2,243 matches
-
sau maron închis. Ochii de mărime medie sunt ușor migdalați, cu irisul în nuanțe închise. Urechile sunt prinse în plan coborât, sub linia ochilor, în spatele craniului, sunt acoperite de păr destul de lung și atârnânde. Gâtul este lung și ținut ridicat, grațios, spatele lung și drept are o notă coborâtoare posterioară, coada este potrivit de lungă și purtată ușor curbată, atârnat sau ridicată la nivelul spatelui. Blana este foarte frumoasă, lungă, matăsoasă și cu franjuri pe urechi, partea posterioară a membrelor, piept
Setter englez () [Corola-website/Science/323467_a_324796]
-
un preț de 200 de ori mai mare. Corpul navei este construit din oțel, folosit în mod curent pentru nave de acest fel, are dublu fund, iar corpul este împărțit într-un mare număr de compartimente etanșe. Iahtul "Nahlin" este grațios și elegant proporționat. Forma sa clipper se adaugă la efectul plăcut obținut din proiectare. Bompresul este ornamentat cu o figură ce reprezintă un indian cu coif cu pene și pictat pentru luptă. Bordurile navei sunt proiectate în continuarea acestei figuri
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
a scris: "presupun că ochii ei ar putea fi atractivi numai că nu au adâncime -- un fel în care transparența și naivitatea se întâlnesc cu stagnarea și prostia...Cum mă irită s-o văd pe ea în locul dragei, înțeleptei și grațioase noastre împărătese!" Totuși, Țarul era încântat că în cele din urmă s-a căsătorit cu Ecaterina și putea fi deschis în relația lor. În memoriile lui, Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei a scris că Țarul se purta ca un
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
a vedea mai în-deaproape concepția critică a lui Lovinescu în lungul ei proces de elaborare, cîteva date din viața spirituală a criticului. În anii pregătirii doctoratului, la Paris, colaborează la Convorbirile critice ale lui Mihail Dragomirescu cu foiletoane de un grațios scepticism intintelectual. Acestea vor intra, apoi, în primele volume de "Critice". Lucrarea de doctorat ("Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire") e prefațată de Emil Faguet, punctul de atracție, la acea dată, în viața intelectuală a Parisului. Ca lucrare complementară, Lovinescu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
un simbol mai general, cum e acela al morții sau al ratării în iubire. În cele două cărți despre Eminescu sînt folosite documente, dar și numeroase legende în legătură cu viața sentimentală a poetului. G. Călinescu găsea cărților meritul de a comunica grațios profanilor documente rare, greu accesibile altfel. E, în fapt, o negație inteligentă, cordială a romanelor, și Lovinescu, înțelegînd seriozitatea obiecției și, poate, temeinicia ei, a simțit nevoia să le apere. Să recunoaștem, oricite obiecții am avea față de speța ușuratică a
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Musée du Louvre, dar și în diverse reprezentări ale Bacchanalelor cu accentul pus pe exercitarea cultică a dansului și a muzicii. Arta rococoului nu a mai fost atât de interesată de temă, ea tinzând spre aplanarea pasiunilor în viziunile ei grațioase. Artiștii l-au citat pe Dionis doar ca personificare a toamnei sau a lunii octombrie. Ca o concluzie a atitudinii secolului XVIII față de zeu pare interpretarea cu un iz ușor sentimental dată salvării Ariadnei de către clasicistul german Johann Heinrich von
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
din Hellada. În spiritul parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
în stil cronicăresc. Amploarea pe care a luat-o scrisul în perioada carolingiană a dus la apariția frumoasei "minuscule carolingiene". Spre deosebire de scrierea merovingiană mult alungită și greu de descifrat, minuscula carolingiană era o scriere ordonată, cu caractere bine definite, rotunjite grațios, ceea ce permitea citirea ei fără efort. Cu toate că putea fi executată mult mai repede față de scrierile anterioare, fiind clară, aceasta aproape că nu a lăsat impresia unei scrieri de mână. Unciala minusculă carolingiană a reprezentat ultima formă din evoluția scrierii romane
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
impus“, care a rămas în memoria „cerchiștilor“ și a contemporanilor săi, îndeosebi, prin presentimentul thanatic de după „fantastica mască“ a eroului / autorului, este «Corydon»: "Sunt cel mai frumos din orașul acesta, / Pe străzile pline când ies n-am pereche, / Atât de grațios port inelu-n ureche / Și-atât de-nflorite cravata și vesta, / Sunt cel mai frumos din orașul acesta. // (...) // C-un tainic creion îmi sporesc frumusețea, / Fac baie în cidru de trei ori pe noapte / Și-n loc de scuipat am ceva
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de regi și profeți cu aspect imobil, fețe austere, trupuri aproape fără șolduri și umeri. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, sculptura reapare în interiorul edificilor; în timpul domniei lui Ludovic cel Sfânt, se dezvoltă la Paris un stil grațios numit Stilul Parizian. În siluetele elegant unduitoare, pe fețele fine, cu ochi migdalați, cu pomeți proeminenți, nas mic si surâs suav, apare un oarecare manierism. Acest stil se regăsește la "Îngerul surizând" din Catedrala din Reims, stil care evoluează pe
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
palate sperau că vor lăsa posterității un reper durabil. Pe măsură ce tehnicile de construcție au progresat, stilurile arhitectonice au devenit mai complexe, incluzând arcade, acoperișuri maiestuoase și cupole. Minaretele, pagodele și turlele bisericilor au devenit mai înalte și cu forme mai grațioase. Fortificațiile erau mai înalte și masive. Zidurile exterioare ale castelelor erau construite în așa fel încât să închidă o așezare, uneori un oraș întreg. Normanzii erau maeștrii în construirea castelelor, dar și japonezii, arabii și mayașii erau pricepuți în acest
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
apare la începutul seriei că o fată înfumurata și egoistă, dar ea suferă din cauza viziunilor profetice și abuzată de părinții ei. După ce o ajută cu Ștevie Rae ea devine o bună prietenă pentru Zoey. Este descrisă ca elegantă, înaltă și grațioasa cu păr lung și blond. Inițial lideră "Fiicelor Întunecate" în "Semnul", aceasta pierde controlul unui ritual de invocare și titlul îi revine lui Zoey. La sfarsitul cărții Aleasă ea este schimbată din nou în om casă-i redea umanitatea lui
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
Mondial în favoarea altor rase. În 2008 în preferințele americanilor, Amstaff-ul ocupa locul 95 dintre 155 rase de câini. American Staffordshire Terrier-ul raportat la dimensiunile sale, trebuie să dea impresia de mare putere; este un câine bine construit, musculos, agil și grațios, în permanență atent și plin de viață. Corpul trebuie să-i fie scurt și compact, nu înalt pe picioare sau cu contururi alungite. Curajul său este proverbial. American Staffordshire Terrierul este o rasă de talie medie cu o înălțime de
American Staffordshire Terrier () [Corola-website/Science/317545_a_318874]
-
ușuratic, care-și petrecea zilele călărind, ducându-se la vânătoare și care, natural, lipsit de orice experiență, nu putea ști încă ce era viața. Mama lui, care exercita regența, era acea încântătoare Maria de Antiohia, așa de frumoasă, așa de grațioasă; dar nici ea n-avea de loc pricepere în afaceri și mai ales era prea seducătoare, pentru a nu da repede ocazii la calomnii, în această coruptă curte. De la începutul domniei sale, fu în jurul ei o defilare curioasă de oameni grăbiți
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
entuziastă și a condus la disiparea pe scară largă a oricărui sentiment rezidual că George și Elisabeth ar fi un substituent neconform pentru Eduard. Mai critică, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Eleanor Roosevelt, a spus că Elisabeth este „perfectă ca Regină, grațioasă, informată, spune lucrurile care trebuie, și că e bună dar puțin conștientă de statutul ei regal”. Elisabeth i-a spus Doamnei Prim Ministru Mackenzie King că „turneul ne-a format” și s-a întors în Canada frecvent, atât în turnee
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism emoțional. Hans Memling (1435? - 1494) creeză figuri delicate, grațioase pe un fundal eteric. Hugo van der Goes (1440? - 1482) realizează, la comanda familiei italiene Portinari, o superbă piesă de altar (1476, Palazzo degli Uffizi, Florența) cu o multitudine de detalii. O caracteristică a tuturor acestor artiști o constituie utilizarea
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cunoscut în special pentru imaginile sale diafane, eterice, cu amanți îmbrăcați elegant, ce participă la acele "fêtes galantes" (reuniuni mondene în aer liber), la moda în acea vreme. La fel de frecvente erau și scenele idilice, pastorale și mitologice, unde apăreau femei grațioase și nonșalante și amintim aici artiști ca: François Boucher (1703-1770), Jean-Honoré Fragonard (1732-1806) și Jean Siméon Chardin (1699-1779). În Germania, stilul rococo este ilustrat de opera pictorului de origine italiană, Giovanni Battista Tiepolo (1696-1770). Frescele sale de tavan, pline de
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Domnul Bennet chiar dacă pare reticent îl vizitează pe domnul Bingley , dar domnișoarele Bennet au ocazia să-l cunoască la balul dat de Sir Lucas, un vecin al familiei Bennet. Domnul Bingley are prilejul să le cunoască într-un final pe grațioasele domnișoare Bennet. Bingley este însoțit de cele două surori, Caroline și doamna Hurst, de soțul acesteia din urmă și de dragul său prieten domnul Darcy. Bingley e amabil, drăguț cu toți, atrage imediat simpatia tuturor și imediat se notează simpatia sa
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
prezinte rude inteligente și strălucitoare care nu au superficialitatea și frivolitatea mamei și surorilor sale. A doua zi Darcy i-o prezintă pe sora sa Georgiana, dorind ca cele două tinere să se împrietenească. Georgiana e o tânără timidă și grațioasă. Elizabeth are ocazia să-l întâlnească și pe Bingley. Din păcate primește o scrisoare de la Jane cu vești proaste: Lydia care era în vacanță la Brighton, oaspete al colonelului Forester și a soției sale, fără să se gândească la consecințe
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
8 decembrie 1722, la șaptezeci de ani. Era grosolană și uneori chiar vulgară. Vorbea cu un puternic accent german și nu îi plăcea dansul, ceea ce era în contrast cu moda franceză din acea epocă. În comparație cu predecesoarea sa, Anne Henrietta considerată frumoasă și grațioasă, Liselotte era greoaie, masculină, ca o amazoană. Avea energia de a vâna o zi întreagă și refuza să-și pună masca pe care o foloseau femeile pentru a-și proteja fața. Cu timpul fața sa a devenit rumenă și bătută
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]
-
sunt ambigue. Adică, un component de frecvență cu frecvența "f" nu poate fi distins de alte componente cu frecvențele "Nf" + "f" și "Nf" - "f" pentru întregi nenuli "N". Această ambiguitate se numește dedublare. Pentru a trata această problemă cât mai grațios posibil, cele mai multe semnale analoge sunt filtrate cu un filtru antidedublare (de obicei un filtru trece-jos cu frecvența de tăiere apropiată de frecvența Nyquist) înaintea conversiei la reprezentarea discretă eșantionată. Perioada observației este perioada de timp pe parcursul căreia o serie de
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
poartă insignă Diviziei sale pe uniformă în jurul mânecii ștăngi, care a fost scurtata pentru a ajunge doar la brațul superior. Inițial născută într-o clasă inferioară, Rukia își păstrează modestia, chiar și că un membru adoptat al nobilimii. Ea este grațioasa și ""curată"", dar alege să vorbească cu oamenii obișnuiți. Cu toate acestea, atitudinea ei rece și singuratica o forțează de multe ori să-și ascundă problemele personale, chiar si prieteniilor ei. Potrivit lui Ukitake, Rukia nu are inima deschisă la orice
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
purtată de lumina ferestrelor ce-i înconjoară baza. Spațiile de la parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor. Spațiul central al bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor și este mărginit pe două nivele de șiruri grațioase de coloane. La dreapta și la stânga navei centrale, la parter, se aliniază câte un rând de coloane din granit, aduse de la Efes. Nișele circulare de la colțurile spațiului central posedă opt coloane de porfir provenite de la Baalbek. Cea mai mare parte
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
mai spune și Sirrush), era cunoscut drept gardian și însoțitor al zeilor. Aceasta este una dintre rasele cele mai vechi și este cea mai loială dintre toate. Mai asemănător cu un cal mic decât cu un dragon convențional, această creatură grațioasă cu picioare lungi este una dintre preferatele crescătorilor de dragoni. Mushussu este alcătuit dintr-un amestec de mai multe animale. Are limba despicată a unui șarpe, iar gâtul și coada îi sunt tot de șarpe. Corpul alungit este acoperit cu
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
de trompetă ușor de recunoscut a lui Jon Hassell din piesa "Shadow". Conștient fiind de calitățile profunde auditive, Eno declară, ""Ca întreg, "On Land" e un peisaj tulburat: unele semitonuri intenționat amenință sunetele secundare, astfel primind/ având parte de caractere grațioase idilice în vârf, dar dedesubt e o disonanță asemeni unui cutremur iminent"". De asemenea Eno face declarații și asupra modului în care muzica--în particular acest album—ar trebui ascultate. În notele albumului, el sugerează (mergând până acolo încât desenează o
Ambient 4: On Land () [Corola-website/Science/326450_a_327779]