă. Peste cîteva săptămîni o să uiți complet de ea și o să vină altcineva În locul ei! Aha, zic după o pauză. Sinceră să fiu, m-a ajutat mai mult de-o grămadă. — Acum hai să revenim la ale noastre, tocmai zice mama. Ți-ai luat suport de scutece? Fiindcă am văzut unul foarte drăguț la John Lewis... — Mamă, ideea e că... mai fac o Încercare. Ideea e că eu chiar țin la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
glumă, dar mi-a stat inima. Speram atît de tare ca Luke să poată salva situația. — Nu cred că i-a spus vreodată cineva toate astea În față lui Iain. Și nu i-a căzut bine deloc. Iisuse, sînt o grămadă de mitocani nesimțiți, spune Luke, iar În glas Îi simt mînia. Au impresia că toată lumea e a lor. — Practic, chiar e, Îi atrag atenția. — Eu nu sînt proprietatea lor. Luke pare foarte hotărît. — Și nici compania mea. — Și ce-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu empiric. În ’90, din Întâmplare, am fost intermediarul mai multor transporturi cu ajutoare din Occident. Oamenii veneau, dormeau la noi acasă, claie peste grămadă, mulți intelectuali francezi, englezi etc. Nici numele nu li-l știu... Care a fost revelația pe care au avut-o la mine În casă? Biblioteca. Erau uluiți: Îl aveți tradus pe Nietzsche? Îl avem. Îl aveți tradus pe Heidegger? Îl
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au și istoricii, În accepțiunea clasică, dar și teoreticienii literari, precum și cei care se plimbă Într-un sens mai larg În teorie, precum Paul Ricœur, pe care Îl simțim mai aproape pentru că face și teorie literară, dar face și o grămadă de alte lucruri, o are și Eco, În ultimele lui cărți - de a spune că narațiunea trebuie privită În sens larg, ca punere În intrigă. În Șase plimbări prin pădurea narativă, Eco merge până acolo Încât face distincția Între narațiunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Încet, spre Europa, Iași, 2000; Atlanticul imaginar, Timișoara, 2002; Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu între oglinzi paralele, București, 2003. Ediții: Vladimir Tismăneanu, Ghilotina de scrum, Timișoara, 1992; Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, Iași, 1999; Tony Judt, România la fundul grămezii, Iași, 2002. Repere bibliografice: Al. Călinescu, „De veghe în oglindă”, CRC, 1989, 16; Val Condurache, Literatura la mașina de scris, CL, 1989, 7; Ramona Fotiade, Arta ficțiunii biografice, VR, 1990, 1; Florin Manolescu, Aventura rescrierii, LCF, 1990, 22; Bucur Demetrian
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Leonhard mai Întâi, Helmut Neef mai apoi menționează pregătirea științifică solidă a acestor intelectuali de partid, dintre care unii se formaseră În timpul Republicii de la Weimar, alții În Uniunea Sovietică. Neef contrazicea ideea general răspândită conform căreia cadrele fuseseră pregătite la grămadă la școala de partid. Frieda Urbino, traducătoare a lui Lenin În germană, era unul dintre exemplele date. Mulți dintre ei aveau cunoștințe solide de limba rusă, alții puteau să-și revendice un statut de rezistent antifascist (antifaschistische Widerstandskämpfer), pentru că fuseseră
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu precădere memorialistică sau analize și reportaje în marginea unor fapte eroice sau acte politice majore, dar și a unor actualități care sunt consecințe ale trecutului recent. Octavian Goga e autorul comentariului Pleacă și Maniu, G. Rotică al portretului Ion Grămadă, Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparține evocarea De ziua Anului Nou, elogiul Femeile noastre în război poartă semnătura reginei Maria, iar E. Lovinescu are în fiecare număr relatări, reflecții morale sau medalioane: Intrarea triumfală a Regelui în capitală, Pe spada de onoare
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
documentar - memorii, jurnale, scrisori și alte texte inedite - readuce în actualitate nume precum Grigore T. Popa, Sergiu Matei Nica, Leca Morariu, Petru Comarnescu, Leon T. Boga, N. I. Herescu, pictorul Ion Neagoe. Alți colaboratori: Dumitru Acu, Ioan Lăcătușu, Ioan Seni, Maria Grămadă, Baruțu T. Arghezi. I.M.
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea, 2001. D.M.
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
provenea fusese sacrificat. Păsări Întregi, printre care vrăbii, egrete și stârci, erau Îngrămădite unele peste altele În vase uriașe și servite oaspeților. Tocane care conțineau iepuri Întregi și alte animale mici erau amestecate cu zarzavaturi și flori și servite la grămadă 10. Creme și tarte cu fructe puteau să fie servite Înainte, Împreună sau după tocana sau vânatul de pasăre, după cum erau gata sau după cum avea chef gazda 11. Ustensilele de mâncat erau rare. Oamenii mâncau cu mâinile sau puneau mâncarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Trimiterea porumbelului). „Tânguirile frățești” ale impurului și pământescului ajung la imagini încifrate și puternice ale sacrificiului, demne de Nichita Stănescu: „Să le alung c-un gând? Dar Fiu-Ți va umbla cândva pe ape./ Frunză necăzută-n toamnă! Trunchiu-adânc, fără grămezi/ Verzi, de inimi, la picioare, sângerii. În loc de pleoape,/ Două, numai, niciodată veștejind. Ca să nu vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai pierdut-o. Poate / Porumbelul s-o aducă ...” (Viața din arcă). Rarele recăderi în discursivitatea întâlnită în primele meditații
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: poziția fundamentală și deplasările specifice; ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de atac de sus. Joc bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă; așezarea jucătorilor în margine, aruncarea și prinderea balonului. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de sub Coroana ungară, V-VI, Sibiu, 1910, passim; Octavian Lupaș, Figuri arădane: Mircea Vasile Stănescu, Arad, 1936; Breazu, Studii, I, 59, 76-78; D. Vatamaniuc, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968, 137-153; Bârlea, Ist. folc., 129-132; Livia Grămadă, Presa satirică românească din Transilvania. 1860-1918, Cluj-Napoca, 1974, 16-17; Dicț. lit. 1900, 810-811; Datcu, Dicț. etnolog., II, 225. L. Cș.
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
Tinerimea română” (ianuarie 1892, redactor: C. Berariu), apoi „Încercări literare” (1892-1893, redactor responsabil: Șt. Bodnărescu). În cele din urmă s-au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
1911; Stoica Nicolaescu, Domnița Florica, fiica lui Mihaiu Vodă Viteazul și a doamnei Stanca, București, Institutul de arte grafice „Speranța”, 1912; C. Negru, Viața femeii române din trecutul foarte depărtat până azi, București, 1939. 21. Precum cea semnată de I. Grămadă: Femeia în Evul Mediu, Iași, 2003. 22. S. Gh. Iftimi, Curtea Doamnei, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 423-440, XXXVII, 2000, pp. 81-103; Idem, Sigilii de Doamne și domnițe ale Moldovei, în „Arhiva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al deznădejdeiă. dă Ca o reacție somatică la starea de disperare, de depresie psihică, Iov este atins de ulcerații ale corpului, care adaugă suferințelor sale psihice și morale și suferințe fizice. eă În această stare, Iov se așază pe o grămadă de cenușă, cufundat În durere și suferință, fără Însă a-l blestema pe Dumnezeu, de la care vin toate. El totuși nu poate Înțelege de ce un om drept a putut fi lovit de către Dumnezeu cu nenoriciri. fă Iov este vizitat pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cinci boboci rătăciți. Câți acum vor fi în apă? Veți afla de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
profesor de liceu în același oraș (1986-1989); în 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Cluj-Napoca. Se formează în atmosfera revistei „Echinox”, una din pepinierele eficiente de prozatori optzeciști, și debutează aici în 1980. Editorial se numără printre debutanții „la grămadă”, conform recomandărilor ideologice, în volumul colectiv Debut 86, publicat de Cartea Românească. Îi reușește însă performanța rară de a redebuta, prin concurs, la aceeași editură, cu volumul personal de proză scurtă, Anotimpurile după Zenovie (1988). Cartea lui U. reunește în jurul
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
este a Elenei. Locul de joacă al copiilor este în parc. Tocul de scris al Irinei este vechi. Punctul de întâlnire al excursioniștilor e la cabană. Locurile din față ale sălii sunt ocupate. Pantofii de lac ai Elenei sunt frumoși. Grămada de jucării ale lui Mihai atrage mulți ochi. b) cu forma corectă a substantivului din paranteză: Liniștea profundă se lăsă peste adâncurile văii. Sergiu motivează că a pierdut concursul din cauza emoției. Curățenia este mama sănătății. Ea a întârziat din cauza Oanei
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
valoroasă la dezvoltarea limbii române literare), Ion Breazu (Contribuții la istoria teatrului românesc din Transilvania), Emil Petrovici. În 1958 redactori-responsabili sunt C. Daicoviciu și Takats Lajos. Se publică articole de istorie literară și folclor de Iosif Pervain, Dumitru Pop, Livia Grămadă, Maria Protase, Elena Pervain. Întâiul redactor-responsabil în formula editorială care, din 1959, consacră revista este C. Daicoviciu. Redactori-șefi, unii dintre ei rectori ai Universității, vor mai fi Mircea Zaciu (1965-1971), Dumitru Pop (din 1972), Ion Vlad (din 1977), I. Negucioiu
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
stilistică, folclor, estetică, contribuții documentare privind istoria presei și a ideilor literare: Iosif Pervain (Societatea diletanților teatrali din Cluj. 1870-1875, 1962, Revoluția din Pârlești. 1873, 1967), Ion Vlad (Dimitrie Anghel. Restituire critică, 1963), Dumitru Pop (Grigore Silași, folclorist, 1964), Livia Grămadă (Idei literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, 1964), Liviu Petrescu (Nicolae Iorga și estetica geniului, 1965, Nicolae Iorga - critic literar. 1890-1894, 1967), Ioana Em. Petrescu (Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, 1968), Doina Curticăpeanu (Miron Costin
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]